Dragusanul - Blog - Part 756

Trupele BUCOVINA ROCK CASTLE: bucovina

Bucovina 2

 

        Cu un palmares artistic impresionant, în care, la loc de cinste, se poziţionează participarea, în 2010 (în 2009, participase altă trupă din festivalul nostru, ALTAR), la cel mai important festival de rock extrem din Europa, Wacken Open Air, desfăşurat în Germania, trupa suceveano-ieşeană BUCOVINA înseamnă o expresie modernă (heavy-black metal) a unor ritmicităţi ancestrale, pe care componenţi trupei le explică preţios şi neaşteptat de siropos feministic duios Anastasia trecea: „Muzica BUCOVINA este expresia romantica a sentimentului de apartenenţă, forma auditivă a unei dorinte ancestrale de a pătrunde şi rămâne într-un spaţiu accesibil doar conştiinţei superioare şi izolat de tumultul contemporan”.

 

Bucovina 1

 

         În componenţa: Florin „Crivat” Ţibu (chitară), Bogdan Luparu (chitară), Bogdan „Vifor” Mihu (tobe) şi Tudor „Beks” Murariu (bass), BUCOVINA înseamnă o identitate muzicală distinctă, care se impune şi prin creaţie (ştiu doar că urmează un nou album, după „Ceasul aducerii-aminte”, din 2006).

 

         „Muzica pe care o facem, preferăm să spunem că ea este o muzică pentru cei care iubesc munţii, natura, raurile şi jivinele codrilor, apusurile şi răsăriturile deopotrivă; iar, în acelaşi timp, cântecele noastre sunt menite a aduce aminte celor care le ascultă că există încă oaze de linişte în lumea de azi, şi că orice călătorie, în ţinuturile sălbatice ale munţilor, fie ea chiar şi una imaginară, ne va aduce întotdeauna mai aproape de ceea ce suntem în fapt: o licărire de spirit în mijlocul Naturii măreţe!”.

 

Bucovina afis 

          BUCOVINA este o trupă bună, extrem de sonoră şi, uneori, chiar violentă în sonorităţile ritmice străvechi, pe care le cultivă şi din nevoia de stil, mai ales din nevoia de stil, într-o competiţie creatoare acerbă şi incredibil de valoroasă, cea a muzicii generaţiilor veşnic tinere, a generaţiilor rock.


Topul BUCOVINA FOLCLORICĂ

 

Lupu folclor fete

 

         S-au înmulţit ca ciupercile după revoluţie, cântăcioşii şi cântăcioasele de după ploaie, aşa că nici nu mai ştie bietul om cotidian cum să discearnă unde e folclor şi unde e doar vedetism de petrecere ieftină, dar bine plătită, cu târgăi de la sate şi de la oraş. 

 

         Din punctul meu de vedere, mai cântă folclor cât de cât rezonabil doar Angelica Flutur şi, uneori, Viorica Macovei şi Adriana Bucevschi, dar toate trei nu izbutesc să-şi contureze câte o personalitate scenică, precum Sofia Vicoveanca, din pricina „paradei modei” în ţoale ochioase, dar luate de-a-mboulea din scrinurile româneşti, rutene şi huţule de odinioară.

 

        Folclorul bucovinean contemporan e făcut, fără un minim de cunoaştere, de către oricine şi oricând, iar analfabetismul folcloric vatămă decisiv voci bune, precum cele ale Andreei Chiseliţă, Alexandru Brădăţan, Margareta Clipa, Călin Brăteanu sau Marius Zgâianu, Chiseliţă şi Zgâianu fiind, adesea, duşmani inconştienţi ai datinii străbune.

 

        Dar, cu toate astea, folclorul bucovinean încă există, şi, dacă există, e pe cale să ne termine (ca iubitori de folclor).

        În speranţa că eu mă înşel, o să vă propun un Top BUCOVINA FOLCLORICĂ, pe care se va vota până în 31 octombrie 2013, convins fiind că cititorii acestui site vor ierarhiza corect valorile interpretative, atâtea câte mai sunt în cântăciosul judeţ Suceava. Şi veţi vedea, în final, că „bursa” televizionistă şi nuntistă este, în clipa de faţă, incorectă până la furtişag.

        Primilor trei clasaţi în Topul BUCOVINA FOLCLORICĂ  le voi dărui colecţia mea, cu peste 300 de cântece, dintre anii 1551-1860, cu iluzia, cu speranţa deşartă că le-ar putea fi de folos. 

 

        Cum nu-i ştiu pe toţi interpreţii de folclor din judeţ, propun o listă (dispus să o completez, dacă voi fi sesizat), formată din:

 

Rodica ANDRONIC ¤ Constantin ATODIRESEI ¤ Cătălin BOBOC

Alexandru BRĂDĂŢAN ¤ Călin BRĂTEANU ¤ Adriana BUCEVSCHI

Mădălina CANDREA ¤ Ioan CHIRILĂ ¤ Ionel CHIRUŢĂ

Andreea CHISELIŢĂ ¤ Margareta CLIPA ¤ Nicoleta COJOCARU

Dana DĂNCILĂ ¤ Ştefan DIACONIŢA ¤ Sorin FILIP

Angelica FLUTUR ¤ Simona HABUR ¤ Nicoleta HAFIUC

Laura HAIDĂU ¤ Laura LAVRIC ¤ Viorica MACOVEI

Cătălin MAXIMIUC ¤ Elena MÂNDRESCU ¤ Ionică MOROŞAN

Lucian MOTOVELEŢ ¤ Ioana NIGA ¤ Georgiana NIGA

Laura OLTEANU ¤ Dănuţ ONOIU ¤ Lucica PĂLTINEANU

Ciprian PETROAIE ¤ Petronela PETRUNEAC ¤ Alexandru RECOLCIUC

Cătălin REUŢ ¤ Pamfil ROATĂ ¤ Florentina SENCIUC ¤ Elena SIMIONESEI

Gabriela TEIŞANU ¤ Mirela UNGUREANU ¤ Nicolae VIERU ¤ Marius ZGÂIANU 


Cine-i cel mai mare terorist din România?

                                                                                                                                        Hayssam

 Ca patriot român încă insist,

 deşi Hayssam s-a cam ales cu

faima  că e un mare terorist,

că-i doar un biet copil, lângă Băsescu!


Chiar şi găina, uneori, se dă… cocoş!

 

Udrea zbierand Pe Elena nu dau vina,

 

deci o spun fără reproş:

 

Pe la noi, chiar şi găina,

 

uneori, se dă… cocoş!


Minunea de la Maglavit şi presa

 

Lupu nou

 

         Exagerările de presă, dar şi cele de „făptuire politici” nu au întârtziat să apară, Petrache Lupu din Maglavit devenind onestelor lui năluciri, o mină de aur şi pentru biserică, şi pentru media, dar şi pentru guvernanţi.

        În media, s-a ajuns la nişte exagerări atât de penibile, încât onestul cioban de pe malul Dunării le-ar fi dezminţit cu repulsie, dacă nu ar fi devenit prizonierul bigotismului şi fariseismului tradiţional românesc.

 

Făcând o glumă pe socoteala lui Petrache Lupu,

 

Lupu Becali

Sfntii Petrache Lupu si Gigi Becali de la Maglavit

 

un comerciant îşi taie două degete

 

        Piatra-Neamţ, 22. Un caz extraordinar s-a înregistrat, ieri, seara în localitate. Domnul Leon Solomonică, patronul localului „Metropol”, vorbea cu mai mulţi clienţi despre Maglavit şi Petrache Lupu.

        Făcând o glumă pe socoteala ciobanului, manifestându-i necredinţa în „minunile” acestuia, în clipa când pronunţa numele ciobanului, un cuţit, pe care-l avea în mână şi cu care voia să ia un măr din raft, i-a tăiat două degete de la mână.

        După ce i s-a dat ajutorul medical, fiind pansat, cârciumarul, galben ca ceara, deşi evreu, s-a îndreptat către portretul lui Petrache Lupu (pe care-l are atârnat în local), închinându-se în faţa lui şi cerându-i iertare.

        Această întâmplare a impre­sionat profund clientela care se afla în local, şi care a interpretat-o ca o nouă minune (Glasul Bucovinei, nr. 4673 din 24.10.1935, p. 3).

 

 

Construirea unui debarcader la Maglavit

 

        Zilele trecute, a venit la Maglavit, cu iahtul „Domniţa Florica”, domnul Mihailopol, directorul general al serviciului hidraulic, însoţit de domnul inginer Roşiu, subdirector, spre a studia, la faţa locului, posibilitatea construirii, în acest nou punct dunărean, a unui debarcader, în vederea întâmpinării mulţimii de pelerini, ce sosesc aici, pe Dunăre.

        S-a hotărât construirea unui chei, a unei clădiri mari, destinată pentru sală de aşteptare, pe clase, şi o şosea pietruită, care să ducă, de la debarcader, la locul sfânt.

        Lucrările vor începe, probabil, în primăvară (Gasul Bucovinei, nr. 4692, din 20.11.1935, p. 2).

 

         Un loc sfânt, recunoscut ca atare şi de autorităţi, ce-i drept – într-un mod indirect, merita o mănăstire minunată, în care şi Gigi Becali, pentru făptuirile-i creştineşti, îşi are portretul de ctitor, alături de celălalt cioban, Petrache Lupu.

 

Lupu manastirea


Pagina 756 din 856« Prima...102030...754755756757758...770780790...Ultima »