Prestigiul C. J. Suceava: Abureala

Incompetenţă sau corupţie?

*

Vrând să aflu dacă bruma politică din Consiliul Judeţean Suceava apără sau nu banii noştri de necuvenie acaparări, m-am adresat, în scris, şi Executivului, şi Legislativului, care se preface că nu a primit nici o sesizare. Ceea ce nu rău. Măcar nu mă minte cu neruşinare, aşa cum o fac domnul vicepreşedinte Alexandru Rădulescu şi tânărul jurist Gheorghe Alexandru Moldovan – doamna Laura Boghean a semnat la ordin, dar nu a întocmit răspunsul, din care am ales doar citatele semnificative.

*

În înscrisul oficial, cu valoare de act public, se precizează: “Din analiza documentelor depuse în cadrul ofertei precum şi din Declaraţiile de avere… nu reise faptul că numiţii Beldiman Tiberiu-George şi Beldiman Elena-Mihaela sunt administratori sau asociaţi ai celor doi operatori economici”.

*

Domnule Rădulescu, domnule Moldovan, de ce nu consultaţi, rapid, un oculist, dacă aveţi astfel de grave deficienţe de vedere, pentru că, din declaraţiile de avere ale celor doi rezultă:

*

*

Şi mai rezultă, domnilor Rădulescu şi Moldovan, că, în 2014, firma consilierului judeţean şi a directoarei de la achiziţii, ambii aflaţi în hazoasă incompatibilitate şi în poznaş conflict de interese, a înşfăcat a şasea parte din suma de 358.967,73 lei, adică o pleaşcă publică de 598.279.550 lei? Ia, uitaţi ce frumos e scris în acte:

*

*

Aţi văzut? Distinsa doamnă director al Direcţiei generale organizare resurse umane şi achiziţii publice, Mihaela Elena Beldiman, aproba, cu mare prestigiu şi cu o imagine publică admirabilă,

Referatul de oportunitate privind achizăţia publică de publicitate media, în 2015 (nu îl reproduc în întregime, ca să nu muriţi de râs, în paguba campaniilor electorale ale PSD!), întocmit în baza gloriosului Raport de evaluare a impactului achiziţiei publice de servicii de publicitate media, semnat, la ordin, de doamna Paşniciuc, raport care prezenta cu atâta entuziasm afluxul urieşesc de turişti, aduşi în judeţul nostru norocos de competenţa firmei doamnei director şi a domnului consilier judeţean, încât domnul consilier judeţean s-a decis, brusc şi instantaneu, la un sacrificiu public eroic: a demisionat din legislativul judeţean şi, cu jumătate de incompatibilitate şi de conflict de interese rezolvate, şi-a pus trupele media să ia cu asalt baricadele banului public, izgonind cât colo trusturile de presă monopoliste consacrate. O adevărată revoluţie media s-a produs, după aceea, domnilor Rădulescu şi Moldovan, bătălia continuând în instanţă, pentru că, pe bune, adică în baza contractului, firmele doamnei director şi ale domnului consilier judeţean demisionard sunt îndreptăţite să primească, de la Consiliul Judeţean Suceava, nici mai mult, nici mai puţin decât minim două miliarde trei sute treizeci şi şase milioane şase sute de mii şi 40 lei (233.600, 04 lei), şi nu doar mizilicurile de câteva sute de milioane, pe care le-a plătit CJ Suceava, conform înscrisului dumneavoastră. Unde sunt protecţia şi solidaritatea socială ale partidului pe care îl reprezentaţi, stimate domnule vicepreşedinte Rădulescu, dacă îi obligaţi pe bieţii câştigători de licitaţie, care dezvoltă turismul, să meargă în instanţe, cu puhoiul de turişti români şi străini în spate?

*

*

Contractul este absolut legal, iar Consiliul Judeţean Suceava nu va avea de ales, va plăti miliardele pe deplin cuvenite. Buba, domnilor Rădulescu şi Moldovan, e în caietele de sarcini şi în celelalte şmecherii ale conflictului de interese şi ale incompatibilităţii, pe care domniile voastre nu le vedeţi şi pace, având o ciudată miopie, pe care, în ciuda sfatului meu anterior, nici un oculist nu va putea să o rezolve. Dar poate va izbuti să vă lecuiască vreun procuror. Încercăm sau vă mai exersaţi, încă o dată, punctul de vedere, domiciliat în irisuri sănătoase?

Prestigiul parvenitului “Instituţie”

Cetăţeanul utecist, fără “antecedente” culturale

*

Întâia admonestare a parvenitul în cultură, pe tema “instituţiei” de incultură, care se dovedeşte a fi : “Să nu confundăm institutia care plăteşte activitatea unui salariat cu dorinţa de autoaprecire şi preamărire personală a acestuia. Nu poate exista colaborare între o instituţie şi un aşa zis colaborator care aduce prejudicii de imagine acesteia. Încercarea de impunere a interesului personal, chiar dacă este a celei mai războinice persoane nu-şi are locul într-o instituţie de cultură. ??”.

*

Materialul contestat de parvenit: “Sunt un fraier!

Degeaba am descoperit dovezile atestării documentare a Bucovinei, prin scrierile cronicarilor poloni şi prin cele ale călătorilor străini (în total, vreo 30.000 de pagini a trebuit să citească fraierul de mine!).

*

Degeaba am găsit, în concediu, partiturile cu repertoriile tuturor localităţilor judeţului, printre manuscrisele lui Alexandru Voievidca, şi le-am organizat ca atare.

*

Degeaba i-am chinuit, după orele de program, pe Petrică Oloieru, pe Răzvan Mitoceanu şi pe Dănuţ Lungu, cu fonotecări ale cântecelor străbunilor din Berchişeşti ai domnului manager Viorel Varvaroi, şi cu cele ale străbunilor calafindeştenilor (deşi ei nu au produs un mare domn al culturii judeţene!).

*

Degeaba am făcut totul, dacă habar n-am să fac un afiş, care să respecte “interesurile majore a culturii bucovinene”. E drept, încă nu prinsesem de veste că partenerul media oficial al Centrului Cultural “Bucovina” este, ca şi pentru Consiliul Judeţean, “Suceava LIVE” şi, din neştiinţă, îmi buricasem şi eu sigla lângă cele ale ziarelor “Monitorul de Suceava” şi “Crai nou”. Vechituri. Şi ele, şi eu. Viitorul roz apaţine “Sucevei LIVE”, iar domnul manager Viorel Varvaroi, cu înţelepciune şi îndelungată expertiză, s-a adaptat la acest mândru viitor. Halal să-i fie şi să vă trăiască, mult stimată doamnă Mihaela Beldiman, distinsa guvernatoare a Bucovinei de azi şi de mâine! Sper că şi Cătălin Nechifor vă ascultă la fel de orbeşte, iar dacă nu – puneţi-l pe intelectul Alex Covaşă să-l ia de urechi! Să auzim numai de bine! (Afişul care ar fi salvat Ziua Bucovinei)”.

*

COMENTARIU:

*

Ce Ziua Bucovinei, ce colecţia Alexandru Voievidca? Se interzice, că-i “interes personal cu dorinţa de autoaprecire şi preamărire personală”! Interesul culturii este imaginea instituţiei Varvaroi, fost utecist care ducea tineretul patriei la canal, pentru reeducare în spiritul conştientizării că “nu poate exista colaborare între o instituţie şi un aşa zis colaborator care aduce prejudicii de imagine acesteia”. Iar Instituţia Varvaroi ne-a luat în arendă, plătind arendăşia cu partidul securistic al lui Mărureanu, pe care l-a livrat PSD-ului.

*

Managerul culturii limbii de rumeguş

*

A doua admonestare a parvenitul în cultură, de data asta, golănească: “Felicitări, ai adus pistolul la rang de instituţie. Dacă ştii să înjuri şi să insulţi, chiar şi pe pe cei ce ţi-au făcut numai bine să ştii că nu-i un motiv de evidenţiere a deşteptăciunii şi inteligenţei. Vezi dacă acel nimeni chiar merita un asemenea tratament din pertea ta”.

*

Materialul contestat de parvenit: “Pistolul cu peniţă de aur, pe care mi l-am ales drept simbol, mă caracterizează, mă reprezintă, e însăşi materializarea sufletului, minţii şi a harului cu care m-am născut. E semnătura mea, de care mă folosesc doar atunci când fac lucruri care nu s-au mai făcut, dar se bucură de largă respiraţie publică. E şi semnătura festivalului Bucovina Rock Castle, pentru că televiziunile naţionale, site-urile de rock şi iubitorii acestei muzici, din întreaga ţară, de această semnătură ţin cont, atunci când aderă la şi răspândesc o informaţie despre festival. Televiziunile sucevene, cu excepţia “Intermedia”, ziarele locale, cu excepţiile “Monitorul de Suceava”, “Crai nou” şi “Jupânu”, au fost şi au rămas vrăjmaşele festivalului Bucovina Rock Castle, cea mai golănească vrăjmăşie având-o “Suceava LIVE”.

*

Şi vine şutitoarea media de bani publici, gestionaţi de Consiliul Judeţean Suceava, şi se bagă păduche peste drepturile mele de semnătură, iar mulgătorul fruntaş al Centrului Cultural “Bucovina”, Viorel Varvaroi, încă se mai crede ştab utecist, care duce tineretul patriei la canal, şi îmi interzice dreptul meu la semnătură. Aşa s-a întâmplat şi cu Ziua Atestării Documentare a Bucovinei Geografice (cea istorică este altă poveste), zi pe care doream s-o cinstesc prin lansarea fonotecării repertoriilor de cântece naţionale româneşti ale tuturor localităţilor din judeţul Suceava, sărbătoare pe care mi-a interzis-o utecistul care a luat în arendă, de la PSD, Centrul Cultural “Bucovina”, punându-mă să aleg: ori fac manifestarea mea (nu costa un şfanţ), fără semnătura mea, ori se interzice manifestarea. Şi am ales, din respect faţă de munca mea de o viaţă, să îmi apăr dreptul la semnătură. Un nimeni, un veşnic învârtit, mă poate deposeda de drepturi de autor, dar nu şi de dreptul la semnătură.

*

Pusesem semnătura mea, pe afişul făcut de mine, pentru o manifestare care mi se datorează în totalitate, nu din orgoliu, ci pentru că rămăsese un gol alb între siglele organizatorilor şi cele ale partenerilor media tradiţionali şi deosebit de eficienţi – de aia au pierdut publicitatea CJ, în favoarea şmenarilor mediatici! Iar când cârmaciul tineretului dus la canal, confundând şanţul Cetăţii cu canalul, a dat cu autoritatea în masă (autoritatea arendăşiei, pentru că nu a produs dram de cultură, în viaţa lui, ci doar a muls-o cu dibăcie), am renunţat la manifestare. Voi renunţa şi la fonotecare (în loc să angajeze un violonist, ca să nu-l mai chinui prea des pe Răzvan Mitoceanu, îmbumbă în sistem alte inutilităţi străine de actul creator), voi renunţa la orice, dacă, şi pe viitor, mi se va mai pune alternativa “ori manifestarea, ori semnătura”.

*

O să mai cuget asupra abuzului în funcţie, săvârşit prin interzicerea dreptului meu de semnătură, şi am să mă dumiresc asupra a ceea ce voi avea de făcut pe viitor. Pentru că ar fi păcat ca Bucovina Rock Castle, de pildă, cu care nemeritat se fuduleşte Varvaroi, să încapă în labele decizionale ale unui astfel de individ. Sfârşit – e un fel de a spune. De asta am început să-mi semnez  toate textele de pe acest site cu semnătura mea, pe care i-am împrumutat-o şi site-ului, deşi nu-i decât o pecete pe suflet (Dreptul la semnătură nu mi-l ia nimeni).

*

COMENTARIU:

*

Pripăşit prin cultură, dar uns manager prin concursuri la care a candidat de unul singur (ia 10, la evaluări, de crezi că are mintea lui Hajdeu), confundă actele de cultură pe care le interzice cu “instituţia” Varvaroi. A distrus: “Zicălaşii”; Fonotecarea cântecelor naţionale din judeţul Suceava, de peste veac; Ziua Artelor Plastice Bucovinene, Ziua Atestării Documentare a Bucovinei Geografice, Ziua Scrisului Bucovinean şi se pregăteşte să distrugă şi alte astfel de manifestări.

*

“Instituţia” Varvaroi pune în pericol, prin sabotaje şi prin nătângie, Bucovina Rock Castle, Naţiunea Poeţilor, Arderea Cărţilor Bucovinei, precum şi o puzderie de recuperări de memorie şi de cultură bucovineană, pe motiv că ” instituţia care plăteşte activitatea unui salariat cu dorinţa de autoaprecire şi preamărire personală a acestuia” nu ar putea colabora cu “un asa zis colaborator care aduce prejudicii de imagine acesteia”.

*

Prestigiul parvenitului “Instituţie” e totul. Prestigiu! Adică dreptul unui parazit al culturii de a interzise făptuirea culturală şi de a se lua de şireturi cu mine, tutuindu-mă ca un văcar, pe imaşul căruia ai nimerit din întâmplare.

*

*

P. S.: Cu mintea lui de rudiment utecist, Varvaroi încă nu a priceput că, în semnătura mea, nu pistolul primează, ci peniţa. Cu ea am scris singurele istorii ale literaturii, muzicii, artelor plastice, localităţilor, datinilor, colidelor, portului bucovinean şi aşa mai departe, chestii care nu s-au mai făcut niciodată. Iar dacă nu aş duce până la capăt ce am început, multe s-ar prăbuşi în uitare, sub colbul gros al “prestigiului” tuturor varvaroilor aciuaţi prin cultură.