Dragusanul - Blog - Part 835

să nu-ndrăzneşti să mi te laşi învins!

Vine ploaia 3

*

am râs în zori, abandonându-mi cântul

în filele destinului pribege,

dragonul cosmic s-a trezit şi vântul

din nara lui a prins să se închege

trăgând obloane grele peste vise

şi cântecul se frânge ca o rază,

dar verbele pe alte ceruri scrise

cu-aceeaşi lumânare te veghează,

*

deci nu contează că e frig şi plouă

cât poţi să dezveleşti numai în tine

adâncul sacru şi o lume nouă

în care-ntotdeauna-i cald şi bine

cum nu contează lumea de afară

cu umbrele târâte în cortegiu,

curând o să se facă primăvară

căci iarna-i un vremelnic sacrilegiu

 *

din tălpile fecioarelor plăpânde

în dimineaţa zilelor desprins

ca risipire calmă de osânde:

să nu-ndrăzneşti să mi te laşi învins!


Zicălaşii, în clasa profesorului Oloieru

zicălaşii în sala profesorului oloieru

*

Mâine, 5 octombrie 2016, vom pleca la Solca, pentru a propune o călătorie, cu “Cântecele solcanilor”, care să acopere peste un veac (1800-1911). Astăzi, la repetiţie, am descoperit cântece şi mai vechi, precum hora boierilor Şeptilici, numită “Şapte fraţi”, pentru că atâţia erau şi de aceea au fost numiţi Şeptilici, înainte de ctitorirea Dragomirnei (ulterior îşi vor slaviza numele, devenind Semaca), sau “Pe o stâncă-naltă”, sau, şi mai vechi, cântecul “Haiducii”, pe care l-a cântat taraful care însoţea solia moldovenească, în 1502, la înscăunarea regelui Poloniei, în Krakowia (a fost notată de Jan z Lublina). Ce-i drept, piesa aceasta, numită ulterior “Banul Mărăcine”, iar şi mai târziu “Ardeleneasca” (unul dintre multele cântece cu acest nume), figura în repertoriul lăutarilor solcani într-o variantă în două părţi, faţă de cea iniţială, cântată în şase părţi. Există şi un “Arcanul”, care se cânta numai la Solca, există 48 de piese minunate, pe care, mâine, le vom retrezi la viaţă, fie în Parcul Central – dacă nu e prea frig şi nu plouă, fie în modernul restaurant “Costa Rica”, din faţa Parcului Central din Solca.

*

Ca întoarcere în contemporaneitatea folclorică, “Zicălaşii” vor încheia concertul filmat cu trei piese noi, acompaniindu-l pe Sorin Filip, care ne este, în primul rând, prieten şi abia apoi manager. E invitatul meu şi al nostru, pentru că a început să-mi placă şi să-l preţuiesc pe băiatul ăsta plin de bun simţ şi de cumsecădenie. Vom cânta cu trei primaşi (Adrian Pulpă, Narcis Rotaru şi Mihăiţă Cotos), cu un b(r)aci (Răzvan Mitoceanu, şef de orchestră la Ansamblul “Ciprian Porumbescu”), cu un ţambal (profesorul Petru Oloieru) şi cu un contrabas (Ionuţ Chitic), de sunet, de înregistrări, cu track-uri separate, şi de filmări ocupându-se, ca întotdeauna, Dănuţ Lungu.

*

O scurtă cronică fotografică a repetiţiei de astăzi poate sugera truda care stă în spatele fiecărei bucurii încredinţată contemporanilor noştri:

*

Adrian Pulpă

Narcis Rotaru

Mihai Cotos şi Narcis Rotaru

Ionuţ Chitic

Răzvan Mitoceanu 2

petru oloieru

Sorin Filip

Dănuţ Lungu

Mihai Cotos Narcis Rotaru Adrian Pulpă

Ionuţ Chitic 2

Narcis Rotaru şi Adrian Pulpă

Petru Oloieru 2

Razvan Mitoceanu

răzvan mitoceanu şi petru oloieru

Sorin Filip şi Zicălaşii 1

Zicala viorilor

Viorile şi braciul

Mâine la Solca

 


Petrecere, cu Sorin Filip

Ziua lui Filip Adrian şi Sorin

*

De câtăva vreme, interpretul de folclor Sorin Filip este managerul Centrului Cultural “Bucovina”. Ieri, a fost ziua lui de naştere, iar astăzi, înainte de repetiţiile cu “Cântecele solcanilor”, ne-a invitat la o gustare şi la un păhărel dulce, şi-am mers cu drag de drag şi Zicălaşii, şi cei din Centrul Tradiţiilor Populare, şi frumoasele noastre colege din serviciul administrativ. Am mers cu drag de drag pentru că Sorin Filip nu ştiu ce a făcut sau ce a dres, dar a răspândit numai armonie în instituţia asta, atât de răvăşită şi de neliniştită, în ultimele decenii.

*

Cu sentimentul că merg la petrecerea unuia dintre copiii mei, am folosit liftul şi, împreună cu Adrian Pulpă şi Tiberiu Cosovan, am mers şi eu, în familia Centrului Cultural “Bucovina”, ca să mă bucur de ea şi să-l îmbrăţişez pe Sorin. Ca niciodată, nu m-am mai uitat la nimeni pieziş, dimpotrivă, am glumit, am pălăvrăgit cu toată lumea care mi-a ieşit în cale şi am făcut niscaiva fotografii. Iar când am dat de Sorin Filip, care avea să participe şi el la repetiţia Zicălaşilor, în loc să îi urez mulţi ani, cum îi şi doresc, i-am zis, aproape instinctual: Mulţumesc!

*

Ziua lui Filip Adrian şi Coso

Ziua lui Filip 1

Ziua lui Filip 2

Ziua lui Filip Călin Brăteanu

Ziua lui Filip cu Sorin

 


TEIU

*

"Teiu" Teişanu TOY MACHINES

“Teiu” Teişanu
TOY MACHINES

La doar 26 de anișori, pe care îi împlinește astăzi, suceveanul Alexandru „Teiu” Teișanu, stabilit cu „Toy Machines”  și cu iubita la Cluj-Napoca, este unul dintre cei mai buni basiști din România, care abordează toate genurile de muzică modernă, începând cu jazz-ul (și cu trupa lui de jazz a cântat la „Electric Castle”) și terminând cu rock-ul, care reprezintă, de fapt, cea mai profundă dragoste a lui, stilul „Toy Machines” însemnând, după cum mi-a mărturisit adesea, arta în care se regăsește pe deplin.

*

„Teiu”, actor înnăscut, ca și sora lui, Maria – studentă la teatru, tot în noua capitală a Moldovei, Cluj-Napoca -, a renunțat la teatru, deși a avut roluri minunat realizate, în adolescență, pentru muzică. Are o voce bună, dar e și emotiv, și interesat de osatura secretă a cântecului, pe care doar un basist rasat o poate decripta. Are o minte dinamică și novatoare, care izbutește să încoloneze armoniile celeste în zboruri dezlănțuite, și-i și place să trăiască dumnezeirea pe care o întrupează muzica de calitate.

*

Oricât aș scrie despre Alexandru ”Teiu” Teișanu, oricâtă slobozire de afecțiune aș folosi, oricum ar fi prea puțin pentru a schița (doar a schița) portretul unui muzician hăruit, care își caută calea și, aflând-o, o marchează cu reperele imaginației lui creatoare. La mulți ani, Teiu, și Dumnezeu să ni te ție numai întru bucurie! Întru bucuriile tale, care încep să fie și ale noastre.


Caut tineri cantautori în judeţul Suceava

Chitarile

*

Pentru că se apropie termenul de centralizare a proiectelor culturale pentru anul 2017 şi pentru că mi-au venit nişte idei, dar pe care nu le pot închega într-un proiect până ce nu aflu câţi tineri cantautori de valoare (indiferent de genul abordat) există în acest judeţ, dau anunţul cu pricina (din titlul), cu rugămintea faţă de cantautori (eventual şi pentru părinţii lor) să mă contacteze (0757 076885), ca să facem cunoştinţă.

*

Intenţionez ca, în primele zile de noiembrie, să mă întâlnesc cu toţi tinerii cantautori din judeţul Suceava, care vor să iasă din anonimat, pentru o audiţie… reciprocă (doar cu ei şi cu mine martori), la Centrul Cultural “Bucovina”, iar dacă în judeţul acesta există măcar şase tineri cu adevărat talentaţi, o să mai auziţi şi de ei, şi de mine.

*

Dacă cititorii acestui text au rude, cunoştinţe sau prieteni cu aplecare spre muzică şi poezie, îi rog să le dea de veste, pentru că s-au ivit câteva oportunităţi, pe care ar fi păcat să nu le transformăm, împreună, în lucruri durabile.


Pagina 835 din 1,486« Prima...102030...833834835836837...840850860...Ultima »