Povestea aşezărilor bucovinene (revăzută): Clit

Clit, în 1917

CLIT. În 30 august 1633, Dumitru Tureatcă dăruia mănăstirii Solca o prisacă „la Clit, lângă satul Solca” pe care o cumpărase.

1782: Satul de colonişti germani, numit, iniţat Glitt, s-a format, între anii 1782-1787, cu agricultori şi meşteşugari din Franconia şi din Bavaria.

În 1835, un mare grup de colonişti germani din Boemia, pentru care nu s-au găit terenuri disponibile în Bori (Gura Humorului) a fost răspândită în Dealul Iederii (Lichtenberg), între Marginea şi Glitt.

1815: Existau, totuşi, în Clit şi români, precum, pe la 1815, Sandu Olariul, cumătrul lui „Ioan Darii, vătaful de hoţi şi tâlhari”, în cele din urmă „prins de poterele nemţeşti din Solca, încartiruite în chiliile fostei mănăstiri, şi spânzurat, dincolo de Dealul Ederei, în 1816”.

1869: O tipăritură vieneză din 1869, referitoare la organizarea politică și judiciară în țările reprezentate în Împărăţia Austriei, prezintă următoarea administrare în Ducatul Bucovinei: „Administrarea districtului Rădăuţi – Solca (judecătorie raională), Arbore cu Bodnăreni, Bălăceana, Botoşana, Clit cu Lichtenberg, Iaslovăţ, Cajvana, Comăneşti, Ludihumora, Pârteştii de Sus cu Soloneţul Nou sau Slovac, Cacica, Pârteştii de Jos, Poieni”[1].

În 1890, comuna Clit avea 1.007 locuitori. Primar era germanul Anton Hoffmann, iar învăţător – polonezul Stanislav Tcacek, şcoala cu 4 clase din Clit fiind înfiinţată în 1887.

1901: Dialectologul german Gustav Weigand povesteşte: „A doua zi (19 august – n. n.), am mers la Marginea, unde am petrecut câteva ore cu preotul Magior, iar la prânz, am trecut prin frumoasele sate germane Lichtenberg și Clit, mergând la Arburea”[2].

În 1908, conform Dicţionarului lui Grigorovitza: „Glit, comună rurală, districtul Gurahumora, aşezată pe pârâul cu acelaşi nume, afluent al pârâului Solca, spre Nord-Vest de comuna Arbora. Suprafaţa: 15,49 kmp, împreună cu Lichtenberg; populaţia: 1.006 locuitori germani, ruteni, români şi alţii, de religie rom. cat., gr. cat., şi gr. or. Este străbătută de drumul principal Solca-Vicov; are o şcoală particulară germană şi o biserică romano-catolică; greco-orientalii ţin de biserica parohială din Marginea. Populaţia, formată din familii originare de români şi ruteni, peste care au survenit numeroase familii de germani din Eger (Boemia), se ocupă cu agricultura şi cu creşterea vitelor. Comuna posedă 400 hectare pământ arabil, 75 hectare fânaţuri, 12 hectare grădini, 270 hectare imaşuri, 1.573 hectare păduri. Se găsesc 90 cai, 405 vite cornute, 52 oi, 292 porci, 134 stupi. Glit, pârâu, afluent, pe stânga, al Solcii; răsare sub poalele muntelui Pleşul şi, primind pârâiaşele Adâncata şi Seaca, se varsă în Solca, în dreptul comunei Arbora, districtul Rădăuţi”[3].

1910: Din punct de vedere administrativ, deşi era comună distinctă, satul Clit făcea, practic, parte din Solca, aşa cum se demonstrează şi în 1910, când deputaţii din Corpul I al Solcii (Glitt, cum se numea Clit) erau clitenii: „George Dorofteiu, Teodor Dudici, Ioan Ghinghiloschi – Români; Anton Kaminski, Georg Luczynski, Iodef Opoca – Nemţi; Heinrich Herschmann – Ovreu. Virilist: August Lugert, consilier c.r. silvic”.

1914-1918: „Vasile a lui Pavel Ursan, din Clit, a participat la război şi ar fi căzut într-o luptă, în anul 1917, după cum afirmă martorii. Fiind deci decesul probabil, se îndrumează, la cererea soţiei sale, Domnica a lui Vasile Ursan, procedura pentru declararea morţii celui dispărut”[4].

1922: Prin ordinul No. 322/22, referitor la „Mişcarea în învăţământul primar”, au fost făcute numirile în învăţământul bucovinean, în baza concursurilor organizate de Consiliul şcolar al ţării: a). în calitate de învăţători superiori: Gheorghe Prelipcean la Clit”[5].

1941, Tribunalul Iaşi: „Vlaciu Nicolae, agricultor, cu ultimul domiciliu în comuna Clit, judeţul Suceava, născut în comuna Clit, judeţul Suceava, condamnat de Tribunalul Militar al Corpului IV Armată, pentru rebeliune, la un an închisoare corecţională, conform art. 261 şi 258 din codul penal; Nicoriuc Alexandru, cu ultimul domiciliu în comuna Clit, jud. Suceava, născut în comuna Clit, jud. Suceava, condamnat de Tribunalul Militar al Corpului IV Armată, pentru port ilegal de armă, la 6 luni închisoare corecţională, conform art. 2 şi 7, ord. C. IV A. Nr. 15 din 1938; Chimiuc Gheorghe, plugar, cu ultimul domiciliu în comuna Clit, jud. Suceava, născut în comuna Clit, jud. Suceava, condamnat de Tribunalul Militar al Corpului IV Armată, pentru rebeliune, la 6 luni închisoare corecţională, conform art. 258 şi 261 din codul penal; Irniciuc Ilarie, plugar, cu ultimul domiciliu în comuna Clit, jud. Suceava, născut în comuna Clit, jud. Suceava, condamnat de Tribunalul Militar al Corpului IV Armată, pentru rebeliune, la un an închisoare corecţională, conform art. 258 şi 261 din codul penal; Ciobâcă Nicolae, agricultor, cu ultimul domiciliu în comuna Clit, jud. Suceava, născut în comuna Clit, jud. Suceava, condamnat de Tribunalul Militar al Corpului IV Armată, pentru rebeliune, la un an închisoare corecţională, conform art. 258 şi 261 din codul penal. Nistor I. Nicolae, agricultor, cu ultimul domiciliu în comuna Clit, jud. Suceava, născut în comuna Clit, jud. Suceava, condamnat de Tribunalul Militar al Corpului IV Armată, pentru rebeliune, la 2 ani închisoare, conform art. 258 şi 261 din codul penal. Nistor Ioan, agricultor, cu domiciliu în comuna Clit, jud. Suceava, născut în comuna Clit, jud. Suceava, condamnat de Tribunalul Militar al Corpului IV Armată, pentru rebeliune, la 6 luni închisoare, conform art. 258 şi 261 din codul penal; Bercea Teofil, brigadier silvic, cu ultimul domiciliu în comuna Clit, jud. Suceava, născut în comuna Clit, jud. Suceava, condamnat de Tribunalul Militar al Corpului IV Armată, pentru rebeliune, la 2 ani închisoare corecţională, conform art. 261 şi 258 din codul penal”[6].

1943: „Se numesc cu titlul definitiv, pe ziua de 1 septembrie 1943[7], următorii învăţători şi învăţătoare: Popadiuc Domnica, comuna Clit, jud. Suceava, media 7,00”.

1945: „Prin Ordinul Nr. 319.634 din 15 Noemvrie 1945[8], se fixează, pe data de 1 noemvrie 1945, următorii învăţători la şcoalele aratate în dreptul fiecăruia: Caba Valeria, la Arbore pe Clit, p. 6”.

1946: În Monitorul Oficial, Nr. 264 din 13 noiembrie 1946, pp. 11909 şi următoarele, sunt înregistrate următoarele cooperative săteşti de credit: Cooperativa „Libertatea”, comuna Clit, judeţul Suceava”.

1947: „Având în vedere raportul cu Nr. 16.799 din 1947 al Inspectoratului şcolar regional Suceava, înregistrat sub Nr. 264.182 din 1947[9], următorii învăţători se repartizează, pe data de 1 septembrie 1947, la şcolile primare indicate în dreptul fiecăruia: Hrincescu Fevronia, de la Arbore, Centru, la Arbore Clit; Heriuc Ştefania, de la Clit, la Arbore Clit; Mihalache Spiridon, de la Arbore Clit, la Arbore Botnăreni”. „Heriuc Ştefania, de la Arbore, Clit, la Clit, post V, vechime în serviciu; Tulvinschi Floarea, de la Cajvana, la Arbore, Clit, post VII, interese familiare; Hrincescu Fevronia de la Arbore Clit, la Arbore Centru, post IX, interese materiale şi familiare”[10].