Dragusanul - Blog - Part 979

Liviu RUSU

 

Liviu RUSU

 

Rusu

 

27.06.1908, Cuciuru Mare – 13.10.1991, Bucureşti

 

         Studiile „Pentru o carte de temelie a muzicii româneşti” (1934), „Muzica în Bucovina” (1939), „Studii critice de muzicologie. Tratate de teorie apărute în sec. XIX” (1964) etc. şi opera componistică, „Sonete pe versuri de Mihai Eminescu” (1937), „Trei balade cu soldaţi” (1954), „Cinci poeme pe un vers de Ion Pillat” (1955), „Mica sonată pentru vioară şi pian” (1955), „Sonată pentru clarinet şi pian” (1956) etc., fac din Liviu Rusu un personaj deplin al culturii române.


Ghedeon COCA

 

Ghedeon COCA

 

Coca

 

26.09.1908, Volovăţ – 05.06.1976, Rădăuţi

 

         Ghedeon Coca, „sufletul îngenunchiat de drum”, a debutat în revista rădăuţeană „Muguri“, ulterior debutând şi în „Junimea Literară“, cu poemul „Popas“. A semnat numeroase poeme în paginile literare ale gazetelor „Glasul Bucovinei“, „Răboj“ şi în „Ecoul“ din Bucureşti. A publicat cărţile de poezie „Confesiuni adolescentine“ (1937) şi „Alge“ (1938), într-o „tăcere de moarte”, apoi, când „deasupra un vaier s-a frânt”, a preferat tăcerea şi anonimatul, deşi „îşi scrie poemul / pe hârtii de pământ”. Mai mult, în Mărturisitorii ** – clik.


Dragoş VITENCU

 

Dragoş VITENCU

 

Vitencu

 

15.10.1908, Cernăuţi – 28.06.1981, Bucureşti

         Poet al unei singure cărţi de poezie, „Caiet de duminică“ (1943), al prozei satirice „Când dai nas lui Ivan” (1935), şi al unei biografii romanţate, „Viaţa pasionată a lui Ciprian Porumbescu“ (1974), Dragoş Vitencu a lăsat după sine manuscrisele „Cronica romanţată a târgului Cernăuţi”, „Permanenţe româneşti”, „Scrisori de la Dumnezeu”, „Lada cu mărunţişuri” şi „Tradiţii şi obiceiuri studenţeşti bucovinene”, manuscrise pe care Muzeul Bucovinei a început să le publice. Mai mult, în Mărturisitorii ** – clik.


Iulian VESPER

 

Iulian VESPER

 

Vesper

 

22.11.1908, Horodnicul de Sus – 11.02.1986, Bucureşti

 

         „Destin crucificat“, Iulian Vesper a rămâne „un eveniment liric bucovinean“, prin „Echinox în odăjdii“ (1933), „Constelaţii“ (1935), „Poeme din Nord“ (1937), „Izvoare“ (1942) şi, după calvarul roşu, „Poezii“ (1968), „Ascultând nopţile“ (1972) şi „Peisaj pe marginea cerului“ (1984), romanele lui fiind „Primăvara în Ţara Fagilor“ (1938), „Viaţa lui Mihai Viteazu“, „Chipuri domneşti“ şi „Glasul“ (1956). A tradus „Pe Donul liniştit“, de Mihail Şolohov (1933), şi epopeea finlandeză „Kalevala“ (1959). Mai mult, în Mărturisitorii ** – clik.


Teofil LIANU

 

Teofil LIANU

 

Lianu

 

11.12.1908, Capu Câmpului – 15.09.1997, Suceava

 

         „Un mare poet original“, „un uluitor fenomen liric“, care „i-ar încânta pe Paul Valery şi pe umilul ţăran din Bretagne“ (Streinul), dar şi viitor deţinut politic, Teofil Lianu a publicat cărţile de versuri „Rod“ (1933), „Stampe în lumină“ (1933), „Cer valah“ (1934), „Curcubeu peste ţară“ (1937),  „Cântecele s-au scuturat peste file“ (1937), „Cartea Stihurilor“ (1942), „Carte de cruciat“ (1943), „Ascultaţi ce spune vântul“ (1958), „Cântăreţii nopţii“ (1961) şi „La poartă la Ştefan cel Mare“ (1985). Mai mult, în Mărturisitorii ** – clik.


Pagina 979 din 999« Prima...102030...977978979980981...990...Ultima »