rând pe rând de paşii mei

*

iar când taci, aud cum ninge

dintr-o zare-n alte zări

şi cum timpul se prelinge

ostenit în depărtări,

iar în cana de pe masă

fierb arome din alt veac

să mă-ntorc şi eu acasă

doar ca să învăţ să tac,

 *

fiindcă sunt atât de multe

de-nţeles şi de tăcut,

iar ninsoarea vrea s-asculte

ce m-a ars, ce m-a durut,

ce m-a înălţat pe cruce

şi ce răni port de la spini,

ce m-a dus şi ce m-o duce

precum colbul prin străini:

 *

taci, iar ninge pe afară,

fulgii leneşi, albi şi grei

s-au desprins odinioară

rând pe rând de paşii mei