Poezia christică, la români: Christos a înviat! | Dragusanul.ro

Poezia christică, la români: Christos a înviat!

Durer, Învierea - Universul literar, 1927

Durer, Învierea – Universul literar, 1927

*

Din slăvirea cea cerească

Fiul Domnului cel sfânt

Pogorâtu-s-a în lume,

Pătimit-a pe pământ!…

 *

Chinuit a fost de lumea

Cea-necată în păcat,

Pentru care cu răbdare

S-a jertfit neîncetat…

 *

Fariseii, cărturarii

Prigonitu-l-au cumplit

Şi în chinuri ne-ndurate

Corpu-i sfânt l-au răstignit…

 *

Dar Christos, murind pe cruce,

Iertător, ca un sărac,

Zis-a: „Iartă-i, Doamne sfinte,

Că nu ştiu nici ei ce fac!”.

*

Şi a treia zi de moarte

Fiul Domnului cel sfânt

Dintre morţi, călcând pre moarte,

A-niviat din sfânt mormântl…

 *

Şi aduse lumii pace

Şi iertare de păcat,

Fericire şi dreptate

De la domnul îndurat…

 *

Mila pentru sărăcime,

Ajutarea în nevoi,

A-nviat odat’ cu dânsul

Şi de-atunci există-n noi…

 *

Azi, de ziua de-nviere

Şi iertare de păcat,

Universul vă salută

Cu: „Christos а înviat!”.

 *

(Universul literar, nr. 16, 18 aprilie 1894)


Comments are closed