Primarul Ion Lungu sau legături periculoase | Dragusanul.ro

Primarul Ion Lungu sau legaturi periculoase

Primarul Ion Lungu

sau legături periculoase

 

     Că l-a trădat pe Flutur, cel care-l scosese dintr-un dublu faliment existenţial, făcându-l bogat, celebru şi adulat, nu-i bai, că doar şi Gheorghe Flutur era dator să repete experienţa nefericită a regretatului Constantin Sofroni, primul care mizase pe „credincioşi”. Proşti, dar aparent credincioşi.
     Că în infinitele şi cenuşiile lui mandate de primar al letargicei Suceava nu a avut decât grija prosperităţii familiei sale (Suceava e familia lui, tovarăşi!, nu care cumva să vă închipuiţi altceva!), iarăşi nu-i bai, din moment ce morala politică e unică, exhaustivă şi infailibilă în tot arealul planetar.
     Că universul lui spiritual e temeinic delimitat de Hasdeu Goian, Zoe Dumitrescu-Clipa, Dorin Einstein, Margareta Buşulenga şi sarmalele de Sânziene (pe care le mestecă mai ales când se manifestă bucal), şi cu care umileşte fraierii de votanţi, iarăşi nu-i bai, din moment ce şiretenia lui de târgău proletcultist îl ajută, incredibil de mult şi de eficace, în a trage multi-naivităţile târgalnice pe sfoară, din patru în patru ani.
     De fapt, în ceea ce mă priveşte, nimic nu-i bai, când e vorba de Ion Lungu, nici măcar aparenţa lăcomoasei, opulentei şi trufaşei lui existenţe.
     În ceea ce-l priveşte, însă, pe Ion Lungu, grav este că, via Ovidiu Doroftei, sluga credincioasă (concept voievodal, deh!) a lui Ştefan cel Mare Alexandru Vodă Băişanu, Ion Lungu a intrat în nişte legături atât de periculoase (care continuă cu o şcoală din Burdujeni şi nu se vor sfârşi niciodată), încât până şi DNA a prins să se uite la el precum pisica la şoarece, dovadă că nici în perioada lui proletcultistă nu le-a prea avut cu cultura.
     Şi era, în proletcultism, o poveste interesantă, cu un activist de partid, găsit mort, şi care activist, după cum o dovedeau, în final, cercetările miliţiei, se sinucisese (singura şansă de a evada dintr-o reţea legături periculoase), lăsând o scrisoare pentru fiul său, în care îl sfătuia să fie vigilent cu bunăvoinţa, ca nu cumva să se trezească într-o reţea, în care nu ar fi vrut să ajungă vreodată.
     Pagubă-n ciuperci şi cu bolşevicul, şi cu târgo-buricul Ion Lungu!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *