Dragusanul - Blog - Part 801

Un erou necunoscut: Constantin Timu

Pe frontul Reîntregirii Neamului

Pe frontul Reîntregirii Neamului

*

Îngropat, undeva, între paginile îngălbenite ale „Monitorului Oficial”, se află numele unui neştiut erou cu rădăcini câmpulungene, dacă nu cumva chiar un ignorat voluntar bucovinean, „sublocotenentului Timu Constantin, din Regimentul Suceava No. 16”, care, „pentru vitejia şi dispreţul de moarte cu care a condus plutonul în luptele crâncene din 1917, de la Oituz, unde, în capul unităţii sale, a luptat cu un eroism demn de laudă, rezistând cu îndârjire pe poziţie şi respingând atacurile date de trupele germane, care erau cu mult superioare ca număr, rămânându-i numai câţiva soldaţi, şi aceia răniţi, a rezistat cu ei până ce a căzut grav rănit de o schijă de obuz. Pentru aceste fapte, a fost citat prin ordin de zi pe întreaga armată” şi, ulterior, decorat cu Ordinul „Steaua României” cu spade, în gradul de Cavaler, cu panglică de „Virtutea Militară” (Monitorul Oficial, nr. 49 din 5 martie 1924, p. 2371), apoi aruncat în uitare, odată cu toţi cei care s-au jertfit pentru Neam şi Ţară.


Bucovina, ianuarie-februarie 1924

Bucovineni Cernauti hotel Bristol

*

Pentru autorii de monografii locale, perioada interbelică este, în mod paradoxal, cea mai săracă în informaţii. Presa vremii e preocupată, ca şi astăzi, doar de disputele politice, iar istoria comunitară este ignorată cu desăvârşire. Dar există un fond documentar încă nevalorificat, cel al Monitorului Oficial, pe care intenţionez să-l pun la dispoziţie, informaţie cu informaţie, printr-o viitoare carte, tuturor celor care au nevoie de astfel de repere ale memoriei. Reîncep lucrul la această recuperare-sintetizare de mărturii cu lunile ianuarie şi februarie ale anului 1924:

*

Bucovineni  Cernauti alt drum

*

„Prin înaltul decret regal No. 6.194 din 29 decembrie 1923, M. S. Regele a binevoit a acorda cuvenitul exequator dlui Richard Lippert, numit consul al Austriei la Cernăuţi, având circumscripţiune consulară teritoriul Bucovinei şi judeţele: Suceava, Dorohoi, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Vaslui, Roman, Bacău, Hotin, Soroca, Bălţi, Orhei şi Chişinău” (Monitorul Oficial, nr. 04 din 4 ianuarie 1924, p. 162).

*

„Ioan Flondor, domiciliat in comuna Storojineţ-Flondoreni (Cernăuţi), a făcut cerere acestui minister de a fi autorizat să adauge la numele său patronimic de „Flondor” pe acela de „Albota”, spre a se numi „loan Flondor-Albota”. Ministerul publică aceasta conform art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa acelora care ar voi să facă opoziţiune, în temeiul prevăzut de alin. II al zisului articol” (Monitorul Oficial, nr. 04 din 4 ianuarie 1924, p. 169).

*

„Prin deciziunea domnului ministru de interne No. 97.216 din 31 decembrie 1923, s-a aprobat dizolvarea actualei comisiuni interimare a oraşului Storojineţ şi s-a instituit o comisiune interimară, care să gireze afacerile numitului oraş, până la alegerea şi instalarea de consiliu comunal, compusă din domnii: Ioan Zanea, ca preşedinte, căruia i s-a stabilit un salariu zilnic în sumă de 100 lei; ca vicepreşedinte, pe Orest Prelici; iar ca membri, pe domnii: Söfler Simion, Haroga Alexandru, Silţer Ioan, Haraga Dimitrie, Drimmér Solomon, Haraga Niculai, Pauliuc Ilie, Weiner lossel, Zaharias Herman, Vermeşan Vasile, Gherman Iancu, Herman Emil, Gauna Gheorghe a Ştefan, Zappler Adolf, Nicolaiciuc Gheorghe, Mitric Toader a Ioan, Curic Toader a Constantin, Percec Ilie, Melinciuc Dimitrie, Zanea Ilie, Ioan Iacob, Rudniski Klemeus şi Rozma Toader” (Monitorul Oficial, nr. 05 din 5 ianuarie 1924, p. 237).

*

Văduva Frusina Apostol, din comuna Arbore, judeţul Gura Humorului, a pierdut „certificatul de înlesnire de trai No. 2.461”, care s-a declarat nul (Monitorul Oficial, nr. 05 din 5 ianuarie 1924, p. 244).

*

„Prin deciziunea d-lui ministru de interne, cu No. 97.210 din 31 decembrie 1923, a fost dizolvat consiliul comunal al comunei Şirăuţii de Jos, din judeţul Cernăuţi, şi s-a instituit o comisiune interimară, care să gireze afacerile comunei, până la alegerea şi instalarea de consiliu comunal, compusă din domnii: Dimitrie a lui Vasile Danciuc, ca preşedinte, iar ca membri, pe domnii: Alexandru Rachmistriuc, Teodor Rusnac, Nicolai Cerveniuc şi Ion Vitiuc” (Monitorul Oficial, nr. 06 din 11 ianuarie 1924, p. 262).

*

„Prin deciziunea d-lui ministru de interne, cu No. 97.214 din 31 decembrie 1923, a fost dizolvat consiliul comunal al comunei rurale Toporăuţi, din judeţul Cernăuţi, instituindu-se o comisiune interimară, care să gireze afacerile numitei comune, până la alegerea şi instalarea de consiliu comunal, compusă din domnii: Gheorghe Toacă, ca preşedinte, stabilindu-se ca salar suma de 1.000 lei lunar, iar ca membri, domnii: Ioan a lui Dumitru a lui Ioan Ilaşciuc, Grigori a lui Ioan Dutceoi, Toader a lui Mihai Hubceac, Alexandru Cristiuc, Mihail a lui Tănase Ilaşciuc şi Atanase a lui Ion Geleci” (Monitorul Oficial, nr. 06 din 11 ianuarie 1924, p. 262).

*

Prin ordinul No. 147.404 din 15 decembrie 1923, al ministrului D. Anghelescu, în Bucovina sunt transferaţi, începând cu 1 ianuarie 1924, profesorii: Aurel Nichitovici, din învăţământul normal din Cernăuţi, în învăţământul secundar din Storojineţ, la orele de istorie şi geografie; preot Toma Chiricuţă, din învăţământul normal din Botoşani, în învăţământul normal din Cernăuţi, la orele de pedagogie; Alisa Hulubei Istrate, din învăţământul secundar din Chişinău, în învăţământul secundar din Cernăuţi, la orele de limba franceză şi română (Monitorul Oficial, nr. 07 din 12 ianuarie 1924, p. 305).

*

Knapp Baile Storojinet

*

La Storojineţ, se aprobă „majorarea taxelor de trecere a barierei de pe drumul comunal de la podul de pe râul Siret, din comuna Pătrăuţi de Jos, „de la 1 leu, la 3 lei de fiecare vită înhămată pentru o cursă (dus şi întors) şi să fie percepute pe timp de un an, până la 31 decembrie 1924”, banii urmând să fie folosiţi la întreţinerea podului respectiv (Monitorul Oficial, nr. 07 din 12 ianuarie 1924, p. 306).

*

În 31 decembrie 1923, prin decretul regal No. 6.302, a fost promovat viitorul Erou al Umanităţii, „Simeon Hâj, licenţiat în drept, fost sef de serviciu de siguranţă, în funcţiunea de prefect al judeţului Văşcăuţi, în locul dlui Dr. Emanoil Băncescu, mutat” în funcţia de „de prefect al judeţului Rădăuţi, în locul dlui Ilie Macieiowschi, decedat” (Monitorul Oficial, nr. 08 din 13 ianuarie 1924, p. 322).

*

Din ordinul locotenentului „Angheluţă I., substitut de raportor pe lângă consiliul de război permanent al corpului IV armatei, secţia II”, autorităţile au fost mandatate să aducă în faţa instanţei „pe soldatul Zancu Vasile, contingentul 1921, din Regimentul 4 Jandarmi, fost cu domiciliul în comuna Stulpicani, judeţul Câmpulung (Bucovina), iar acum necunoscut, în ziua de 31 ianuarie 1924, ora 8 jumătate dimineaţa, ca inculpat” (Monitorul Oficial, nr. 17 din 25 ianuarie 1924, p. 678).

*

Primăria Iaslovăţ. Pierzându-se certificatul de înlesnire de trai No. 4.936, eliberat de biroul de pensii Cernăuţi, pe numele de Pintelei Boicu, se declară nul şi fără valoare, în mâinile oricui s-ar găsi” (Monitorul Oficial, nr. 17 din 25 ianuarie 1924, p. 681).

*

„Având In vedere raportul direcţiunii generale de poduri şi şosele, sub No. 914 din 18 ianuarie 1924, privitor la reorganizarea administraţiunii de poduri şi şosele în Bucovina;

Decidem:

Art. I. Direcţiunea de poduri şi şosele din Bucovina este transformată, pe ziua de 1 februarie 1924, în direcţiunea X de poduri şi şosele, cu reşedinţa în Cernăuţi.

Art. II. Serviciile de poduri şi şosele din circumscripţia direcţiunii X de poduri şi şosele se grupează, în mod provizoriu şi pe aceeaşi zi, precum urmează:

a) Serviciul de poduri şi şosele Cernăuţi, cuprinzând judeţele: Cernăuţi, Coţmani, Zastavna, Vaşcăuţi şi Vijnita;

b) Serviciul de poduri şi şosele Rădăuţi, cuprinzând judeţele: Rădăuţi, Siret şi Storojineţ;

c) Serviciul de poduri şi şosele Suceava, cuprinzând judeţele Suceava, Gura Humorului;

d) Serviciul de poduri şi şosele al judeţului Câmpulung, având serviciul din acel judeţ.

Art. III. Dl director al personalului este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a acestei deciziuni. / Dată la 23 ianuarie 1924. / Ministru, / General Traian Mosoiu. / No. 1.218” (Monitorul Oficial, nr. 22 din 31 ianuarie 1924, p. 881). Director interimar a fost numit inginerul Artur Mobius, din Cernăuţi.

*

„Noi membrii titulari şi supleanţi, în comisiunile disciplinare, pe termen de 3 ani, cu începere de la 4 ianuarie 1924”, în judeţele Bucovinei:

*

Judeţul Cernăuţi. Membri activi: Ilie Ilasievici, preşedintele Tribunalului Cernăuţi; Aurel Percec, consilier superior de administraţie; Dr. Carol Trucsa, consilier superior de administraţie. Membri supleanţi: Emilian Prodanciuc, vicepreşedintele Tribunalului Cernăuţi; Dimitrie Tumiceanu, consilier de admintraţie; Dr. Ştefan Brăilean, consilier de administraţie”.

*

Judeţul Gura Humorului. Membri activi: Romulus M. Sbiera, preşedintele Tribunalului Suceava (corect: Remus M. Sbiera – n. n.); Marcian Petre, delegatul consiliului judeţean; Poriuc Ion, delegatul consiliului comunal al oraşului de reşedinţă. Membri supleanţi: Ioachim Ciuntuleac, vicepreşedintele Tribunalului Suceava; Hoffman Ferdinand, funcţionar superior la prefectură; Semaca Trifon, funcţionar superior la primăria Gura Humorului”.

*

Judeţul Rădăuţi. Membri activi: Remus M. Sbiera, preşedintele Tribunalului Suceava; Dr. Isecescu Constantin, secretar de administraţie pe lângă prefectură; Dr. Huţuleac Ilie, casier al primăriei oraşului Rădăuţi. Membri supleanţi: Ioachim Ciuntuleac, vicepreşedinte al Tribunalului Suceava; Paprocki Arnold, secretar de administraţie pe lângă prefectura judetului; Beneş Nicolai, prim contabil al primăriei oraşului Rădăuţi”.

*

Judeţul Storojineţ. Membri activi: Ilie llasevici, preşedintele Tribunalului Cernăuţi; Gheorghe Rusu, comisar de administraţie la prefectură; Isidor Paladiuc, funcţionar comunal. Membri supleanţi: Emilian Prodanciuc, vicepreşedintele Tribunalului Cernăuţi; Dr. Gheorghe Scraba, concepist de administraţie; Arnold Zimmer, funcţionar comunal”.

*

Judeţul Siret. Membri activi: Ilie Ilasievici, preşedintele Tribunalului Cernăuţi; Alfred Ryrypiczka, concepist de administraţie; Dimitrie Botuşan, funcţionar comunal. Membri supleanţi: Emilian Prodanciuc, vicepreşedinte al Tribunalului Cernăuţi; Dr. Eugen Kupczanko, funcţionar judeţean; Carol Richter, funcţionar comunal”.

*

Judeţul Vijniţa. Mentbri activi: Ilie Ilasievici, preşedintele Tribunalului Cernăuţi; Rudolf Stehlig, licenţiat în drept şi comisar de administraţie; Niculai Hovanet, funcţionar în Vijniţa. Membri supleanţi: Emilian Prodanciuc, vicepreşedintele Tribunalului Cernăuţi; Dimitrie Chihulca, licenţiat în drept şi concepist de administraţie; losif Spendling, funcţionar în Vijniţa”.

*

Judeţul Suceava. Membri activi: Remus M. Sbiera, preşedintele Tribunalului Suceava; Dr. Isidor Miclea, comisar de administraţie; Nicolai Ştefanschi, funcţionar comunal. Membri supleanţi: Ionchim Ciuutuleac, vicepreşedintele Tribunalului Suceava; Dr. Leonti Ichim, comisar de administraţie; Peto Spodar, funcţionar comunal” (Monitorul Oficial, nr. 28 din 8 februarie 1924, p. 1163-1168).

*

Numiri la „direcţiunea regiunii VIII sanitară Cernăuţi: dr. Eugen Kobrinscki, medicul primar al judeţului Cernăuţi; dr. Moga Ion, medicul şef al oraşului; dr. Octavian Gheorghian, medicul primar, director al secţiei de ginecologie şi maternitate din Cernăuţi, şi dr. Emil Teüdeloff, director clasa II, şeful cancelariei regiunii” (Monitorul Oficial, nr. 32 din 13 februarie 1924, p. 1367).

*

Profesori abilitaţi la catedre din Bucovina, din 1 septembrie 1923, prin ordinul ministrului Dr. C. Anghelescu, No. 98.503:

„Caraman N. Petre, abilitat pentru limba română şi limba latină (principală), se numeşte profesor de limba română în învăţământul secundar al băieţilor din Cernăuţi”; viitorul critic literar, poet şi prozator „Vasiliu Aurel, abilitat pentru limba română (principală) şi limba latină (secundară), se numeşte profesor de limba română în învăţământul secundar al băieţilor din oraşul Cernăuţi”; „Handriş Grigore, abilitat pentru limba latină (principală) şi limba română (secundară), se numeşte profesor de limba română în învăţământul secundar al băieţilor din oraşul Cernăuţi”; „Ienceanu Vasile, abilitat pentru elină (principală), se numeşte profesor pentru limba latină şi elină în învăţământul secundar al băieţilor din oraşul Suceava”; „Lang Isidor, abilitat pentru limba latină, se numeşte profesor pentru limba latină în învăţământul secundar al băieţilor din oraşul Storojineţ”; „Miron Dumitru, abilitat pentru limba franceză (principală) şi limba latină (secundară), se numeşte profesor de limba franceză în învăţământul secundar al băieţilor din oraşul Cernăuţi (Liceul No. 1)” (Monitorul Oficial, nr. 42 din 26 februarie 1924, p. 1931); „Hahon Victor, abilitat pentru istorie, se numeşte profesor de istorie în învăţământul secundar al băieţilor din oraşul Vişniţa”; „Bucevschi Dumitru, abilitat pentru geografie şi ştiinţele naturale, se numeşte profesor de geografie şi ştiinţele naturale în învăţământul secundar al băieţilor din oraşul Suceava”; „Botez Gustav, abilitat pentru matematici (principală) şi cosmografie (secundară), se numeşte profesor de matematici şi fizico-chimice în învăţământul secundar al băieţilor din oraşul Cernăuţi”; „Zahariciuc M., abilitat pentru matematici, se numeşte profesor de matematici în învăţământul secundar al băieţilor din oraşul Siret”; Volschi N., abilitat pentru matematici, se numeşte profesor de matematici în învăţământul secundar al băieţilor din oraşul Câmpulung (Bucovina)”; „Ieremievici Dubău Const., abilitat pentru matematici, se numeşte profesor în învăţământul secundar al băieţilor din oraşul Vatra Dornei”; „Batariuc Gavril, abilitat pentru matematici, se numeşte profesor de matematici în învăţământul secundar al băieţilor din oraşul Suceava” (Monitorul Oficial, nr. 42 din 26 februarie 1924, p. 1932); „Domnişoara Balan Silvia, abilitată pentru limba română, se numeşte în învăţământul secundar al fetelor din oraşul Cernăuţi”; „Domnişoara Bălteanu Eliza, abilitată pentru limba franceză, se numeşte în învăţământul secundar al fetelor din oraşul Cernăuţi”; „Domnişoara Davidescu P. Elena, abilitată pentru limba franceză, se numeşte în învăţământul secundar al fetelor din oraşul Rădăuţi” (Monitorul Oficial, nr. 42 din 26 februarie 1924, p. 1933); „Doamna Nicoară Valeria, abilitată pentru geografie şi istorie, se numeşte în învăţământul secundar al fetelor din oraşul Rădăuţi”; „Domnişoara Andreescu Ana, abilitată pentru filozofie şi limba română, se numeşte în învăţământul secundar al fetelor din oraşul Suceava”; „Doamna Luţia Irina, abilitată pentru ştiinţe naturale, se numeşte în învăţământul secundar al fetelor din oraşul Cernăuţi”; „Doamna Dăscălescu Ana, abilitată pentru ştiinţe naturale şi matematici, se numeşte în învăţământul secundar al fetelor din oraşul Rădăuţi”; „Domnişoara Drăguşanu Florica, abilitată pentru gimnastică, se numeşte în învăţământul secundar al fetelor din oraşul Cernăuţi”; „Domnişoara Costin Elena, abilitată pentru gimnastică, se numeşte în învăţământul secundar din Suceava” (Monitorul Oficial, nr. 42 din 26 februarie 1924, p. 1934).


ca să ignori că te-ai născut tristețe

Radu Bercea n33

*

hai, lume, lume, mi-am întins taraba

și vreau să-ți vând vreo câteva tristeți

să pot trăi până-n final degeaba

de parcă-aș fi ursit cu șapte vieți:

am din belșug tristeți provinciale

dibaci înfășurate în ninsori,

dar și tristeți savante, ancestrale

să-ți dea puteri pentru treziri în zori,

*

hai, lume, lume, vino și alege

vreo câteva angoase la pachet,

chiar de-mi rănești prin suflet, hai, culege

neliniștile mele în buchet

și pune-le sub perină, la noapte,

ca să visezi frumos și ireal,

închipuirea ține loc de fapte,

iar somnul te slujește ideal

*

de-a lungul drum al inutilei vieți

cercând și izbutind să te învețe

că ai nevoie să-ți procuri tristeți

ca să ignori că te-ai născut tristețe

 


Datina, Gloriile Soarelui și bucata de slănină

Mascati 28

*

În toate culturile străvechi ale omenirii, Soarelui îi revine gloria de a fi arat și semănat primul, plugul (cuvânt celtic) sau atratru (cuvânt latin, din care descinde „arătura”) având origine celestă, fiind „fiul” (creația) Soarelui și al primăverii Maya, numită prințesa de pe fluviul Borysthenes (Nipru) într-o legendă străveche, preluată și de Herodot, „părintele istoriei” susținând că, „mai întâi, în ținutul acesta, pe atunci pustiu, s-a ivit un om cu numele Targitos. Părinții acestui Targitos – spun ei, povestind lucruri cărora eu nu pot să le dau crezare, dar așa povestesc ei – ar fi fost Zeus și o fiică a fluviului Borystenes. O atare obârșie ar fi avut, deci, Targitos, iar el, la rândul lui, a avut trei fii, pe Lipoxais, pe Arpoxais și pe Galaxis”[1]. Targitos, adică Tarkit-Anu (Sfântul Cer), care îl includea pe Zeus (Deaus, adică cerul zilei), este, deci, tatăl Plugului de Aur (Lipoxais), al Brăzdarului de Aur (Arpoxais) și al Proțapului de Aur (Galaxis), primul arat și semănat, săvârșit de Sfântul Soare, făcându-se pe Calea Cea Demnă de Admirațiune a Zeilor, care ducea din capitala civilizației boreale, Piroboridava (lângă Tecucii de astăzi), de-a lungul monumentelor megalitice, numite, în veacurile XVIII-XIX, când încă mai existau, Cheile Bâcului, până la Don. Deci, de-a lungul raiului pământesc, Paradesha sau Airyana Vaejo-Vaija, numită și „pământul de sub Ursă”, adică Varâha, din care aveau să fie izgoniți, de către „șarpele înghețului” (frigul polar, care venea dinspre Constelația Dragonului, care arată nordul), protopărinții BaBa, pe care, biblic, îi numim Adam și Eva.

*

De la mitul acesta, al Sfântului Cer (Sfântului Soare) și al arăturii și semănăturii primordiale pornește alegoria cosmică, pe care, până de curând, noi, românii, încă o mai păstram, prin varianta culeasă de Vasile Alecsandri, în care existau doar două falsificări voite: „badica (bătrân înțelept, în greaca veche) Troian” (numai troienii balcanici slujeau în templele solare și se numeau, ca și muntele Ceahlău, pioni; la presiunea lui Asachi muntele Pionul avea să devină Ceahlău); și al doilea fals, impus tot de Asachi, vizează personificarea „d’ochioșicăi” neveste a troianului, din oacheșă în Dochia. În rest, epicul alegoriei astrale se păstra apropiat de epicul Cântecului XVIII, versurile 547 și următoarele, din „Iliada” lui Homer, deși chiar și în această mărturie veche nu avem parte de o alegorie cosmică, ci de un epic pământesc, în care „stăpânul” este, de fapt, „Dominus”, stăpânul zeilor sau, cum se zice pe la noi, Dumnezeu:

*

„Zeul închipuie apoi un mare ogor cu pământul

Moale şi gras şi de trei ori brăzdat şi pe dânsul cum ară

Mulţi arători şi jugari şi-i mână-ntr-o parte şi alta,

Iar la întors înapoi, îndată ce-ajung la răzoare

Vine un om după ei şi le-ntinde paharul

Şi le dă vin desfătos. După asta se-ntoarnă la brazdă

Dânşii, din nou se încoardă să-şi ducă la capăt aratul.

Glia, măcar că-i de aur, în urmă-i negreşte şi pare

Ca un pământ răscolit. Şi-aceasta fu mare minune.

Mai izvodeşte şi-o holdă frumos răsărită, pe unde

Seceri tăioase ţiind tot seceră lanuri argaţii,

Dese poloage cad şi s-aştern rânduite pe brazde;

Alte malduri le-adună, fac snopi şi le leagă cu paie,

Trei legători se tot străduie în măldurit. După aceia

Vin copilandri, mănunchiuri strâng şi pe braţe le cară

Şi la legat le predau, iar la mijloc tăcut e stăpânul;

Stă cu toiagul pe-o brazdă şi caută vesel la dânşii“.

 *

Fără îndoială că, datorită înlesnirilor pe care le oferă, astăzi, tehnologia, s-ar putea reconstitui, în bună parte, ceremoniile maiale, din care fac parte colindele cântate (toate închinate Lunii și Constelațiilor parcurse de Soare), colindul scandat (închinat gloriei Soarelui de a fi arat și semănat primul) și jocurile cu măști (malăncile – toate închinate constelațiilor din emisfera nordică și templului solar, care este muntele), din care aveau să se desprindă enigmaticele Mistere Eleusine. Recuperând elemente ale Datinii, cred că am săvârși recuperări de metafizic (nu vedeți că, datorită invocațiilor primăvăratice ale colindelor, de ani buni nu mai avem zăpadă de Crăciun?), dar și de totemism inițial și inițiatic al tuturor neamurilor europene.

*

Dar nu de Datină au nevoie stăpânitorii clipei, ci de circ ieftin, în care zevzecii căminelor culturale falsifică totul cu aplomb, invocând „o bucată de slănină / cât capota la mașină”, spre amuzamentul tâmp al aleșilor noștri, care se adapă cumplit de păgân din zoaiele vremelniciei. Din păcate.

*


[1] Herodot, Istorii, IV, V, p. 312


Traista şi Tricolorul

Mascati 80

*

Pe treptele Palatului Administrativ al Sucevei sau în preajma lor nu mai era nimeni. Oficialii se retrăseseră, cum era şi firesc, în condiţiile în care aveau oaspeţi de rang înalt din Ucraina. Colindătorii, mânaţi de cine ştie ce alean intuitiv, salutau, totuşi, cu câteva gesturi, cu câţiva paşi, cu câte o privire, clădirea lăsată aleşilor voştri moştenire de către Franz Ritter Des Loges. Fotografiam aproape indiferent, fără să-mi pese de cadre. Şi văd, acasă, un detaliu sugestiv, o “logodnă cosmică” între… traistă şi Tricolor, care-mi sugerează că doar în îngrijorările de fiecare zi mai supravieţuieşte dragostea de Neam şi Ţară, pe care o concretizează Tricolorul.

*

Mascati 0


Pagina 801 din 1,486« Prima...102030...799800801802803...810820830...Ultima »