Dragusanul - Blog - Part 963

De ce este Gigi Becali un om liber?

 

Pentru că există. Pentru că are suflet. Pentru că sufletul lui se revarsă în lumină.

 

Argumente:

 

 

Gigi Becali îi ajută pe Amar şi pe Mădălin, doi copii bolnavi şi săraci din Neamţ

 

Din spatele gratiilor, Gigi Becali şi-a pus oamenii să-i ajute pe Amar şi pe fratele lui, Mădălin. Doi copii bolnavi şi săraci din Neamţ, pe care părinţii nu mai aveau cum să-i crească.

Vizionaţi reportajul, făcând click pe observator.tv!

 

 

Marian Ursea se roagă pentru Gigi Becali

 

Marian Ursea, copilul sărac din Buzău pe care Gigi Becali l-a luat anul trecut în grija sa, trăieşte de ieri un adevărat coşmar. Băiatul a privit şocat la televizor cum tatăl său adoptiv a ajuns după gratii. Rămas fără principalul său sprijin, Marian mai are acum o singură speranţă: ca George Becali să fie graţiat de preşedintele Băsescu (citiţi ştirea, făcând clik pe libertatea.ro).

 

Marian Ursea, rugându-se pentru Gigi Becali (libertatea.ro).

Marian Ursea, rugându-se pentru Gigi Becali (libertatea.ro).

 

Rămas în grija bunicii după ce tatăl s-a spânzurat iar mama l-a abandonat , Marian Ursea s-a luptat mai bine de trei ani cu o sărăcie cruntă.

Impresionat de drama copilului rămas fără părinţi care avea  şi grijă de bunica sa, omul de afaceri Gigi Becali a făcut în luna august a anului trecut o donaţie substanţială.

Micuţul a fost scos dintre mormane de mizerie şi apoi ajutat de afacerist să se mute împreună cu bunica dintr-un bordei într-o casă nouă cupărată cu banii jos. Apoi Becali i-a cunpărat calculator, haine şi mâncare şi i-a angajat micuţului o bonă ca să-l îngrijească.

După ultimele evenimente neplăcute din viaţa îngerului său păzitor cum îl numeşte Marian Ursea pe George Becali, copilul se roagă ca cineva să-l scoată din puşcărie

„Îmi pare rău de tot ce s-a întâmplat. De aseară sunt şocat de ce i s-a întâmplat domnului Becali. Cred că doar preşedintele Băsescu ar putea să-i dea drumul”, spune copilul.

Bona lui Marian este şi ea în stare de şoc de când a auzit vestea. „Nu ştiu cum ne vom descurca, dânsul m-a ajutat şi pe mine că mi-a dat un loc de muncă. Sunt şocată şi mă rog pentru dânsul”, a declarat Lungu Nicoleta, bona copilului.

De aceeaşi părere este şi femeia care i-a vândut casa latifundiarului, care crede că pedeapsa la care este suspus afaceristul este prea grea.

„Acum mă rog pentru sufletul lui că să scape că este un om bun. Ne-a dat cât am cerut pe casă. Ceea ce a făcut el n-a mai făcut nimeni pentru oamenii amărâţi în ţara asta”” a declarat Lucreţia Ion.

Magnatul din Pipera a plătit pe loc 17.700 de euro pentru casa în care locuiesc de acum puştiul şi bunica sa.

 

Citiţi ştirea, pentru autentificare, făcâd click pe libertatea.ro!

*

*

Gigi Becali a cumpărat casă unei familii cu 7 copii, ducând plasmă,

maşină de spălat şi pahare de cristal. „Alexandre, om te-ai făcut, mă”!

 

Gigi Becali a mers, miercuri, cu elicopterul în Gorj, unde a cumpărat o casă pentru o familie cu şapte copii, căreia i-a adus plasmă, maşină de spălat, pahare de cristal, spunând că a văzut cazul la televizor şi că i-a fost teamă că dacă nu face nimic nu va şti ce să spună la Judecata de Apoi.

Europarlamentarul Gigi Becali a venit cu un elicopter în comuna gorjeanã Văgiuleşti pentru a cumpăra o casă pentru un localnic, Alexandru Bucur, tatăl a şapte copii, şase dintre ei aflându-se într-un orfelinat din Târgu Cărbuneşti, transmite corespondentul MEDIAFAX.

 

Citiţi ştirea, pentru confirmare, făcând click pe gândul.ro!

 

 

Gigi Becali i-a dat unui copil de 4 ani, grav bolnav, 25.000 de euro

pentru analize şi operaţie: „Pentru mine e foarte puţin!”

 

Gigi Becali mai ajută un copil cu probleme. Edi, un băiețel din Timișoara, suferă de sindromul hunter, o boală rară care apare la 200.000 de nașteri și care-i afectează tot organismul. Pentru analize și operația micuțului, părinții copilului de numai 4 ani mai au nevoie de 25.000 de euro. Gigi Becali va suportat toată cheltuiala.

 

Citiţi mai multe, făcând clik pe gsp.ro!

Gigi Becali este, deci, un om liber, libertatea fiind condiţia existenţială fundamentală a unui om. Chiar dacă îl ţin „ăştia” sub zăbrelele temniţei politice, Gigi Becali rămâne un om liber. Întemniţaţi sunt „ăştia”, Băsescu, Ponta şi toţi trepăduşii lor, nu Gigi Becali.

Nu mă număr printre fanii lui Gigi Becali, dar îl respect, pentru că, dincolo de copilărismul care îl ajuta să se răsfeţe singur, în viaţa de zi cu zi, iată că izbuteşte, şi după ce întemniţaţii în vremelnicie i-au înjumătăţit averea, să ajute şi să fericească mulţi, mulţi oameni nefericiţi.


Vrăjmaşii culturii tradiţionale ucrainene din Bucovina

Port şi dans ucrainean, în 1870

Port şi dans ucrainean, în 1870

 

Cultura tradiţională ucraineană din Bucovina, splendidă prin încărcătura mitică pe care o prelungea în timp, s-a confruntat, în ultimul veac şi jumătate, cu trei agresiuni devastatoare: cea a uniatismului galiţian, dintre anii 1860-1900, cea a românizării forţate, între anii 1919-1939, şi cea a bolşevismului, după 1944 şi până de curând. În aceste condiţii, rădăcinile s-au cam pierdut iar năvala „multiculturalităţii”, declanşată, mai ales, după anul 2010, spulberă definitiv patrimoniul cultural tradiţional ucrainean din Bucovina. Şi e păcat să se piardă o cultură străveche, prin promovarea unor rusisme spectaculoase, dar care nu înseamnă tradiţie ucraineană.

 

Rusisme promovate în zona Siretului.

Rusisme promovate în zona Siretului.

Admir, fără rezerve, şi marea cultură rusă, dar ea îşi are spaţiul ei de sacralitate şi nu e drept să fie compromisă, prin satele judeţului Suceava, de incultura crasă a promotorilor de tradiţii false, adică şi de instructori ucraineni de contrafaceri ruseşti, dar şi de ageamiii înşurubaţi în jurii festiviste de către culturnicii judeţului Suceava, ca să nu mai vorbesc de cei ai regiunii Cernăuţi.

 

Dansul rutean „Cerkowcia”

Dansul rutean „Cerkowcia”

 

Ucrainenii au avut, de-a lungul veacurilor, un port asemănător cu cel al românilor (sau viceversa), „dar parcă mai frumos”, după cum spunea primul guvernator al Bucovinei, generalul austriac Spleny, elementele de frumuseţe constând în culorile pastelate care puneau în evidenţă ornamentele florale ale portului ucrainean, cel românesc fiind, în cazul bărbaţilor, simplu, fără ornamentaţii (doar cămăşile femeilor aveau celebra ornamentaţie dreptliniară, în culorile cucuteniene: negru, cărămiziu şi alb).

 

Portul ucrainean în Bucovina şi în Galiţia de fiecare zi.

Portul ucrainean în Bucovina şi în Galiţia de fiecare zi.

 

Odată cu pătrunderea masivă a uniaţilor în Bucovina, ucrainenii ortodocşi din Bucovina trec, şi cu port, şi cu folclor – adesea şi cu limbă, în tabăra ortodocşilor români (inclusiv călugării de la Schitul Mare, din Polonia, care se mută la Burdujeni, abandonând, brusc, şi buchiile, şi limba slavonă).  Românii, la rândul lor, şi mai ales româncele, primesc cu bucurie noua cultură, asemănătoare sau doar complementară cu a lor, portul românesc din regiunea Cernăuţi, dar şi din zonele Rădăuţi şi Siret arătând, astăzi, precum cel ucrainean de odinioară. În mod firesc şi de necondamnat, interpreta de folclor Adriana Bucevschi, ca şi sătencele din Bilca – de pildă, poartă, pe scenă, costumul ucrainencei din Coţmani, care este, astăzi, costumul tradiţional al baştinii ei.

 

Ruteancă din Coţmani, fotografie din colecţia lui Dimitrie Dan.

Ruteancă din Coţmani, fotografie din colecţia lui Dimitrie Dan.

 

Cărturarul bucovinean Dimitrie Dan, care a scris, printre celelalte monografii ale unor etnii bucovinene, şi „Rutenii în Bucovina” (numai dogmaticii pseudopatriotismului nu vor pricepe că rusini, ruteni şi galiţieni înseamnă, de fapt, ucraineni), a pus la dispoziţia viitorimii următoarele mărturii iconografice, pe care le ignoră şi instructorii ucraineni de dezrădăcinare, din zona Siretului, dar şi agramaţii savanţi ai juriilor festiviste de folclor din Suceava şi din Cernăuţi:

 

Rutence din şesul Prutului.

Rutence din şesul Prutului.

 

Familie de ruteni.

Familie de ruteni.

 

Altă familie de ruteni din nordul Bucovinei.

Altă familie de ruteni din nordul Bucovinei.

 

Ruteni din lunca Prutului.

Ruteni din lunca Prutului.

 

Miri ruteni, dintre Prut şi Siret.

Miri ruteni, dintre Prut şi Siret.

 

Ruteni din valea Prutului.

Ruteni din valea Prutului.

 

Ruteni, în îmbrăcăminte de iarnă.

Ruteni, în îmbrăcăminte de iarnă.

 

Cu ce, prin ce se pot regăsi, în aceste superbe veşminte tradiţionale ucrainene din Bucovina fistichismele colorate ale „ansamblurilor (ne şi anti) ucrainene de la Bălcăuţi, Siret, Măneuţi, Cacica etc.?

 

Parada "portului popular ucrainean", la un festival din judeţul Suceava.

Parada „portului popular (ne)ucrainean”, la un festival din judeţul Suceava.

 

Bineînţeles, copiii din fotografie nu au nici o vină că se rup de rădăcinile străbune, datorită prostiei coregrafilor puşi pe căpătuială, prin uniformizarea prostiei lor. Iată, cu porturi adaptate (portul de mers la biserică, şi la ucraineni, şi la români, nu era identic, precum astăzi, cu portul de mers la nuntă sau la strânsură), şi câteva tradiţii ucrainene, de prin anii 1860-1870, aşa cum au fost surprinse, ca instantanee, de către acuareliştii germani, sosiţi în Bucovina ca topografi imperiali:

 

Sărbătoare pascală ucraineană, la confluenţa dintre Bucovina şi Galiţia.

Sărbătoare pascală ucraineană, la confluenţa dintre Bucovina şi Galiţia.

 

 

Ceremonia înmormântării, la ucraineni.

Ceremonia înmormântării, la ucraineni.

 

Sunt numeroase mărturii cu portul ucrainean, altul decât cel al „multiculturalităţii” de tip rusesc, promovată uniformizant şi de către culturnicii din Cernăuţi, şi de către cei din Suceava. Există, de asemeni, şi o puzderie de partituri, uitate prin cărţile vechi şi mărturisitoare, splendidele kolomeyci (le promovau lăutarii evrei din… Kolomeea) şi balade ucrainene pierzându-se definitiv sau fiind adaptate folclorului românesc de către harnicii manelişti ai dezrădăcinării româneşti. Iată câteva partituri cu câte un cântec vechi sau cu câte o „kolomeyka” autentică:

 

Cântec vechi ucrainean

Cântec vechi ucrainean din Bucovina

 

Una din cele 7 kolomeyci, pe care le înşirui aici

Una din cele 7 kolomeyci, pe care le înşirui aici

 

Kolomeyka 2

 

Kolomeyka 3

 

Kolomeyka 4

 

Kolomeyka 5

 

Kolomeyka 6

 

Kolomeyka 7

 

Ultima „kolomeycă” are (mi-a fredonat-o unul dintre puţinii cititori de partituri din Suceava) superbe intruziuni de polcă, fiind la fel de frumoasă ca şi cântecele româneşti (majoritatea kolomeyci sau… ciulendre bucovinene!), culese, de Karol Mikuli, în 1848.

 

Cred că folclorul ucrainean, ca şi cel românesc, din Bucovina mai are şi viitor doar în măsura în care i se va recupera încărcătura mitică arhaică. Şi mai cred în datoria ucrainenilor şi a românilor de astăzi de a păstra fărâma de metafizic pe care o reprezintă datina străveche. Fără această fărâmă de înrădăcinare, ne pierdem, şi unii, şi ceilalţi, identitatea, responsabili pentru aceasta fiind incultura, suficienţa şi lăcomia activistică. Şi ar fi păcat.


Crucificarea României

Tarabostes Victor Pontas: Tarabostes Traian Băsescus, după ce -i pui cununa europeană de spini, o urcăm pe cruce!...

Tarabostes Victor Pontas: Tarabostes Traian Băsescus, după ce -i pui cununa europeană de spini, o urcăm pe cruce!…

Am priceput, de-aceea m-aş tot duce,

purtând în suflet aspra nedreptate:

Când ţara-i chinuită sus, pe cruce,

şi generaţiile sunt sacrificate!


Petru Luhan, alesul lui Băsescu pentru Europa

Traian Băsescu: Hah, ha, hah!... În regiunea Moldovei puneţi-l pe clovnul de Luhan, că-i neam cu nevastă-mea şi-mi aduce campot de afine...

Traian Băsescu: Hah, ha, hah!… În regiunea Moldovei puneţi-l pe clovnul de Luhan, că-i neam cu nevastă-mea şi-mi aduce campot de afine…

 

Politicienii fac ce vor

şi n-ai ce face, îi înduri,

deşi dispreţ pentru popor

ţi-arată prin… candidaturi!


Balada mioriţei dâmboviţene

Crainicul: Acest meci se desfăşoară în văzul lumii, dar fără spectatori. Tot poporul se implică, ba sub bâtele unor ciobani, ba sub ciomegele celorlaţi...

Ion Iliescu: Totul… pentru patrie!

 

Zic şi eu, bănuitor,

când îi văd plini de osânză:

Dacă n-am fi turma lor,

n-ar mai face nici o brânză!


Pagina 963 din 1.114« Prima...102030...961962963964965...970980990...Ultima »