Dragusanul - Blog - Part 968

Dimitrie DAN

 

Dimitrie DAN

 

Dan Dimitrie

 

08.10.1856, Suceava – 25.05.1927, Cernăuţi

 

         A scris „Die Lippowaner in der Bucovina“ (1890), „Armenii orientali în Bucovina“ (1891), „Ţiganii din Bucovina“ (1892), „Documente privitoare la istoria Rezeşilor“ („Revista Politică“), „Lujenii, biserica, proprietarii moşiei şi locuitorii lui“ (1893), „Cronica Episcopiei de Rădăuţi“ (1912), o schiţă biografică şi bibliografică a arhimandritului Vartolomei Măzăreanu, o monografie a comunei Straja, o lucrare monografică despre rutenii din Bucovina, o mulţime de tradiţii populare româneşti. Pe larg, în Mărturisitorii * – clik.


Dimitrie ONCIUL

 

Dimitrie ONCIUL

 

Onciul Dimitrie

 

26.10.1856, Straja – 20.03.1923, Bucureşti

 

         „Iuga Vodă“, „Dragoş şi Bogdan“ (1884), „În jurul istoriei Bucovinei“ (1887), „În jurul istoriei Românilor din Maramureş“ (1890), „Istoria Bucovinei înaintea încorporării la Austria“ (1890), „Papa Formosus în tradiţia noastră istorică“, „Tradiţia istorică şi chestiunea originilor române“, „Originele Principatelor Române“, „Românii în Dacia Traiană până la întemeierea Principatelor“, „Din istoria României“ (1906) l-au statornicit pe Dimitrie Onciul drept creatorul „şcolii critice“ în istoriografia românească (mai multe, în Mărturisitorii * – clik).


Jonel KALINCZUK

 

Jonel KALINCZUK

 

Kalinczuk

 

08.10.1856, Borăuţi – 02.11.1934, Viena

 

         Poet bucovinean cu opera scrisă în limba germană şi tradusă de el şi în limba română, cum s-a întâmplat, de pildă, cu „Clopotele din Borăuţi”, publicată, în 1908, în germană, iar în 1927, şi în română, Ionel Calinciuc a mai publicat, în 1933, la Viena, şi cartea de poezie „Ţara de basm”, dar numai în limba germană („Traumland”). Operei lui poetice de limbă germană i-au dedicat numeroase studii Raimung Lang, Amy Colin, Alfred Kittner şi Victor Morariu.


Eugen MAXIMOVICI

 

Eugen MAXIMOVICI

 

Maximovici

 

1857, Văşcăuţi pe Ceremuş – 04.02.1926, Cernăuţi

 

         Continuatorul liniei academice a lui Epaminonda Bucevschi, inclusiv în realizarea portretelor Mitropoliţilor Silvestru Morariu, Arcadie Ciupercovici şi Vladimir de Repta, din fresca Mitropoliei din Cernăuţi, Eugen Maximovici a contribuit la recuperarea chipurilor voievozilor Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare, iar şase dintre lucrările lui au ilustrat colecţia de folclor a lui Mattias Friedwagner, celelalte, fiind dăruite, în 1906, României , care le-a zvârlit în muzeul din Buşteni.


Em. GRIGOROVITZA

 

Em. GRIGOROVITZA

 

Grigorovitza

 

15.02.1857, Rădăuţi – 06.12.1915, Bucureşti

 

         Ne-a încredinţat „Huţanii Carpaţilor” (1902), „Chipuri şi graiuri din Bucovina“ (1905), „De la hotare, istorii moldoveneşti” (1905), Poveşti răzleţe“ (1907), „Schitul Cerebucului, povestire din trecutul Moldovii“ (1908), „Dicţionarul geografic al Bucovinei” (1908), „Piatra muierii“ (1909), „Negru Vodă“ (1909), „Cum a fost odată“ (1911), „Amintiri şi schiţe“ (1912), scrieri filologice, dicţionare germane şi ruseşti şi două traduceri a operei lui Eminescu în germană (mai multe, în Mărturisitorii * – clik).


Pagina 968 din 1.009« Prima...102030...966967968969970...9809901.000...Ultima »