Pe "şantierul" Festivalurilor Culturale ale Sucevei | Dragusanul.ro

Pe „şantierul” Festivalurilor Culturale ale Sucevei

 

Încep cele două Festivaluri Culturale ale Sucevei: Festivalul Medieval „Ştefan cel Mare” şi Festivalul „Bucovina Rock Castle”. Încep în netimp, în nevremuire, încep în sufletul veşnic al pruncuţului care începe să viseze, pentru că i se oferă prilejul de a vedea, încep în vibrantele prsonalităţi ale tinerilor, care trăiesc în muzică, precum Pithagoras, libertatea cosmică, la care sunt pe deplin îndreptăţiţi să năzuiască. Încep bucuriile de august, într-un oraş amorţit în calchieri culturnice, aşa că nouă, truditorilor întru slujire, ni s-au aprins pingelele şi ne fierb tălpile; acolo, pe platoul Cetăţii, ne întâlnim, decidem şi ne împovărăm cu greutăţi pe care nimănui nu i-ar trece prin cap să ni le pună pe umeri. De pildă, scena de pe Platou, pe care vor urca trupele tinere, care au câştigat ediţia 2018 a Concursului „Bucovina Rock Castle”.

Ne-echipată, scena de 7/5 metri pare o schelărie banală. E proprietatea Muzeului Bucovinei, deci nu împovărează bugetul Festivalului. O fotografiez, în vreme ce o văd aşa cum va arăta, nu cum arată. Un muzician, Lucian Francisc Csibi, de la „Relative”, şi un caricaturist, Ovidiu BOA, i-au făcut din vreme „straiele de mireasă”, incluzând un fundal de toată complementaritatea cu făptuirile concertistice, care se vor petrece pe scenă. Maşini nu se vor parca aici, iar după liziera din dreapta va fi zona de campare, lângă şosea urmând să fie organizată, ca şi în 2017, o parcare.

Nu vor lipsi, din peisaj, terase şi chioşcuri, dar de chestiunea asta se ocupă Muzeul, nu Centrul Cultural. Oricum, în ansamblu vizualizat, spectacolul celor trei seri de concerte de la Scena 2 (orele 16,30 – 19,00) va avea personalitate, un timbru propriu în expresie – incluzând aici şi muzicieni, şi iubitori ai muzicii.

 

În şanţul Cetăţii, caii fac antrenamente pentru evoluţii spectaculoase în ansamblul de chestii spectaculoase pe care îl reprezintă Festivalul Medieval. Pământul e bun şi cred că o să reziste bine, dacă nu se va turna iarăşi nisip. Dacă se va turna, asta e – plămânii mei încă sunt suficient de încăpători.

 

Nu cred că, în afară de Constantin-Emil Ursu, o să mă creadă cineva, dacă voi susţine că zilele acestea, de pregătire, deşi epuizante, sunt inegalabile pentru noi. În fond, trăim senzaţia nisipului, pe care îl vor ridica în aer cei care ştiu să se bucure de Festivalul Medieval şi de Festivalul de Rock.


Comments are closed