Radu Iaţcu, artistul plastic francez

*

Ajuns în Franţa, unde a studiat arhitectura, doar ca să-şi împlinească un vis, caricaturistul Radu Iaţcu, din Ipoteştii Sucevei, şi-a exersat viziunile spaţiale şi în arta plastică, atât în eboşe pe pânză, cum este lucrarea de mai sus, aflată în proprietatea unui colecţionar din Nice, pe care o voi prezenta, imediat, şi în componente, sau unul dintre cele două tablouri, “fără titlu”, expuse la Bodeaux, în 2013, dar şi în frescă, şi în mozaic.

*

*

Tema Arborelui Cosmic pare să fie una dintre obsesiile artistice ale plasticianului Radu Iaţcu, inclusiv în disimularea lucrării fără titlu, expusă la Bordeaux, care, în fond, tot pe căutarea rosturilor umane, în cosmicitatea Axei Celeste mizează – ce-i drept, mai puţin explicit decât în celelate lucrări, dar cu o încărcătură mitologică şi metafizică densă şi profundă, pe care puţini o vor sesiza, în condiţiile în care modernismul plastic european se defineşte mai ales ca esteticul decorativ, pe “căderea în privire”, deci spre o atracţie luminoasă, în profunzimea căreia vibrează vâlvătaia trăirilor care definesc artistul ca visător filosof.

*

*

În tratări mai directe, precum cea din fresca „Trompé L’ oeil”, din capela „Monastere de la visitation”, din oraşul La Roche sur Yon, departamentul Vendée, Franţa, Arborele Cosmic, reprezentat tot bisericeşte, cu coroana în cer şi cu rădăcinile în pământ (în cărţile primordiale, precum “Texte Taoiste”, “Mahabharata”, “Upanişade” sau “Voluspa”, Arborele Cosmic are rădăcinile în Cer şi coroana pe Pământ, însemnând, în fond,  „una dintre noţiunile de cosmogonie ariană primitivă… aceea a unui copac cosmic, care umbrit întreaga lume” – după cum opina Harriet G. M. Murray-Aynsley, în “Symbolism of the East and West“, London, 1900, p. 110), Copacul Cosmic, deci, înseamnă pentru Radu Iaţcu o fascinaţie, pe care o desluşeşte după cum îl îndeamnă sufletul, în spaţiile pe care Franţa i le pune generos la dispoziţie – chestie absolut refuzată oricărui artist în România şi, mai ales, din Suceava. În capela mănăstirii din La Roche sur Yon, Radu Iaţcu exersează un Arbore al Vieţii biblic, un fel de simbol al raiului pământesc (Paradesha):

*

*

Într-o altă lucrare, în mozaicul realizat pe un perete exterior, din centrul oraşului La Roche sur Yon, Radu Iaţcu, fără a abandona tentaţia “cosmogoniei ariene primitive”, introduce sugestia bătăliei cu morile de vânt, pe care, în fond, o reprezintă această tentaţie a metafizicului primordial:

*

*

În clipa de faţă, cu premeditarea de a îmbina esteticul care “cade/sare în ochi” cu mesajul ancestral al legăturii cu divinitatea, prin desluşiri inedite ale cosmicităţii vieţii, Radu Iaţcu pregăteşte o viitoare expoziţie de eboşe pe pânză, care se va numi, dovadă a consecvenţei demersului artistic, tot „Trompé L’ oeil”, ca şi fresca din capelei de la „Monastere de la visitation”. Aparent, Radu Iaţcu jonglează cu dreptunghiul, care, desigur, nu înseamnă decât o lunecare lină pe trunchiul cosmicităţii, dinspre coroana cu roade pământeşti, înspre rădăcinile astrale.

*

*