Hărţuit şi adus în faţa Inchiziţiei

Hărţuirea din partea atentatorilor la banii publici necuveniţi continuă (nu-i bai, pentru că în formă continuată se dă pedeapsa maximă), astăzi, 11 ianuarie, când compăream în faţa Inchiziţiei (Codul Muncii nu prevede o Comisie de Etică şi Disciplină, dar ce mai contează Codul Muncii, când e vorba de tovarăşul Beldiman!), deja erau depuse două noi hărţuiri, una adresată managerului (cu care s-a întreţinut, la prima oră a programului, timp de jumătate de oră, în prezenţa lui Călin Brăteanu) şi cealaltă, de 7 pagini “personal d-lui Teodor Sebastian Sârghe – Preşedintele Comisiei de Etică şi Disciplină”, căruia i s-au adus “probe” că vineri, “în intervalul orar 11,50-12,50, dar şi încă 10 min. după terminarea conferinţei de presă, respectiv până în jurul orei 13,00, când salariatul Dvs. l-a reţinut şi l-a invitat pe senatorul Gheorghe Flutur la discuţii personale, altele decât cele cuprinse în tema conferinţei”.

Individul ăsta, cică penelist, minte precum respiră. Eu am plecat de la servici pe la 11 trecute fix, solicitând 3 ore de recuperare, deci mă aflam în timpul meu liber. Am intrat la conferinţa de presă, când am văzut ziarişti fumând pe balcon. După conferinţă, liderii PNL m-au invitat la o cafea, şi nu eu pe senatorul Flutur, în “casa lui”, cum se spune. La cafea, împreună cu Gheorghe Flutur, Ioan Bălan şi Orest Onofrei, exact despre conferinţă am discutat, şi cum mi-a plăcut evoluţia celor doi protagonişti, mi-am exprimat sincer admiraţia, seara, pe acest site.

Mai zice acest zero al exprimării în limba română că se pare că eu am “făcut parte sin rândul reprezentanţilor publicaţiilor şi trusturilor mass-media, fiind aşezat în sală alături de aceşti reprezentanţi” – mă bulică, eu am stat aşezat lângă poetul Ioan Manole; ştii ce e aia un poet? Iar “calitatea” mea, la conferinţă, era nu doar cea de ziarist înnăscut, ci disperarea, bulică: disperarea că, dacă Flutur şi Bălan sunt ca Nechifor şi Beldiman-doamna, nu mai există speranţă pentru cultura românească din Bucovina.

Bun, acestea fiind zise, exprimându-mi doar uimirea că instituţia Centrul Cultural “Bucovina” face sluj în faţa acestui nu ştiu cum să-i zic, vă prezint, ca să vă amuzaţi, doar prima pagină din celelalte denunţuri, inclusiv cele pe care nu le primisem, şi în care, precum cea din 15 decembrie, îi reaminteşte managerului de discuţiile lor telefonice, îi ordonă să mă cheme pe la comitete şi comiţii, cerând să fie “informat în permanenţă de stadiul cercetărilor”, şi, desigur, să fiu dat afară. Să juri, nu alta, că eu, Ion Drăguşanul, biet slujitor al spiritualităţii şi memoriei bucovinene, am orchestrat şi atentatul din… 11 noiembrie, şi pe cel mai dinspre dincoace, de la Paris. Aşa o fi: dacă spune tovarăşul Covaşă Beldiman, iar Centrul Cultural “Bucovina” face temenele şi se execută întocmai.

Jurnalism No Comments Jan 11

Băşcălizarea tradiţiilor bucovinene pe Otopeni

Terminalul “Sosiri” al Aeroportului Otopeni, în 10 decembrie 2015

Tocmai pe când doream să consult, astăzi, site-ul Consiliului Judeţean Suceava, pentru a desluşi ticăloşiile licitative din ultima vreme, am dat cu ochii de un revoltător fleoşc-mob, cică erudit englezeşte “posted (good) by Nechifor Ioan Cătălin” şi mi s-a făcut rău în faţa incomensurabilei prostii, care băşcălizează şi spiritualitatea bucovineană, şi istoria etniilor din Bucovina istorică, şi demnitatea unor artişti profesionişti de astăzi, pe care Nechifor îi are la cherem, precum Răzvan Mitoceanu, Decebal Chitic, Ionuţ Chitic, Narcis Rotaru sau Adrian Pulpă.

În terminalul “Sosiri” internaţionale, apatic şi rarefiat, apărea, de pe scări, cu acordeonul pe piept, Decebal Chitic, apoi, unul câte unul, i s-au alăturat şi ceilalţi instrumentişti, interpretând o melodie germană mai mult şlaier, decât folclor nemţesc. Un tânăr dansator al Ansambului Artistic “Ciprian Porumbescu” din Suceava, pe care puţinii călători l-au crezut, la început, măcar drept un ciudat, baleta aiurea prin spaţiul gol din preajma muzicanţilor, apoi a venit şi o dansatoare, apoi şi alţii, travestiţi neinspirat în nemţi, evreu ultraortodox, poloni, ucraineni, slovaci şi numai bunul Dumnezeu îşi mai dă seama în ce. Că niciodată etniile Bucovinei, cu excepţia românilor şi ucrainenilor, nu au avut petreceri comunitare împreună, că bietul evreu ultraortodox nu ar fi participat şi nici nu era admis, altcumva decât birtaş, în nici o comunitate petrecăreaţă, nu contează în mintea necititului european Nechifor (e cult cât Lungu, cu diferenţa că bâiguie engleza), care brusc se trezeşte un veritabil Copola, deşi tare mă tem că va fi, fără altă vină decât naivitatea, ţapul ispăşitor pentru o Cupola judeţeană, care-l duce de nas de te apucă mila. Şi dă-i cu scenarita, cu falsul fleoşc-mobăit, într-o superproducţie cu 20.753 de vizitatori, majoritatea, ca şi mine (eu fiind al 20.753-lea), dorind doar să vadă despre ce imbecilitate e vorba. Ca să nu mai vorbesc de faptul că pasagerii din aeroport nu pricepeau “de unde au apărut ţiganii ăştia” şi îi ignorau pe artiştii suceveni, ca să nu li se cerşească bani. Abia la urmă, când li s-au dat daruri – cred că borcane cu dulceţuri şi zacuste şi flori -, au mai priceput câte ceva şi cei care tocmai părăseau România, adică au văzut şi în prostia publică un motiv de a părăsi, fără regrete şi definitiv, această ţară.

Despre banii cheltuiţi cu lefurile artiştilor şi tehnicienilor, cu diurnele, cu cazarea şi transportul nu e nevoie să vorbesc, pentru că toate acestea ţin de înalta valoare etică a distinselor disciplinate personalităţi din Comisia de Etică şi Disciplină, instituită ilegal la Centrul Cultural “Bucovina” (noi suntem bieţi bugetari, nu funcţionari publici), pentru a mă hărţui mâine, în complicitate cu Beldiman Covaşă Beldiman, pentru că îmi exercit dreptul constituţional la opinie. Nu vă spun numele “eticilor”, pentru că şi aşa nu-i ştiţi, majoritatea dintre ei nefăcând nimic în viaţa asta, dar fiind bine înşurubaţi trucat în funcţii, datorită “meritului” că din cuvântul lui Nechifor nu ies, nici să-i picuri. Nu banii cheltuiţi aiurea mă deranjează, în acest caz (nu-s ai lui Nechifor sau Beldiman, moşteniţi de la mamele lor, ci ai noştri, inclusiv ai mei), ci băşcălizarea nătângă a unei unicităţi admirabile, care s-a numit, geografic din 30 martie 1392, şi istoric din 1 octombrie 1774, Bucovina (e vorba, desigur, de atestări, vechimea numelui ţinutului din nordul moldav fiind mult mai timpurie). Nu mai comentez nimic, ci doar vă înfăţişez, cu câteva capturi după feleoşc-mobul de pe site-ul Consiliului Judeţean Suceava, băşcălia la adresa a ceea ce a mai rămas pe aceste pământuri.

Jurnalism No Comments Jan 10

Ziua Artelor Plastice Bucovinene: Anul 84

Dedicată memoriei marilor pictori bucovineni de altădată, Ziua Artelor Plastice Bucovinene are ca fundament duminica de 31 ianuarie 1932, când, la Cernăuţi, s-au pus bazele Societăţii Artiştilor şi Amicilor Artelor Plastice din Bucovina, ca formulă organizată şi unitară de profesionalizare a plasticii bucovinene.

În Anul 84, juriul consacrat al SAAAPB, format din Mihai Pânzaru-PIM, Tiberiu Cosovan şi Ambrozie Ovidiu Bortă-BOA, a propus decernarea Premiului “Opera Omnia” pictorului şi graficianului Vasile Anghel Siminiuc, a Premiului “Sculptorul Anului” artistului platic Mircea Dăneasa şi a Premiului “Pictorul Anului” înnăscutului pictor Iosif Csukat, premii care vor fi acordate, ca în fiecare an, de Centrul Cultural “Bucovina”, principalul organizator al evenimentului.

Sărbătorirea se va face vineri, 29 ianuarie, începând cu ora 17, la Centrul pentru Sprijinirea Tradiţiilor Bucovinene, prin vernisarea unei expoziţii cu lucrări ale celor trei laureaţi, printr-un concert al extraodinarei Mihaela Popescu şi cu discrete momente poetice, susţinute de poeţii Roman Istrati, Victor T. Rusu, Dorin Liviu Clement şi Ion Drăguşanul – programul manifestării fiind conceput în spiritul personajului exponenţial al Bucovinei, Mircea Streinul, cel care formula desluşirea: “Dumnezeu ni se arată, zilnic, prin cele trei dimensiuni ale înfăţişărilor Sale: poezia, muzica şi artele plastice”.

Jurnalism No Comments Jan 10

Hărţuit de Beldiman şi Covaşă: Plângere penală

Domnule Prim Procuror,

Subsemnatul DRĂGUŞANUL ION, cetăţean român, domiciliat în municipiul Suceava, str. Mărăşeşti, nr. 31, bl. A9, sc. B, et. 1, ap. 5, judeţul Suceava, născut în localitatea Salcea, în 25.01.1955, fiul lui Ilie şi Viorica Gâză, posesor al CI seria AV nr. 545327, CNP 1550125335016, formulez prezenta plângere penală împotriva făptuitorilor BELDIMAN TIBERIU GEORGE şi COVAŞĂ ALEXANDRU, ambii cu domiciliu de citare în Suceava, la sediul SC Trening & Consulting Group SRL, bld 1 Decembrie 1918, Pavilion Administrativ, camera 4, judeţul Suceava, pentru săvârşirea infracţiunii de hărţuire, prevăzută şi pedepsită de art. 208 Cod penal (1. „Fapta celui care, în mod repetat, urmăreşte, fără un drept sau fără un interes legitim, o persoană ori îi supraveghează locuinţa, locul de muncă sau alte locuri frecventate de aceasta, cauzându-i o stare de temere”).

Motivele plângerii:

În fapt, în datele de 03.12.2015, cu adresele înregistrate la Centrul Cultural „Bucovina”, adică la instituţia la care sunt salariat, sub nr. 3844/03 şi 3853, de 07.12.2015, cu adresa nr. 3920, de 08.12.2015, cu adresele nr. 3944 şi 3944/08, de 15.12.2015, cu adresa nr. 4062, de 16.12.2015, cu adresa nr. 4095 şi din 29.12.2015, cu adresa 4213, făptuitorii BELDIMAN TIBERIU GEORGE şi COVAŞĂ ALEXANDRU, continuând tentativa de linşaj mediatic din 03.12.2015, când au distribuit fiecărui şef din cadrul Centrului Cultural „Bucovina” câte un exemplar al tipăriturii „Suceava Live”, care titra: „Ion Drăguşanul, Mercenarul Negru al presei şi culturii sucevene”, au săvârşit presiuni asupra conducerii Centrului Cultural „Bucovina”, cerând sancţionarea exerciţiilor mele de liberă exprimare printr-o publicaţie electronică personală (dragusanul.ro), prin desfacerea contractului de muncă de la Centrul Cultural „Bucovina”, şi obţinând convocarea mea în faţa Comisiei de Etică şi Disciplină a Centrului Cultural „Bucovina”, pentru fapte care nu au nici o legătură cu activitatea mea de salariat în cadrul acestei instituţii, în data de 11.01.2016, prin adresa nr. 21 din 05.01.2015.

Linşajul mediatic, element al infracţiunii de hărţuire, şi hărţuirea în sine au început ca represalii pentru „îndrăzneala” de a denunţa pe site, cu titlul „Un ziar şi o televiziune, pe banii dumneavoastră”, trucarea licitaţiei de atribuire de publicitate a Consiliului Judeţean Suceava, în favoarea firmelor protejate SC Training & Consulting Group SRL şi SC SVL Media Productions SRL, ambele cu sediul în Tişăuţi-Lisaura, ambele fără organe media anterioare, precizând că „Nu ştiu ce relaţii au patronii reali (doamna şi domnul B?) ai celor două făcături media, care primesc de la CJ Suceava aproape 6 miliarde de lei vechi (cele 111,200.04 ron, fără TVA, şi 122.400 ron, fără TVA, reprezintă sume minime), başca alte miliarde, de la Primăria Sucevei şi de la Direcţia Silvică Suceava, aşa cum nu ştiu cine stă în spatele firmelor din Lisaura-Tişăuţi, SC Training & Consulting Group SRL şi SC SVL Media Productions SRL, care sunt, în realitate, una singură. Dar prin aceste două firme, fără antecedente şi eficienţă mediatică, care n-au plătit, niciodată, un leu la bugetul de stat, un şmecher fură, pur şi simplu, vreo 10 miliarde de lei vechi de la buget (CJ, Primăria şi Direcţia Silvică Suceava)”.

Menţionam, de asemenea, că “În vreme ce presa profesionistă a Sucevei, constituită, în timp, pe bani proprii, popularizează gratuit, amplu şi convingător activitatea Consiliului Judeţean Suceava, a Primăriei Suceava şi a Direcţiei Silvice Suceava, aceste trei instituţii publice deversează vreo zece miliarde din impozitele dumneavoastră în buzunarele unui speculant. Nu e treaba mea să ştiu cine sunt doamna şi domnul B., care s-ar afla în spatele acestei ticăloşii, iar lingăii folosiţi drept instrumente nu mă interesează. Pot să se joace de-a jurnaliştii, deşi nu sunt, şi “Artistul”, şi Covaşă şi tot neamul lor, dar ar trebui să conştientizeze că fac parte dintr-o fraudă sfidătoare, din care se aleg cu firimituri, în detrimentul presei profesioniste din judeţul Suceava: “Monitorul de Suceava”, “Jupânu”, “Intermedia”, “Top 91″, ”Crai nou”, “Radio As”, “Bucovina TV”, ”Obiectiv de Suceava”, “Impact FM”, “Viva FM” şi cam atât”.

Precum se vede din adresele înaintate de făptuitori Centrului Cultural „Bucovina”, ei nu urmăreau binele culturii sau cheltuirea eficientă a banului public de către salariaţi ai instituţiei, inclusiv cei de decizie, scopul lor fiind doar hărţuirea sistematică a subsemnatului şi determinarea conducerii Centrului Cultural „Bucovina”, prin presiunile exercitate, să-mi desfacă unilateral contractul de muncă, în ciuda faptului că toţi salariaţii acestei instituţii nu au realizări, an de an, măcar pe jumătate faţă de performanţele mele de slujitor împătimit al culturii şi al memoriei.

Persoana vizată în cele 7 (şapte, din care două, menţionate de adresa nr. 4213 din 29.12.2015, nu mi-au fost puse la dispoziţie, ca să-mi pot face apărarea în cunoştinţă de cauză) este, mereu şi mereu: „următorii salariaţi: Ion Gâză Drăguşanul” (3853), „salariatul Ion Drăguşanul” (3920), „vă rog respectuos, a avea în vedere în cadrul cercetării disciplinare a domnului Ion Drăguşanul” (3944), „instituţie angajatoare a salariatului Ion Drăguşanul (4062)”, „dovezi edificatoare privind materialele şi articolele defăimătoare publicate de salariatul instituţiei Dvs.” (4094), „materiale defăimătoare publicate şi difuzate de Ion Drăguşanul” (4213).

Nici o adresă nu conţine trimiteri la manifestările culturale pe care le-am organizat eu, la cărţile pe care le-am scris sau doar îngrijit, la recuperările de muzică medievală românească – premieră absolută, la fonotecările patrimoniului Voievidca – iarăşi, în premieră absolută, sau la recuperări de sărbători bucovinene (Ziua Bucovinei – atestarea Bucovinei geografice, în 30 martie 1392, Ziua Scrisului Bucovinean, Ziua Artelor Plastice Bucovinene) sau cea dedicată memoriei întemeietorului Cetăţii şi al Târgului Sucevei, Petru Muşat, prin Bucovina Rock Castle, sărbători care nu s-au mai făcut până la mine.

Hărţuirea vizează doar activitatea mea publicistică, făcută în timpul meu liber şi într-o publicaţie electronică particulară, urmărindu-se concretizarea stării de temere prin mereu repetatele stereotipii obsesive, de genul „solicit raportat la gravitatea faptelor, desfacerea contractului individual de muncă al salariatul Ion Drăguşanul”, solicitări agramate (ba dezacorduri grave, precum în citatul de mai sus, ba virgule între subiect şi predicat şi nici o virgulă la complementare, ca peste tot).

Prejudiciul pe care făptuitorii mi l-au creat prin săvârşirea infracţiunii de hărţuire (şi şantaj, şi ameninţare – dar le consider doar consecinţe) nu poate fi cuantificat în bani, deci nu solicit nici un ban despăgubire, ci doar constatarea şi sancţionarea infracţiunii de hărţuire.

În drept, fapta constituie infracţiunea de hărţuire, prevăzută şi pedepsită de art. 208 Cod penal.

În dovedirea plângerii, înţeleg să mă folosesc de următoarele probe cu acte:

– fotocopia celor 2 pagini din „Suceava Live”, cu care s-a început hărţuirea;

– adresele înregistrate la Centrul Cultural „Bucovina”, cu numerele: 3853 din 3 decembrie, 3920 din 7 decembrie, 3944 din 8 decembrie, 4062 din 15 decembrie, 4095 din 16 decembrie, 4213, din 29 decembrie;

– adresele înregistrate la Centrul Cultural „Bucovina”, cu numerele 3844/03 din 3 decembrie, şi 3944/08 din 8 decembrie, care nu mi-au fost puse la dispoziţie, pentru a-mi face apărarea, dar le solicit ca probe;

– adresa de convocare nr. 21 din 5 ianuarie 2016.

Data 12.01.2016 Ion Drăguşanul

DOMNULUI PRIM PROCUROR AL

PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA SUCEAVA