Cântecul naţional în Bucovina: Dorna Candreni

*

Exponenţială pentru întreaga “ţară” a Dornelor era, pe la 1907-1914, Dorna Candreni, care avea în cântăreţii săteşti Calinic Capră şi Filimon Ursu doi virtuoşi ai cântecului naţional românesc, dispuşi să individualizeze un specific muzical muntenesc, în care “Ciofu Dornenilor” însemna, deja, un simbol zonal.

*

Cântece fonotecate:

*

p221

p252

p268

*

Repertoriul vechi din Dorna Candreni:

*

Încâlcita – 921, Filimon Ursu, 1908

Ţărăneasca pe laiţă – 922, Filimon Ursu, 1908

Jîdaucuţa – 924, Filimon Ursu, 1908

Fata şi moşneagul – 2008, Carp şi Savin Mezdrea, 1913

Mai la deal de Dorohoi – 1999, Vasile Anchidin, 1913

Cântecul iubitei – 1992, Calinic Capră, 1913

Leliţă Mariţă! – 1988, Calinic Capră, 1913

Durerie. Cântec vechi – 2000, Vasile Anchidin, 1913

Nevasta, bărbatul şi ibovnicul – 1994, Calinic Capră, 1913

Norocul mieu – 1990, Calinic Capră, 1913

Fata bogatului – 2004, Savin Mezdrea, 1913

Fa Ileană! – 2007, Carp şi Savin Mezdrea, 1913

Măi dorulie, măi! – 2008, Carp Mezdrea, 1913

Somn ni-i, măicuţă, somn! – 2003, Carp Mezdrea, 1913

Însuratul şi măritatul – 1991, Calinic Capră, 1913

Decât cu bărbat urât – 2006, Savin şi Carp Mezdrea, 1913

Marina – 1993, Calinic Capră, 1913

Doină – 2001, Vasile Anchidin, 1913

Barbatul bautoriu – 1987, Calinic Capră, 1913

Cârşma şi băutoriul – 1986, Calinic Capră, 1913

Die s-ar facie dialul şes – 2005, Savin Mezdrea, 1913

Lelia mândră – 1996, Calinic Capră, 1913

Fata mamii – 1995, Calinic Capră, 1913

Ciofu Dornenilor – 923, Filimon Ursu, 1908

Popa şi hargatul – 1985, Calinic Capră, 1913

Cântecul naţional în Bucovina: Drăgoieşti

*

În Drăgoieşti, gimnazistul Axenti Niţan cânta la vioară, iar Lazar Mândru, la trişcă, vechile cântece naţionale fiind zise, cu vocea, de Ana Deac, Ana Anchidin, Ileana Cherar, Roxanda Petroaie, Iustina Dobre, Ghiţă Popăscu şi Augustin Făgăraş. Cântece cu rădăcini ardeleneşti, unele deja moldovenizate prin pronunţie şi ritm, conturau un specific local pentru întreaga zonă cuprinsă în triunghiul Suceava – Fălticeni – Gura Humorului.

*

Cântece fonotecate:

*

p59

p74

p239

*

Repertoriul vechi din Drăgoieşti:

*

Jocul flecăilor – 446, Axenti Niţan, 1908

Mărunţica – 445, Axenti Niţan, 1908

Brâu – 447, Axenti Niţan, 1908

Ardeleneasca – 206, Lazar Mândru, 1907

Moldoveneasca – 205, Lazar Mândru, 1907

Foaie verde trii masline – 1a, Ana Deac, 1907

Se poace? Nu se poace! – 202, Ghiţă Popăscu, 1907

Frunzuţă verde de nucă – 198, Roxanda Petroaie, 1907

Frunză verde de nagară – 204, Ileana Cherar, 1907

Of, leliţă de la munte – 16, Ana Anchidin, 1907

Trandahir cu floare albă – 201, Iustina Dobrea, 1907

Când mergeam la făgădău – 1568, Ana Deac, 1910

Inimioara mea – 199, Augustin Făgăraş, 1907

Cucule de peste jiie – 1567, Ana Deac, 1910

Cât îi lumea şi pământul – 1569, Ana Deac, 1910

Măi dorule, măi! – 444, Axenti Niţan, 1908

Cântecul naţional în Bucovina: Frătăuţi

*

Doi lăutari neîntrecuţi, Pamfil Furcaş şi Ilie Marcu, amândoi din Frătăuţii Noi, amândoi dibaci versificatori de cântece vesele, unele “fără perdea” (de la Adam şi Eva, încoace, sexualitatea a fost o preocupare tainică, dar constantă), dar cântate ca atare doar în anumite “societăţi mature”, au conservat un melos naţional pentru zona Rădăuţilor care s-a bucurat de întreaga consideraţie a lui Alexandru Voievidca. Şi noi, adică Răzvan Mitoceanu, Petru Oloieru, Dănuţ Lungu şi… sussemnatul, i-am plăcut mult, iar pagina aceasta înseamnă pentru mine o adevărată sărbătoare, pentru că ascult fiecare cântec fonotecat, înainte de a-l posta.

*

Cântece fonotecate:

*

p42

p49

p55

p80

p96

p99

p101

p108

p115

p130

p139

p143

p152

p156

p205

p210

p211

p212

p250

p251

*

Repertoriul vechi din Frătăuţii Noi şi Vechi:

*

Oleandra – 1204, Pamfil Furcaş, 1909

Mărunţica – 1182, Ioan Colibaba, 1909

Floarea – 1200, Pamfil Furcaş, 1909

Ciobanaşu – 1216, Ilie Marcu, 1909

Cărăşel – 1207, Pamfil Furcaş, 1910

Greceasca – 1206, Pamfil Furcaş, 1909

Malanca – 1201, Pamfil Furcaş, 1909

Cântecul lui Cuza – 1184, Ioan Colibaba, 1909

Şepteleanca – 1635, Ilie Marcu, 1910

Dîca Neagul – 1634, Ilie Marcu, 1910

Rândunica – 1633, Ilie Marcu, 1910

Golăneasca – 1632, Ilie Marcu, 1910

La înhobotat – 1203, Pamfil Furcaş, 1909

Plângi, mireasă! – 1212, Ilie Marcu, 1909

Brâu moldovenesc – 1636, Ilie Marcu, 1910

Ţînţăroiu – 1637, Ilie Marcu, 1910

Ţînţăroiu – 1183, Ioan Colibaba, 1909

Ţînţăroiu – 1209, Pamfil Furcaş, 1909

Ciofu – 1208, Pamfil Furcaş, 1909

Munteneasca – 1211, Ilie Marcu, 1909

Moldoveneasca veche – 1205, Pamfil Furcaş, 1909

Moldoveneasca veche – 1199, Pamfil Furcaş, 1909

Danţu – 1631, Ilie Marcu, 1910

Arcanul – 1214, Ilie Marcu, 1909

Hora Frătăuţului – 1210, Ilie Marcu, 1909

Hora scuturată – 1215, Ilie Marcu, 1909

Hora lui Cuza – 1202, Pamfil Furcaş, 1909

Hora mireselor – 1213, Ilie Marcu, 1909

Pe deluţul cel cu rouă – 1189, Gavril Maieran, 1909

Foaie verde, foaie lată – 1221, Ileana Istrati, 1909

Haţaţa, fată de rus! – 1197, Gavril Maieran şi Grigori Puha, 1909

Foaie verde mere, pere – 1192, Ioan Isopescul, 1909

Frunză verde de sulfină – 1178, Ilie Nicoară, 1909

Of, leliţă, of! – 1188, Gavril Maieran, 1909

Acum ceasul bate – 1196, Alexandru Fădăraş, 1909

Cântări la pripoi – 1181, Ilie Nicoară, 1909

Cântecul lui Darie – 1185, Alexandru Fădăraş, 1909

Măi ciobane, măi! – 1222, Ileana Istrati, 1909

Măi bădiţă alb şi-nalt – 1187, Gavril Maieran, 1909

La Moldova-ntre hotară – 1223, Ileana Istrati, 1909

Frunză verde măr domnesc – 1191, Ioan Isopescul, 1909

Cât am îmblat pe lumuţă – 1225, Ileana Istrati, 1909

*

Cântecul naţional în Bucovina: Frumosu

*

Drăgoi Viteazul, vornic de Tulova şi cel dintâi dregător domnesc, în vremea lui Petru Muşat, a avut un fecior şi o fată, pe care i-a înzestrat cu moşii. Probabil că erau tare frumoşi copiii lui Drăgoi Viteazul, dacă moşia în care îşi avea fata conacul se numeşte, şi azi, Frumoasa, iar cea a feciorului, Frumosu.

*

La Frumosu probabil că au existat lăutari, până prin 1848, din ei descinzând Pachiţa Scripcari şi Chirilă Scripcă, doi dintre localnicii care i-au cântat lui Alexandru Voievidca, în iulie 1908.

*

Mândruliţa mea – 677, Pachiţa Scripcari, 1908

Frunzuleană peliniţă – 678. Pachiţa Scipcari, 1908

Tot mă mustră bărbatu – 681, Domnica Pojar, 1908

Frunzuleană mararaş – 676, Pachiţa Scripcari, 1908

Frunză verde earbă grasă – 682, Chirilă Scripcă, 1908

Toţi îmi zîc că-s băutoare – 680, Domnica Pojar, 1908

Cântecul naţional în Bucovina: Fundu Moldovei

*

Fundu Moldovei era cea mai bogată comună din Bucovina, primarul Mercheş fudulindu-se că nu exista gospodărie la Fundu Moldovei în care să nu fie mulse măcar două vaci. Banca sătească avea un capital propriu aproape egal cu al celei din Cernăuţi. Lumea trăia bine, la Fundu Moldovei, şi nu-i prea ardea de cântat. Numai că gospodarii organizau tot felul de “pertractări”, şi-atunci, pe lângă lăutarii tocmiţi, mai cântau, la Fundu Moldovei, şi Maria Teodorovici-Franciuc, şi Ioana Piticari, şi Aniţa Hasnaş, şi Iftima Burduhos, şi Axinia Ciumău, şi Marina Gramadă, şi Casandra Popovici, adică neveste de gospodari, cu care soţii pe bună dreptate se mândreau.

*

Ie-mă, badie! – 534, Maria Teodorovici-Franciuc, 1908

Frunză verde perpegioi – 769, Ioana Piticari, 1908

Frunzuliţă trii masline – 766, Aniţa Hasnaş, 1908

Cucule, pasăre blândă! – 771, Iftima Burduhos, 1908

Of, şi earăşi of! – 761, Axinia Ciumău, 1908

Unde mi-i binele? – 772, Marina Gramadă, 1908

Pasere cu casa-n colţ – 758, Casandra Popovici, 1908

Cucule porumbule! – 756, Casandra Popovici, 1908

Frunzuliţă nucă sacă – 767, Aniţa Hasnaş, 1908

Norocul – 535, Maria Teodorovici-Franciuc, 1908

Frunzulică usturoi – 757, Casandra Popovici, 1908

De aş şti cânta ca cucu – 763, Axinia Ciumău, 1908

În valea cu săcaraua – 764, Axinia Ciumău, 1908