Dragusanul - Blog - Part 831

Corifeii întâlnirilor bucovinene: Bereanu şi Surugiu

 

Bereanu Neculai         Corifeii – şi încă e puţin spus, când e vorba Bereanu Intalniri de zeităţile optate în optativa majoră (sau octavă, că nu-mi mai amintesc bine în ce gamă au cântat cu parale  în listele lui Pară-Mălăiţă?) au fost deputaţii Neculai Bereanu şi Iulian Radu Surugiu, care s-au produs acustic cu ode la ţambalul de sub batistă, acompaniaţi, discret, de localnici, cu fluierături.

        Cei doi corifei de mulţi lei şi euro, adevărate somităţi ale culturii noi şi tradiţionale bucovinene au dat prestanţă ediţiei din 2013 a Festivalului „Întâlniri bucovinene”, cuvântările domniilor lor fiind de o excepţională importanţă teoretică şi practică – hai sictir!, dar cam aşa a scris presa.

Surugiu Radu 

        De ce îşi închipuie parveniţii, luaţi de moţ,Surugiu intalniri cu tot cu purcoiul de parale, şi puşi de Ponta sau de Antonescu în capul bucatelor, habar nu am, aşa cum nu am habar nici despre tupeul care-i face pe un Bereanu sau Surugiu să se dea la creasta culturii reale ca la starostele unei nunţi cu dar.

         Că au venit, haraşo!, deşi n-au priceput nimic, pentru că nu au rămas să vadă ceva şi nici nu pot fi bănuiţi, după fixonomii, că i-ar da afară inteligenţa din casă.

         Există, oare, o insultă mai mare decât aceea prin care un nimeni sau o turmă de nimeni vin să taie panglica unui lucru făcut de alţii ori să „salute” agramat şi anagramat un act de cultură, cu care nu au nici în clin, nici în mânec (în mânecă ar zice doar unul dintr-ăia…).


O, ce veste: Băsescu îi face partid!

 

Udrea predanda         Splendida oamă politică Elena Udrea din Troia îi bucură, Basescu inel până la entuziasm, pe români cu minunata veste că, mâine, Băsescu o să-i fac partid.

         Bun, peşedintele ceapeului românesc nu are voie, conform cărţuliei pe care o poartă, în permanenţă, la el, ca să-i şteargi tălpile, să implice în politică, dar dragostea învinge totul, de când e lumea aşa a fost, vorba parafrazată a lui Matei Vişniec.

         Deci, de mâine, avem Partidul Mişcarea Populară, chestie pe care o ştiam cu toţii, deşi nu ştiam în care marţi anume sunt trei ceasuri rele pentru viitorul, mereu mult prea credul, al poporului român.


Savetuca versus patriarhul bolşevicilor

 

Acatrinei          Tovarăşul Gheorghe Acatrinei, patriarhul bolşevicilor bucovineni şi Saveta Ionesi vrednicul biruitor în bătălia cu Vadim Tudor, şi-a găsit sfârşitul (politic, pentru că bunul Dumnezeu încă îi este nespus de recunoscător pentru mituirea cu o superbă mănăstire materialist ştiinţifică), datorită unei femei tinere, Savetuca Ionesi, care, după îndepărtarea vestigiilor staliniste din duioasa  „Românie Mare”, a fost recompensată de Tribunul Vadim şi cu o funcţie de conducere la nivel naţional. 

         Atât doar să fi făcut, în întrega ei biografie politică, şi tot merită Savetuca Ionesi un puhoi de simpatie românească. 


Trupele BUCOVINA ROCK CASTLE: bucovina

Bucovina 2

 

        Cu un palmares artistic impresionant, în care, la loc de cinste, se poziţionează participarea, în 2010 (în 2009, participase altă trupă din festivalul nostru, ALTAR), la cel mai important festival de rock extrem din Europa, Wacken Open Air, desfăşurat în Germania, trupa suceveano-ieşeană BUCOVINA înseamnă o expresie modernă (heavy-black metal) a unor ritmicităţi ancestrale, pe care componenţi trupei le explică preţios şi neaşteptat de siropos feministic duios Anastasia trecea: „Muzica BUCOVINA este expresia romantica a sentimentului de apartenenţă, forma auditivă a unei dorinte ancestrale de a pătrunde şi rămâne într-un spaţiu accesibil doar conştiinţei superioare şi izolat de tumultul contemporan”.

 

Bucovina 1

 

         În componenţa: Florin „Crivat” Ţibu (chitară), Bogdan Luparu (chitară), Bogdan „Vifor” Mihu (tobe) şi Tudor „Beks” Murariu (bass), BUCOVINA înseamnă o identitate muzicală distinctă, care se impune şi prin creaţie (ştiu doar că urmează un nou album, după „Ceasul aducerii-aminte”, din 2006).

 

         „Muzica pe care o facem, preferăm să spunem că ea este o muzică pentru cei care iubesc munţii, natura, raurile şi jivinele codrilor, apusurile şi răsăriturile deopotrivă; iar, în acelaşi timp, cântecele noastre sunt menite a aduce aminte celor care le ascultă că există încă oaze de linişte în lumea de azi, şi că orice călătorie, în ţinuturile sălbatice ale munţilor, fie ea chiar şi una imaginară, ne va aduce întotdeauna mai aproape de ceea ce suntem în fapt: o licărire de spirit în mijlocul Naturii măreţe!”.

 

Bucovina afis 

          BUCOVINA este o trupă bună, extrem de sonoră şi, uneori, chiar violentă în sonorităţile ritmice străvechi, pe care le cultivă şi din nevoia de stil, mai ales din nevoia de stil, într-o competiţie creatoare acerbă şi incredibil de valoroasă, cea a muzicii generaţiilor veşnic tinere, a generaţiilor rock.


Topul BUCOVINA FOLCLORICĂ

 

Lupu folclor fete

 

         S-au înmulţit ca ciupercile după revoluţie, cântăcioşii şi cântăcioasele de după ploaie, aşa că nici nu mai ştie bietul om cotidian cum să discearnă unde e folclor şi unde e doar vedetism de petrecere ieftină, dar bine plătită, cu târgăi de la sate şi de la oraş. 

 

         Din punctul meu de vedere, mai cântă folclor cât de cât rezonabil doar Angelica Flutur şi, uneori, Viorica Macovei şi Adriana Bucevschi, dar toate trei nu izbutesc să-şi contureze câte o personalitate scenică, precum Sofia Vicoveanca, din pricina „paradei modei” în ţoale ochioase, dar luate de-a-mboulea din scrinurile româneşti, rutene şi huţule de odinioară.

 

        Folclorul bucovinean contemporan e făcut, fără un minim de cunoaştere, de către oricine şi oricând, iar analfabetismul folcloric vatămă decisiv voci bune, precum cele ale Andreei Chiseliţă, Alexandru Brădăţan, Margareta Clipa, Călin Brăteanu sau Marius Zgâianu, Chiseliţă şi Zgâianu fiind, adesea, duşmani inconştienţi ai datinii străbune.

 

        Dar, cu toate astea, folclorul bucovinean încă există, şi, dacă există, e pe cale să ne termine (ca iubitori de folclor).

        În speranţa că eu mă înşel, o să vă propun un Top BUCOVINA FOLCLORICĂ, pe care se va vota până în 31 octombrie 2013, convins fiind că cititorii acestui site vor ierarhiza corect valorile interpretative, atâtea câte mai sunt în cântăciosul judeţ Suceava. Şi veţi vedea, în final, că „bursa” televizionistă şi nuntistă este, în clipa de faţă, incorectă până la furtişag.

        Primilor trei clasaţi în Topul BUCOVINA FOLCLORICĂ  le voi dărui colecţia mea, cu peste 300 de cântece, dintre anii 1551-1860, cu iluzia, cu speranţa deşartă că le-ar putea fi de folos. 

 

        Cum nu-i ştiu pe toţi interpreţii de folclor din judeţ, propun o listă (dispus să o completez, dacă voi fi sesizat), formată din:

 

Rodica ANDRONIC ¤ Constantin ATODIRESEI ¤ Cătălin BOBOC

Alexandru BRĂDĂŢAN ¤ Călin BRĂTEANU ¤ Adriana BUCEVSCHI

Mădălina CANDREA ¤ Ioan CHIRILĂ ¤ Ionel CHIRUŢĂ

Andreea CHISELIŢĂ ¤ Margareta CLIPA ¤ Nicoleta COJOCARU

Dana DĂNCILĂ ¤ Ştefan DIACONIŢA ¤ Sorin FILIP

Angelica FLUTUR ¤ Simona HABUR ¤ Nicoleta HAFIUC

Laura HAIDĂU ¤ Laura LAVRIC ¤ Viorica MACOVEI

Cătălin MAXIMIUC ¤ Elena MÂNDRESCU ¤ Ionică MOROŞAN

Lucian MOTOVELEŢ ¤ Ioana NIGA ¤ Georgiana NIGA

Laura OLTEANU ¤ Dănuţ ONOIU ¤ Lucica PĂLTINEANU

Ciprian PETROAIE ¤ Petronela PETRUNEAC ¤ Alexandru RECOLCIUC

Cătălin REUŢ ¤ Pamfil ROATĂ ¤ Florentina SENCIUC ¤ Elena SIMIONESEI

Gabriela TEIŞANU ¤ Mirela UNGUREANU ¤ Nicolae VIERU ¤ Marius ZGÂIANU 


Pagina 831 din 931« Prima...102030...829830831832833...840850860...Ultima »