*
În satul Ipoteşti, Alexandru Voievidca a găsit doar două cântece, interpretate de Leontie Burac, singurul ucrainean care cânta şi româneşte, fiind învăţătorul de la şcoala din sat.
*
Of, leliţă stroieşteancă – 868, Leontie Burac, 1908
Frunză verde, iarbă lungă – 32, Leontie Burac, 1907
*
Familiile Marţineac şi Maximiuc, din Litenii Bucovinei, au încredinţat viitorimii cântece frumoase, care merită puse, din nou, pe strune şi pe glasuri măiestre.
*
Vâlcu – 189, Catrina Maximiuc, 1907
De-ai şti cât îmi ieşti de dragă – 181, Veronica Marţineac, 1907
Puiu tatei pui! – 179, Veronica Marţineac, 1907
De-ar fi mândra – 178, Veronica Marţineac, 1907
Sărutatul – 180, Veronica Marţineac, 1907
Cine naiba-a mai văzut? – 191, Catrina Maximiuc, 1907
Frunză verde perişor – 190, Catrina Maximiuc, 1907
De la Horă – 188, Catrina Maximiuc, 1907
Cât am pătimit şi-am trasu – 182, Gheorghe Marţineac, 1907
Fost-am una la părinţi – 192, Catrina Maximiuc, 1907
Frunză verde de marari – 186, Catrina Maximiuc, 1907
Măritatul – 185, Catrina Maximiuc, 1907
Dragă băieţele! – 183, Veronica Marţineac, 1907
*
Sculptor în lemn, cu şcoala făcută la Câmpulung Moldovenesc, sub îndrumarea lui Ion Pâşlea – profesorul care introduce brâul cu Tricolor în Bucovina, Simion Buburudzan, din Mănăstirea Humorului, cânta din frunză şi, astfel, intră în povestea horelor vechi, căutate şi desluşite de Alexandru Voievidca.
*
*
*
*
Frunză verde şi amară – 116, Simion Buburudzan, 1907
Nu ştiu, Doamne, ce să fac! – 114, Simion Buburudzan, 1907
Horă – 115, Simion Buburudzan, 1907
Voinicul şi călugăriţa – 1900, Casandra Cozma şi Saveta Poştovici, 1913
Eu pi cap nu am pchicat – 1907, Ioana Tiron, 1913
Durerea iubitului – 1894, Casandra Cozma, 1913
La poarta lui Todirean – 1901, Saveta Poştovici, 1913
Voie bună – 1891, Casandra Cozma, 1913
Puica me di pisti munti – 1896, Casandra Cozma, 1913
Fost-am fată la părinţi – 1897, Casandra Cozma, 1913
Of, dorule, of! – 1893, Casandra Cozma, 1913
La poală sub codrul verdi – 1903, Saveta Poştovici, 1913
Cât e ziua de frumoasă – 1905, Ioana Tiron, 1913
Astă vară ci-am varat – 1902, Saveta Poştovici, 1913
Copii fără mamă – 1899, Saveta Poştovici, 1913
Pe sub lună, pe sub stele – 117, Elena Smerecinschi, 1907
*
Ţinutul legendar al Marginii Suceviţei a avut, desigur, şi un lăutar legendar, scripcarul Batalan, cel care cânta, în 1908, împreună cu Alecu Marcu din Frătăuţii Noi, pentru că exista obiceiul, cam de pe la 1890, ca lăutari din mai multe sate să se adune şi să cânte împreună la hramuri şi la nunţi.
*
Horă veche – 648, lăutarul Batalan, 1908
Frunză verde de bujor – 1140, Vasile Rotar, 1909
Ileana – 646, Alecu Marcu şi Batalan, 1908
Hai, Ileană, hai! – 1139, Vasile Rotar, 1909
Foaie verde-a leului – 1128, Maria Furcaş, 1909
Tăti plugurili îmblă – 1136, Vasile Rotar, 1909
*
Un cântăreţ din trişcă, Nicolai Muscă din Măzănăieşti, avea să-i desluşească lui Alexandru Voievidca vechi cântece ale satului, el fiind, alături de fratele său, Alexandru Muscă, de Malina Semeniuc şi de Madalina Saftiuc, ştiutorii de cântece vechi ale vetrei lor străvechi.
*
*
*
Lugojana – 184 a, Nicolai Muscă, 1907
Busuioc, când se rădică masa – 210, Nicolai Muscă, 1907
Moldovenească – 211, Nicolai Muscă, 1907
Frunză verde de pe nuc – 136, Alexandru Muscă, 1907
Busuioc crescut în cale – 209, Malina Semeniuc, 1907
Măi bărbate, măi – 208, Malina Semeniuc, 1907
Busuioc, când se rădică masa – 212, Nicolai Muscă, 1907
Măi dorule, măi – 212, Nicolai Muscă, 1907
Foaie verde de tulpină – 336, Madalina Safciuc, 1908