Dragusanul - Blog - Part 92

Decizii de expropriere în Bucovina anului 1921 (I)

Împroprietărirea ţăranilor, la Bosanci

 

Prin deciziile Comisiunii Agrare Centrale, semnate de Preşedintele Comisiunii Agrare Centrale, Boldur, în Bucovina anului 1921 au fost expropriate următoarele moşii:

 

I). Deciziune de expropriere No. Ra 173/20. Deriziunea Comisiunii agrare de ocol Coţmani, cu care s-a decis exproprierea de 85 ha 19 a 12 mp din moşia Gavrileşti, proprietatea lui Iossel Merdinger, Chave Perl Merdinger şi Salomon Merdinger, corpul domicial fasc. No. 68 din registrele fonciare pentru comuna cadastrală Gavrileşti, în folosul „Fondului de pământ bu­covinean”, a devenit definitivă.

 

II). Deciziune de expropriere No. 286/20/3. Deriziunea Comisiunii agrare de ocol Storojineţ, cu care s-a decis exproprierea parcelei cadastrale No. 515, în întindere de 15 ari 57 mp, corpul dominical fasc. No. 432 Iordaneşti din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, proprietatea fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

 

III). Deciziune de expropriere No. 285/20/3. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Storojineţ, cu care s-a decis exproprierea de 43 ha 81 a 42 mp din corpul dominical fasc. No. 434 Carapciu pe Siret din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, proprietatea Fondului bis. ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

 

IV). Deciziune de expropriere No. 643/20. Deciziunea Senatului Comisiunii agrare Centrale, cu care s-a decis exproprierea parţială a corpului dominical Burla, fasc. No. 303 din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 208 ha 55 a 65 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

 

V). Deciziune de expropriere No. 839/21. Deciziunea Senatului Comisiunii agrare Cen­trale, cu care s-a decis exproprierea parţială a corpului dominical Poieni, fasc. No. 393 din re­gistrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 42 ha 26 a 03 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

 

VI). Deciziune de expropriere No. 20/21. Deciziunea Senatului Comisiunii agrare Cen­trale, cu care s-a decis exproprierea parţială a corpului dominical, fasc. No. 67, Hriaţca, din re­gistrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 188 ha 23 a 02 mp, proprietatea dlui Emanuel Brunno Barber, în Suceava, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

 

VII). Deciziune de expropriere No. 518/21. Deciziunea Senatului Comisiunii agrare Cen­trale, cu care s-a decis a nu se expropria moşia Ivancăuţi, proprietatea dlui Granz Erwin Iurnitschek şi a drei Ludwika Iurnitschek, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

 

VIII). Deciziune de expropriere No. Ag. Vasilău I/19. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Zastavna, cu care decis exproprierea corpului do­minical, fasc. No. 222, Vasilău, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 133 ha 58 ari a corpului dominical, fasc. No. 343, Horoşăuţi, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene şi corpul rustical, fasc. No. 577 din registrele fonciare pentru comuna cadastrală Horoşăuţi, în suprafaţă de 178 ha 90 a 16 mp, şi a corpului rustical fasc. No. 4 din registrele fonciare pentru comun cadastrală Dobronăuţi, în suprafaţă de 62 ha 94 a 68 mp, pro­prietatea moştenitorilor lui Severin Warteresievici, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

 

IX). Deciziune de expropriere No. Ag. Vrănceni I/6. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Zastavna, cu care s-a decis exproprierea parţială a corpului dominical fasc. No. 229, Vrănceni, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 183 ha 01 a 51 mp, proprietatea dnei Erna Ettel Bartfeld, născută Kron, în fo­losul „Fondului de pământ bucovinean”, a de­venit definitivă.

 

X). Deciziune de expropriere No. Ag. 44 Culeuţi / 7. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Zastavna, cu care s-a decis exproprierea parţială a corpului dominical fasc. No. 99 Culeuţi-Weinfeld din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene şi corpul rustical fasc. No. 464 din re­gistrele fonciare pentru comuna cadastrală Culeuţi, în suprafaţă de 31 ha 05 a 16 mp, proprietatea minorilor Gabriel, Marcel şi Carse Ernst şi a Sarei Schlesinger, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

 

XI). Deciziune de expropriere No. Ag. 44 Mosoreni. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Zastavna, cu care s-a decis exproprierea parţială a corpului dominical fasc. No. 147 Mosoreni din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 20 ha 08 a 22 mp, proprietatea dnei Valeria baroneasă Schenk, născută Lucasievici, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

 

XII). Deciziune de expropriere No. Ag. 44 Vasilău II/3. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Zastavna, cu care s-a decis a nu se expropria corpul dominical fasc. No. 223, Vasilău, din registrele fondare pentru moşiile bucovinene şi fost corp rustical fasc. No. 400 din registrele fonciare pentru comuna cadastrală Vasilău, în suprafaţă de 12 ha 60 a 48 mp, proprietatea moştenitorilor după Leon Bratkowski, în folosul „Fondului de pământ bucovinean” a devenit definitivă.

 

XIII). Deciziune de expropriere No. 182/20/3. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Ră­dăuţi, cu care s-a decis exproprierea parţială a corpului dominical fasc. No. 315, Volovăţ, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 284 ha 75 a 33 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

 

XIV). Deciziune de expropriere No. 324/20/3. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Ră­dăuţi, cu care s-a decis exproprierea parţială a corpului dominical fasc. No. 304, Horodnicul de Sus, din registrele fonciare pentru moşiile bu­covinene, în suprafaţă de 261 ha 58 a 18 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în fo­losul „Fondului de pământ bucovinean”, a de­venit definitivă.

 

XV). Deciziune de expropriere No. 281/20/3. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Ră­dăuţi, cu care s-a decis exproprierea parţială a corpului dominical fasc. No. 313, Vicovul de Jos, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 24 ha 71 a 56 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

 

XVI). Deciziune de expropriere No. 198/20/2. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Ră­dăuţi, cu care s-a decis exproprierea parţială a corpului dominical fasc. No. 307, Frătăuţii Noi, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene şi corpul rustical fasc. No. 5502 din registrele fonciare pentru comuna cadastrală Frătăuţii Noi, în suprafaţă de 995 ha 17 a 95 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenii definitivă.

 

XVII). Deciziune de expropriere No. 181/20/3. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Ră­dăuţi, cu care s-a decis exproprierea parţială a corpului dominical fasc. No. 389, Marginea, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 269 ha 66 a 53 mp, proprietatea Fondului bisericesc, în folosul „Fondului de pă­mânt bucovinean”, a devenit definitivă.

 

XVIII). Deciziune de expropriere No. Ag. 281/20. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Siret, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 425, Bănceşti, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene şi corpul rustical fasc. No. 501 din registrele fonciare pentru comuna cadastrală Bănceşti, în suprafaţă de 16 ha 65 a 40 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenii definitivă.

 

XIX). Deciziune de expropriere No. Ag. 286/20. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Siret, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 135, Climăuţi, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 100 ha 91 a 41 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ buco­vinean”, a devenii definitivă.

 

XX). Deciziune de expropriere No. Ag. 288/20. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Siret, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 446, Prevorochi, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţa de 69 ha 22 a 69 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

 

XXI). Deciziune de expropriere No. 474/20. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Siret, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 442, Mănăstioara (St. Onufrei), din re­gistrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 65 ha 50 a 78 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

 

XXII). Deciziune de expropriere No. 283/20. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Siret, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 149, Baineţ, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 16 ha 37 a 38 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. ort., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

 

XXIII). Deciziune de expropriere No. 289/20. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Siret, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 424, Bălcăuţi şi Negostina, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 151 ha 34 a 03 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

 

XXIV). Deciziune de expropriere No. 287/20. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Siret, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 432, Ţibeni, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 4 ha 32 a 93 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort, or., în folosul „Fondului de pământ buco­vinean”, a devenit definitivă.

 

XXV). Deciziune de expropriere No. 285/20. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Siret, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 318, Cerepcăuţi, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 67 ha 92 a 81 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ buco­vinean”, a devenit definitivă.

 

XXVI). Deciziune de expropriere No. Ag. 284/20. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Siret, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 429, Dorneşti, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 222 ha 58 a 14 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ buco­vinean”, a devenit definitivă.

 

XXVII). Deciziune de expropriere No. Ag. 282/20. Deciziunea Comisiunea agrare de ocol Siret, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 449 Grăniceşti, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 62 ha 35 a 20 mp, proprietatea Fondului bisericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ buco­vinean”, a devenit definitivă.

 

XXVIII). Deciziune de expropriere No. 226/20. Deciziunea Senatului Comisiunii agrare Cen­trale, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 321, Buda, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţă de 45 ha 91 a 23 mp, proprietatea Fondului bi­sericesc ort. or., în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

 

XXIX). Deciziune de expropriere No. Ag. Părăul Negru /5. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Zastavna, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 265, Părăul Negru, din re­gistrele fonciare pentru moşiile bucovinene şi corpul rustical fasc. No. 1076 din registrele fon­ciare pentru comuna cadastrală Părăul Negru, în suprafaţă de 8 ha 78 a 03 mp. proprietatea so­ţilor Vasile şi Gafiţa Bzovei, în folosul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă.

 

XXX). Deciziune de expropriere No. Ag. Vrănceni III/5. Deciziunea Comisiunii agrare de ocol Zastavna, cu care s-a decis exproprierea corpului dominical fasc. No. 465, Vrănceni, şi o fascicolă nouă din corpul dominical fasc. No. 262, Zastavna, din registrele fonciare pentru moşiile bucovinene, în suprafaţa de 177 ha 30 a 89 mp, proprietatea dnei Cipre Marie Zisă şi Cecilie Babad, în fo­losul „Fondului de pământ bucovinean”, a devenit definitivă”[1].

 

Bucovinence, rugându-se la Arbore

 

[1] Monitorul Bucovinei, Fascicula 17, Cernăuţi, 1 iunie nou 1921, pp. 213-216


Bucovineni dispăruţi pe fronturile Austriei (X)

Horă la Vicovu de Jos, în martie 1917

 

Constantin a lui Ştefan Ţiganaş, născut în 1882, din Ceahor, a fost înrolat, în 1914, cu ocazia mobilizării generale, în Batalionul de Vânători 27 şi a plecat cu dânsul la luptă. În noiembrie 1916, s-a îmbolnăvit în tranşeu la Cârlibaba. Martorul Dimitrie a lui Mihai Holunga se afla în acelaşi tranşeu cu dânsul şi, părăsind tranşeul Ţiganaş, află el de la un stegar sanitar că dânsul ar fi pe locul de ajutor. De atunci nu e nici o ştire despre dânsul. Conform unei informaţii din partea Crucii Roşii, el a a dispărut din 6 iulie 1916. Presupunându-se probabil decesul, se dispune, la cererea soţiei sale, Fevronia Ţiganaş, procedura pentru stabilirea morţii celui dispărut”.

 

Patapie Olexiuc a lui Dimitrie, din Suchovercov (Suhoverca – n. n.), născut în 1883, a fost înrolat, în 1915, la Regimentul 35 şi a plecat, în august 1915, pe frontul rusesc. Conform afirmării lui George a lui Petru Grigorcea din Suchovercov, care a servit cu numitul la acelaşi corp de armată, au participat ambii, în august 1915, la lupta de la Zlota-Lipa. În ziua următoare află Gligorcea, de la un camarad, că Olexiu a picat în această luptă şi nu l-a mai văzut. Acolo ar fi murit, după cum afirmă martorii. Fiind, deci, decesul presupus în mod legal, se dispune, la cererea soţiei sale, Maria Alexiuc, născută Semeniuc, procedura pentru stabilirea morţii celui dispărut”.

 

Dimitrie Sucholotiuk a lui  Nicolai din Coţmani, născut în 1887, a fost înrolat, în 1914, cu ocazia mobilizării generale, în Regimentul 24 şi a plecat la luptă. Ultima scrisoare de pe front a trimis-o soţiei sale cu data de 24 martie 1915. De atunci nu-i nici o ştire despre dânsul. Martorii spun că, în aprilie sau martie, dânsul a luat parte la un atac în contra ruşilor şi, după această luptă, n-a mai fost văzut, aşa că trebuie să fi picat pe câmpul de onoare. Presupunându-se probabil decesul, se dispune, la cererea soţiei sale, Maria Sucholotiuc, născută Pauline, procedura pentru stabilirea morţii celui dispărut”.

 

Lazar a Iacov Zahariuc, din Ceahor, născut în 1882, a fost înrolat, în august 1914, cu ocazia mobilizării generale, în Regimentul nr. 41 Infanterie şi luptă cu regimentul în contra Rusiei. Conform afirmărilor martorului Vasile Rusnac din Ceahor, care a servit în Regimentul 41, l-a văzut acesta, ultima dată, în noiembrie 1914. Venind el, după aceea, la compania lui Zahariuc, i-au spus ceilalţi camarazi şi chiar fratele lui Zahariuc, care a picat în 1916, că Lazar Zahariuc a picat în noiembrie 1914. Fiind, deci, decesul presupus, se dispune, la cererea soţiei sale, Ana Zahariuc, procedura pentru stabilirea morţii celui dispărut”[1].

 

Rădăuţi, în 1917

 

George Gramowicz a lui Procopie, născut în1883, în Cotul lui Strileţchi, a fost înrolat, în 1914, cu ocazia mobilizării generale, la oaste şi a plecat în campanie. În toamna anului 1914, se afla la Przemysl, ca săpător. De atunci lipseşte orice ştire despre dânsul. Presupunându-se probabil decesul, se dispune, la cererea soţiei sale, Parascheva Gramowicz, procedura pentru stabilirea morţii celui dispărut”.

 

Anna Mittermayer, născută Tofanel, soţie de conductor de tren, a plecat din Cernăuţi, pe timpul invaziei ruseşti, pe la finea anului 1916 sau începutul lui 1917, cu un soldat rus, luând cu sine documentele ei personale, între altele şi o legitimaţie de călătorie, cu fotografia ei. De la retragerea ruşilor din Bucovina, lipseşte orice ştire despre dânsa. În august 1918, a adus Ioachim Palamar, gospodar din Crasna-Ilschi, fost infanterist la Regimentul 22, reîntorcându-se din prinsoarea rusească, legitimaţia cu fotografia Annei Mittermayer, născută Tofanel, şi zice că a aflat-o, pe 14 februarie 1918, la o femeie, care zăcea moartă pe un câmp, lângă un sat din districtul Jaroschenka, Comparând el fotografia cu trăsăturile feţei răposatei, a constatat cu siguranţă că aceasta e fotografia ei şi, conchizând, după locul de emitere, „Dorna-Watra”, că e o persoană din Bucovina, a luat cu sine fotografia. Fiind, deci, decesul probabil, se dispune, la cererea lui Petru Tofanel, procedura pentru stabilirea morţii celei dispărute” [2].

 

Dorna Candreni, în 1917

 

Atanasiu Kovaliuk a lui Nicolai, născut în 1888, în Lujeni, a fost înrolat, în 1914, cu ocazia mobilizării generale, la oaste şi a plecat la război. El a căzut prizonier la ruşi şi se afla, în timpul din urmă, în localitatea Horod Weleki Luhi, guvernământul Paskow, unde se aflau şi alţi locuitori din Lujeni ca prizonieri. Acolo ar fi murit la 25 septembrie 1917 stil vechi, după cum afirmă martorii. Fiind, deci, probabil decesul, se dispune, la cererea soţiei sale, Elisaveta Kowaliuk, procedura pentru stabilirea morţii celui dispărut”.

 

George a lui Nicolai Zwarycz din Boian a fost deportat de ruşi şi internat în Astrahan. Acolo ar fi murit, de Înălţarea Domnului 1917, după cum afirmă martorii. Fiind, deci, probabil decesul, se dispune, la cererea soţiei sale, Sanchira Zwarycz, procedura pentru stabilirea morţii celui dispărut”.

 

Vasile a lui Onufrei Bambura, din Suliţa Nouă (austriacă), a fost deportat de ruşi la Astrahan şi internat, cu mulţi locuitori din Suliţa Nouă, în Oday, Rusia. Acolo ar fi murit în toamna anului 1917, după cum afirmă martorii. Fiind, deci, probabil decesul, se dispune, la cererea lui George a lui Dumitru Bezhuz din Suliţa Nouă, procedura pentru stabilirea morţii celui dispărut”.

 

Petru a lui Petru Huber, născut în 1886, în Mănăstirişte (Siret – n. n.), a fost înrolat, în 1914, cu ocazia mobilizării generale, în Regimentul 3 de Artilerie Grea, în Przemysl, şi a servit în fortăreaţă. În martie 1915, a căzut prizonier la ruşi şi a fost internat în lagărul dun Taschkent. Acolo ar fi murit, în iunie 1915, după cum afirmă martorii. Fiind, deci, probabil decesul, se dispune, la cererea soţiei sale, Luisa Huber, procedura pentru stabilirea morţii celui dispărut”.

 

Maxim Rotar, fiul lui Petru, născut la 12 octombrie (?), în Pătrăuţi, în timpul din urmă domiciliat aici, a fost înrolat, la începutul războiului, la oaste şi a căzut prizonier la ruşi. El ajunse în lagărul de prizonieri în Trotzkoje, guvernământul Samara, aici s-a îmbolnăvit de tifos şi, după comunicările unor persoane necunoscute, ar fi murit, în anul 1915. Fiind, deci, probabil decesul, se dispune, la cererea soţiei sale, Ana Rotar, procedura pentru stabilirea morţii celui dispărut”.

 

George a lui George Moraraş  din Roşa, născut în 1880, a fost înrolat, în 1914, cu ocazia mobilizării generale, în Regimentul 22 Infanterie. În toamna anului 1914, a căzut prizonier la ruşi şi ajunsese în lagărul de prizonieri de la Tomsk şi, apoi, ca lucrător într-o fabrică în Zemskij Zawod, guvernământul Ufa. Acolo ar fi murit la 12 noiembrie 1916, după cum afirmă martorii. Fiind, deci, probabil decesul, se dispune, la cererea soţiei sale, Zoica Moraraş, procedura pentru stabilirea morţii celui dispărut”.

 

Ştefan Mistoruk a lui Nicolai din Cadobeşti născut în 1886, a fost înrolat, la 1 august 1914, cu ocazia mobilizării generale, la Regimentul 24 Infanterie şi a luat parte la luptele în contra Rusiei. El a picat în toamna anului 1914, la retragere, lângă Istula, după cum afirmă martorii. Fiind, deci, probabil decesul, se dispune, la cererea soţiei sale, Parascheva Nitoruk, procedura pentru stabilirea morţii celui dispărut”[3].

 

Czernowitz: Besuch Kaiser Karls I. in Czernowitz; 6 aug. 1917

 

Ion Creţiac a lui Mihail, născut în 1884, în Zelenău, a fost înrolat, în 1914, ăn Regimentul 15 Infanterie şi a plecat în campanie. În 1915, se afla în apropierea Lublinului, unde a luat parte la luptele în contra ruşilor. Acolo ar fi murit, la 29 iulie 1915, după cum afirmă martorii. Fiind, deci, probabil decesul, se dispune, la cererea soţiei sale, Maria Creţiac, procedura pentru stabilirea morţii celui dispărut”[4].

 

Deutsche schwere Haubitze bei Kirlibaba, 1917

 

[1] Monitorul Bucovinei, Fascicula 79, Cernăuţi în 1 Noemvrie nou 1919, pp. 7-9

[2] Monitorul Bucovinei, Fascicula 75, Cernăuţi în 18 Octomvrie nou 1919, pp. 7, 8

[3] Monitorul Bucovinei, Fascicula 76, Cernăuţi în 22 Octomvrie nou 1919, pp. 5-10

[4] Monitorul Bucovinei, Fascicula 77, Cernăuţi în 25 Octomvrie nou 1919, p. 4


atunci când va muri actorul

 

în universul împietrit

de nepăsarea lui obscenă

aşa precum i-a fost ursit

actorul va muri pe scenă

şi-atunci au să-nţeleagă psalţii

ce-i ţin isoanele senine

că el nu i-a jucat pe alţii,

ci s-a trăit adânc pe sine

 

arzând în semenii lui sferici

ce l-au tot strâns ca o cătuşă

ca lumânarea din biserici

care nu lasă vreo cenuşă

şi numai tropotul din gleznă

al cailor ce trag zăvorul

va rătăci ecou prin beznă

atunci când va muri actorul

 


Constantin Hrehor, scriitor şi-n noaptea de Crăciun

 

Printre mesajele de Crăciun, am primit unul care îmi era cu adevărat destinat, semnat de poetul, publicistul, graficianul, muzicianul şi scriitorul Constantin Hrehor. Un mesaj sau un gând? Un gând, o trăire existenţială tulburătoare, care îmi era doar mie adresată şi-n care îmi puteam descifra întregul destin de până acum, dacă nu cumva şi din viitor, dacă privim viitorul ca pe o îndatorire pe care conştient ţi-o asumi. Fără urări, fără cuvinte gratuite, Constantin Hrehor, şi cu vocaţia lui de slujitor al altarului – timp de o viaţă de om, se adresa sufletului meu, curăţindu-l şi îndemnându-l spre propria lui lumină, adică spre ceea ce, de regulă, numim iluminare. M-au tulburat cuvintele lui Constantin Hrehor, cuvinte de frate nelumesc, primit drept binecuvântare de la bunul Dumnezeu. Cuvinte care durează, dacă ţi-i dat să le respiri în neîngrădita lor capacitate de împrospătare, şi cărora le rămâi pe vecie dator, în dimensiunea tainică a netrucatelor închinăciuni. Cuvinte care probau că, în cuprinsul nopţii sacre, un gând bun şi luminos se desprindea din aura celui mai important poet al Bucovinei de astăzi, ca o încredinţare pe care numai astfel o poţi trăi. Mulţumesc, Domnule Poet, cu respectuoasă şi frăţească plecăciune.


de veşnicie să mă bucur?

Fără titlu, de Radu Bercea

 

iubesc ninsoarea ne-ntinată

de paşi adânci de trecători

şi mă trezesc mereu în zori

sperând s-o aflu încă-o dată,

dar ea, ninsoarea, mă evită

şi nici prin margine de sat

troienele nu se abat

cu respirare ostenită

 

şi-atunci eu cum s-o mai respir

măcar a doua oară-n viaţă

când nu m-aşteaptă-n dimineaţă

în ea destinul să-l înşir,

cum pot de clipe să mă scutur

măcar în liniştea din zori

şi-n templul albelor ninsori

de veşnicie să mă bucur?

 


Pagina 92 din 1.241« Prima...102030...9091929394...100110120...Ultima »