Dragusanul - Blog - Part 61

Fişe pentru povestea neamului Hâncu

 

 

Bunicul trăia în satul Mânjâna (actualul sat Costache Negri) şi i se spunea Hâncu Mânjâneanu. În Gonţa, „Hotarul lui Mânjea” şi Mânjina (p. 156) sau Măngina, „pârâu în judeţul Galaţi”, menţionat în secolul XVI (p. 158), iar „Hotarul lui Mânjea, sat pe Soholui (Mânjina, vale din sus de Pechea, jug. Galaţi; loc pustiu lângă”, menţionat în secolul XVI (p. 125).

 

 

La nume: „Hâncul paharnic, vezi Hanco ceaşnic, Raicov Hâncul” (p. 278). „Hanco (Hâncul) ceaşnic, fratele lui Gavril şi Ivanco, stăpân în Văscăuţi şi Vasilăuţi (1473)… în Zubriceni şi Vancouţi (1479); tatăl Maricăi din Hăncăuţi, Zubriceni şi Oneşti (1528)” (p. 276). „Raicov Haico, tatăl lui Petrică din Zubriceni, Dancăuţi şi Oneşti (1528)” (578).

 

 

Satul de origine, de la care neamul şi-a luat numele, Hancăuţi, la Terebne, azi Ivancăuţi în Moldova, comuna Corpaci, raionul Ediniţa, era întărit, împreună cu Zubricăuţii, în 17 aprilie 1429, lui „pan Radu, gramaticul nostru”, Alexandru cel Bun precizând că „hotarul acestor două sate să-l aibă şi la apă, la Ciuhru, ca să-şi facă în el mori; iar hotarul dinspre alte părţi, dinspre toate, să fie după hotarul vechi, pe unde au folosit din veac” (DRH I, doc. 86, pp. 128-130).

 

Spre sfârşitul lui iunie sau cel târziu la 13 septembrie 1473, Ştefan cel Mare întărea lui „pan Hanco, ceaşnicul nostru” şi fraţilor săi Gavril şi Ivanco (din uric este rupt locul în care era scris „fiii lui…), „ocina lor dreaptă şi proprie, satele anume: Vascăuţi, la obârşia Viliei, deasupra Nistrului, şi alt sat, anume Vasileuţi, pe Prut”, dar şi nişte ţigani, pe care Hanco ceaşnic „i-a dobândit în ţara Basarabiei, când am lovit cu război domnia mea şi am ars Flocii şi Ialomiţa”  (DRH II, doc. 191, pp. 285, 286).

 

În 24 mai 1479, în faţa Divanului lui Ştefan cel Mare are loc o tranzacţie între neamurile cele mai apropiate, „Jivert şi Roman din Cozăreşti, şi Vasco, fiul lui Hobiian, cu sora sa, şi Iura, cumnatul lui Vasco, şi Tulea” vânzând, „din urcul lor drept, satele anume Zubriceanii şi, în alt hotar, Vancăuţii, şi cu moară pe Ciuhru”, pentru 200 zloţi tătăreşti, „panului Hanco”, care primeşte uric (DRH II, doc. 218, pp. 331, 332)

 

 

Mânjea scrie uricele lui Ştefan Tomşa, în 9 aprilie 1623 (doc, 54, p. 86), în 29 mai 1623, la Cotnari (doc. 76, p. 115), păstrându-şi funcţia şi sub Radu Voievod, care îi dicta , la Iaşi, uricul din 26 martie 1624 (DRH XVIII, doc. 183, p. 251).

 

 

În 6 aprilie 1558, în Sfatul Domnesc al lui Alexandru Vodă se afla şi un „Hâncu, pârcălab de Noovgrad” (Surete şi Izvoade XIX, p. 32)

 

 

În 1800, când se făcea cercetarea „asupra dreptului de a face mori pe apa Bâcului, despărţite între ţinutul Lăpuşnei şi al Orheiului, pentru a se curma pricina dintre D. Râşcanu stolnic şi stăpânii moşiilor din jur”, s-a constatat, în privinţa subiectului nostru, că:

 

 

„Iar scrisorile pentru Gheţăoani sunt acestea:

 

Întâi, o carte gospod din 7174 (1666 – n. n.), Mai 4, de la domnul Duca Vodă, cu iscălitura şi pecetea, dată Hâncului vel medelnicer, ca să ţie şi să oprească a sa dreaptă ocină, salul Gheţăoanii, ce sunt în ţi­nutul Orheiului, pe Bâc, lângă Chişinău, cu tot ho­tarul şi cu tot venitul, precum îi scriu dresele cele bătrâne.

 

Al doilea, o carte gospodm tot de la acelaşi domn, din 7178 (1670), Iulie 2, ce scrie către Costandin ca să măsoare seliştea Gheţăoanii, să fie pentru hrana târgoveţilor de Chişinău şi lui Mihalcea Hâncul serdarul, să-i dea pe atâta loc din locul târgului Lăpuşna, din partea de sus, dinspre satul său, dinspre Mlădineşti

 

Al treilea, o mărturie tot dintr-acelaşi an, August 5, precum au măsurat Gheţăoanii cum şi bucata aceea de loc din Lăpuşna.

 

Al patrulea, un ispisoc din 7184 (1676), de la domnul Antonie Rusăt Vodă, cu care întăreşte lui Mihalcea Hâncul stolnic ca să stăpânească bucata aceea de loc din Lăpuşna, cu moară, fiindcă şi Gheţăoanii, pe care i-au dat cu schimb, cu două iazuri şi vaduri de moară în Bâc.

 

Al cincilea, un ispisoc din 7213 (1705), Ianuarie 12, de la domnul Mihai Racoviţă Voevod, de pâra ce a fost între Mogăldea căpitanul, ginerele Hâncului, şi Grigore sin (fiul) Hâncul, şi între Bogos pârcălabul, pen­tru nişte mori ce a fost făcut Bogos în apa Bâcului, la Gheţăoani, împotriva Chişinăului, cu cuvânt că acel vad de mori i l-ar fi dat danie domnul Constandin Cantemir Voda, şi Mogâldea şi Grigore Hân­cul arată că-i dreaptă moşia lor, şi rânduindu-se Gheorghe Apostol vistiernic şi Ion Sturza serdar, de au făcut cercetare la faţa  locului, ar fi mărturisit tot ţinutul Lăpuşnii şi a Orheiului cum că tot ţinutul Lăpuşnei n-are nici o treabă să facă mori sau iazuri în apa Bâcului, şi asemene ar fi arătat şi logofătul Neculai Donici şi pe câţiva martori s-au dus şi îna­intea domniei, de au mărturisit cu sufletele lor precum tot ţinutul Lăpuşnei nu are treabă în apa Bâcului să facă mori sau iazuri, fără decât făcându-se Chişinău târg mare, în zilele domnului Dabija Vodă şi la domnia domnului Duca Vodă, jeluind târgoveţii că n-au loc să-şi hrănească, au făcut schimb cu Hâncul stolnic, de luase moşia Gheţă­oanii şi o dăduse târgoveţilor şi atunci începuse Chişinăul a face iazuri în Bâc, şi pe Bogos să-l dea rămas, ca să lipsească dintr-acele mori, ci să le stă­pânească Mogăldea şi Grigore Hăncul, aflându-se că-s pe dreapta moşia lor, care acea hotărâre pentru apa Bâcului se vede păzită şi până acum.

 

Al şaselea, un hrisov din 7214 (1706), Mai 25, de la domnul Antiohie Constandin Voevod, pentru de iznoavă judecată ce au mai avut Bogos pârcălabul cu Mogăldea căpitanul, ginerele Hâncului, şi cu Gri­gore Hâncul, tot pentru acele mori, şi pe Bogos să dea iarăşi rămas, întărind asemeni după ispisocul de sus arătat, ca Lăpuşnenii să nu aibă treabă în apa Bâcului.

 

Al şaptelea, un ispisoc din 7225 (1717), Decembrie 9, de la domnul Mihai Racoviţă Voevod, de pâra ce a fost între Grigore Hâncul postelnic şi între Grigore Sava părcălabul, pentru un vad de moară ce este lângă târgul Chişinăului, pe apa Bâcului, într-o gârlă, pe care loc îşi făcu Grigoraş Sava şi moară, după dania ce avea de la domnie sa şi după alte cărţi de întăritură, de la domnul Antiohie Voevod, cum că ar fi fost acel loc domnesc, dar, după dresele Hâncului, s-a dovedit că nu este loc domnesc şi cu greşeală i se dăduse dania, care i s-a şi luat din mână, arătându-se şi judecata ce a fost între Hâncul şi între Bogos, pentru alt vad de moară, ce era tot acolo, mai jos, în apa Bâcului, şi cum că târgoveţii numesc Gheţăoani loc domnesc, după schimbul ce făcuse domnul Duca Voevod cu Hâncul, care schimb pe urmă s-a stricat şi a rămas ca să fie apa Bâcului tot de ţinutul Orheiului.

 

Al optulea, o mărturie din leal 7231 (1723), Iulie 31, de Ia vornicii de poartă, cu pecetea porţii gospod (deci, a Divanului Moldovei – n. n.), precum, din poruncă domnească, au adus în biserică pe Grigoraş Hâncul, cu fraţii lui, Neculai şi Miron, feciorii lui Dumitraşco Hâncul, de au jurat pentru moşia din Gheţăoani, precum Done, unchiul lui Constandin Potlog, sin (fiu) lui Neculai, n-a stăpânit Făureştii, în chip că ar fi fost moşia lui, ci a ţinut numai odaia, şi cum n-a cumpărat moşul Hânceştilor acea moşie, când a ţinut pe muma Neculii şi a lui Done şi precum n-a auzit de la nimeni, nici ştiu ei să fi dat Done, cu fraţii lui, bani la răscum­păratul Gheţăoanilor, şi precum nu îmblau ei nici cu un meşterşug şi nici au vreun zapis tăgăduit fără de cale au scos la divan.

 

Al nouălea, o carte gospod, tot dintr-acelaşi an şi zi, de la domnul Mihai Racoviţă Voevod, de pâra ce a fost între Mogâldea medelnicer şi cumnaţii săi, şi Neculai, şi Miron, feciorii lui Dumitraşcu Hâncul, nepoţii lui Mihalcea Hâncul stolnic, şi între Constandin Potlog, feciorul Neculii, şi Gheorghiţă, feciorul lui Constandin Potlog, pentru moşia din sălişte din Gheţăoani, pe care o trag Potlogeştii că ar fi dreaptă moşia lor, de pe Necula, tatăl lor, şi de pe fraţii Neculii, Doni şi Constandin, care au fost hiestri Mihalcii Hâncului, şi de pe moaşa (bunica – n. n.) lor Nastasăia, pe care a ţinut-o Mihalcea Hâncul, care moşie ar fi fost zălogită de un neam al lor şi, pe urmă, dacă a luat Mihalcea Hâncul pe moaşa lor Nastasâia şi s-au rânduit feciorii ei, Necula şi Doni şi Constan­din, ar fi răscumpărat moşia Gheţăoanii şi Doni ar fi făcut schimb cu domnul Dabija Voevod, luând din hotarul târgului Lăpuşna şi apoi iarăşi, la acelaşi domn, s-ar fi stricat acel schimb, rămânând Făureştii loc gospod şi Done şi-a luat Gheţăoanii, şi după ce a pierit Doni şi au murit şi Necola şi Costandin, ar li rămas acele zapise a Gheţăoanilor la muma lor, ce o au ţinut Mihalcea Hâncul, şi, după moartea ei, au rămas la Hâncul; şi Hânculeştii încă au ară­tat ca moşia Gheţăoanii întâi au cumpărat-o domnul Vasile Voevod, încă din boierie, de la nişte fe­mei, Irina şi Gaflona şi Marula, arătând ei zapisul, şi apoi a dat-o domnul Vasale Voevod danie unui Marcu jicnicer, arătând ei şi ispisocul acel de da­nie, şi de la Marcu jicnicer ar fi cumpărat-o Mihalea Hâncul şi zapisul s-ar fi înecat, dar au măr­turisit Todiraşco crucerul, om bătrân, că a văzut şi a citit zapisul, şi li se încheie judecata, după jurământul ce au făcut Hânculeştii pe ponturile ce ­se arată prin mărturia vornicilor de poartă, dându-se pe Potlogeşti rămaşi.

 

Al zecelea, un zapis din 7252 (1744), Ianuarie 13, de la Lupa, jupâneasa lui Mogâldea medelnicerul, cu care au dat danie lui Vasilache Măzărachi jicnicer jumătate din moşia Gheţăoanii, cu jumătate de moară, ce a avut de la părinţii ei, iar jumătate de mo­şia şi cu jumătate de moară arată că este a frăţâne-său, lui Grigoraşco postelnic.

 

Al unsprezecelea, un hrisov din 7253 (1745), Noiembrie 25, de la domnul Ioan Neculai Voevod, cu care în­tăreşte lui Vasilachi Măzărachi jicnicer pe jumă­tate de Gheţăoani şi pe jumătate de moară, după dania de sus arătată.

 

Al douăsprezecelea, un zapis tot dintr-acelaşi an, Mart 24, de la Grigoraş Hâncul postelnic, feciorul lui Dumitraşco Hâncul, cu care a vândut lui Vasila­chi Măzărachi medelnicer şi cealaltă jumătate de sat de Gheţăoani, drept o sută cinzeci lei.

 

Al treisprezecelea, o carte din 7254  (1746), Ianuarie 3, iscălita de Iordachi Canta hatman, de judecata ce a fost între Miron Hâncul, care zice că dania surorii sale Lupa ar fi fost dată cu înşelăciune, şi în­tre medelnicerul Vasilachi Măzărachi, şi pe Miron Hâncul se dă rămas.

 

Şi al patrusprezecelea, o mărturie din 7262 (1754), Iulie 28, de la câţiva oameni, prin care arată că mo­şia Gheţăoanii s-a stăpânit de Lupa medelniceriţa şi de frate-său Grigoraş, iar alţi fraţi nu sau amestecat… / leat 1800, Septembrie 8 / Manolachi Donici spătar / Ioan Tăutul sulger” (Surete şi Izvoade, X, pp. 206-213).

 

 

1828, ianuarie 4: În „listă de boieriile acordate de Ioniţă Vodă”, întâlnim şi numele lui „Gherasim Hâncu căminar” (Surete şi Izvoade, X, p. 283)

 

 

1774: În Ţinutul Covurluiului (Galaţi):

 

 

birnicul Vasile Hâncul din satul Păşcanii, Ocolul Prutului

birnicul Gligorie Hâncul din Slobozia Movilii, călăraşii marelui căpitan de Covurlui Solomon Hâncul, Ion Hâncul şi Toader Hâncul, toţi din satul Mileştii, Ocolul Mijlocului

 

 

1774: În Ţinutul Tecuciului:

 

 

Lupul Hâncul, Torceşti, Ocolul Şerbăneştii şi Lieştii,

podarul Ioniţă Hâncul din Cozmeşti, Pavăl Hâncul din Nicoreştii de Sus, Ocolul Nicoreşti

vornicul Ioniţă Hâncu, birnicul Mihălachi Hâncul şi Constantin Hâncul, slugă a lui Gavril Conachi, şi  din Onceşti, birnicul Arsănii Hâncul din Mărăşti, Ion Hâncul din Găiciana, toate din Ocolul Berheciului

birnicul Ion Hâncul, ce a fost birnic la Galbeni (unde trăia Postolachi Hâncul), din Sârbii, şi Trohin Hâncul din Gohor, scutelnic mănăstirii Sfântului Spiridon, sate în Ocolul Zeletinului

 

 


Ținutul Orhei-Lăpușna: Ocolul Prutului

 

 

 

Satele  Oghilenii, Scoposenii, Zgăroaia, Sălăgenii, Grozeștii

 

 

 

 

Ținutul Orhei-Lăpușna: Oghilenii

 

 

5 iunie 1774

Ocolul Prutului

 

 

 

Oghilenii

 

 

 

 

Toată suma caselor: 43. Scădere rufeturi, însă 43: 36 scutelnici ai spătarului Râșcanu, 1 volintir, 1 popă, 2 mazili, 3 femei sărace.

 

 

 

Scutelnici:

 

 

Constantin Bubuioc

Ion, bohotinianu

Trohin Stari

Ioniță Codrian

Cârste Coptu

Andronachi, butnar

Grigori Pavăl

Gheorghe Panhile

Trohin Bouroș

Andrei Gârle

Ion Marte

Trohin Mălăncuș

Ștefan Zloti

Sonstandin Sava

Ion Blagoci

Toderașco frate Cârstii

Feciorul banei Ioanei

Ioniță fiul lui Nistor

Toader Poponeț

Nechita Blagoci

Ioniță, dulgher

Neculai, cioban

Simion Jalobă

Toader Chihae

Terinte

Ștefan Cherhană

Ștefan Bubuioc

Pavel Bubuioc

Gavril Buscă

Sava, cioban

David

Dumitrașco, gângurian

Gheorghe

Pavel al popii

Frone

Tănasă

 

 

Rufeturi:

 

 

Simion din Ghermănești, volintir

Popa Postolache

Vasile, mazil

Lupul, mazil

Marie, săracă

Catrina, săracă

Catrina, săracă

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 440, 441

 

 

 

 

 

Ținutul Orhei-Lăpușna: Scoposenii

 

 

5 iunie 1774

Ocolul Prutului

 

 

 

Scoposenii

 

 

 

 

Toată suma caselor: 21. Scădere rufeturi, însă 9: 2 mazili, 2 popi, 3 diaconi, 2 femei sărace. Rămân birnici 12.

 

 

 

Birnici:

 

 

Neculai, teslar

Ion Țărțărău

Paladi

Constandin Dărăban

Mihălachi, giugănar

Mihălachi, cojocar

Vasile fiul Gafiții

Ioniță Grigorce

Sava Bălțatu

Tănase Hobjilă

Cozma, vornic

Toader fiul Savii

 

 

Rufeturi:

 

 

Toderașco Bălan, mazil

Ștefan Oghin, mazil

Popa Pavăl

Popa Tănasă

Diaconul Gheorghe

Diaconul Ștefan

Diaconul Gavril

Ioana, săracă

Mariuța, săracă

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 441

 

 

 

 

 

Ținutul Orhei-Lăpușna: Zgăroaia

 

 

5 iunie 1774

Ocolul Prutului

 

 

 

Zgăroaia

 

 

 

 

Toată suma caselor: 144. Scădere rufeturi, însă 108: 80 poștași la Zgăroaia, 2 mazili, 3 ruptași, 2 seimeni hătmănești, 1 popă, 1 diacon, 19 femei sărace. Rămân birnici 36. 34 case pustii.

 

 

 

Birnicii și poștașii:

 

 

Paladi

Vasile Mămăligă

Ursul, muntean

Ioniță cumnat lui Carp

Vasile Dănăilă

Nistor Eni

Ion, cojocar

Ion Haidaman

Ion Bile

Irimie nepot lui Trohin

Gheorghe cumnat lui

Apostol fiul lui Nane

Ioniță, cioban

Ioniță Dumbravă

Proca Acsenti

Cozma fiul lui Zaharie

Apostol fratele lui

Vasile fratele lui

Toader Tirhuță

Neculai Luncaș

Apostol Luncaș

Iftimi Luncaș

Ioniță Luncaș

Constandin Chircă

Grigoraș, cojocar

Tudose nepot popii

Ioniță

Savin, olar

Andrei fratele popii

Sandul Onofreiu

Vasile Onofreiu

Toader Băldul

Apostol, dascăl

Antohi Petrachi

Ștefan, vornic

Proca, ciubotar

Ursachi Luncaș

Parfeni Baltă

Toma Spânul

Chiriac

Gheorghe Crăciun

Ion Păladi

Ion Iordache

Vasile a Todiresii

Năstase Pascal

Vasile Iordache

Ichim Soroană

Gheorghe Colțul

Mitrofan fiul lui Gavril

Petre nepot popii

Apostol Gavril

Toader Copăcian

Vasile Copăcian

Andrei Copăcian, chihae

Mărdare Nichifor

Irimie Părpăuţă

Vasile Gavril

Toma Burbuce

Ştefan Giurgiucan

Toader Giurgiucan

Luca Ambrosie

Dumitraşco Părpăuţă

Chiriac fiul lui Ursul

Iancul David

P[ladi Bernat

Apostol, crav

Timofti, crav

Lupul Buză

Toader Gavril

Ioniță Bernat

Vasile Răspiche

Ștefan, muntean

Simion Crăciun

Vasile Focșe

Vasile Grigoraș

Ștefan fratele lui

Toma Molcioc

Angheluță

Ștefan Onofreiu

Ioniță, merticar

Nichita Râsâpici

Ioniță Bordeiu

Gavril Codrian

Constandin Codrian

Lupul fratele lui

Neculai Mărian

Andrii Râsâpici

Irimie fratele lui

Neculai Ghițăi

Constandin fiul lui Ștefan

Iordache Hortolomeiu

Iacob Merlian

Constandin Hortolomeiu

Ștefan Ghițăi

Vasile Rață

Chiriac fiul lui Mihai

Ioniță Ghițăi

Toader, cioban

Sava Țară

Grigoraș State

Mitrofan fratele lui

Andrii Merlan

Ioniță Zota

Necula Zota

Constandin Lupașco

Zota Țară

Vasile fiul Ilincăi

Pricopie fiul lui Argintu

Vasilache, crav

Luca fiul Saftii

Macarie, crav

Apostol Negrul

Antohi Negrul

Antohi Băscul

Dămian fiul lui

Vasile Tătaru

 

 

Rufeturi:

 

 

Grigoraș Bivol, seimen hătmănesc

Gheorghe fratele lui, seimen hătmănesc

Grigore Obreja, mazil

Iftimi Bălan, mazil

Ioniță Hortolomei, ruptaș

Constandin Hortolomei, ruptaș

Vasile Hortolomei, ruptaș

Popa Vasile

Toader, diacon

Todosia, săracă

Sanda, babă

Tudora, babă

Vasilca, babă

Iftimia, babă

Varvara, babă

Tudora, babă

Maria Roșculiasa, babă

Maria, babă

Lupa, babă

Măriuța, babă

Dochița, babă

Maria, babă

Nastasia, babă

Dochița, babă

Catrina, babă

Nastasia, săracă

Floare, săracă

Safta, prescurniță

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 441-443

 

 

 

 

 

Ținutul Orhei-Lăpușna: Sălăgenii

 

 

5 iunie 1774

Ocolul Prutului

 

 

 

Sălăgenii

 

 

 

 

Toată suma caselor: 69. Scădere rufeturi, însă 4: 1 mazil, 1 popă, 2 babe sărace. Rămân birnici 65.

 

 

 

Birnici:

 

 

Dumitrașcu Ianăș

Ioniță Dumitru

Vasile fiul Mariei

Ioniță Scopos

Ștefan Tiron

Grigore, rotar

Tănase

Dănilă

Năstase fiul lui Toader

Simion Bordeiu

Toader fiul lui Grigoraș

Simion Cârste

Vasile fiul lui Ioniță

Vasile Știțul

Grigoraș Melinte

Gavril Săfirta

Apostol Budan

Timofti Vasile

Dumitru, morar

Tănase Dumitru

Simion, cioban

Dumitru Cătană

Ioniță Strătulat

Constandin fiul lui Melinti

Andrei Strătulat

Ioniță, vornic

Ioniță Istrate

Ștefan fiul Mărinii

Toma Buștuc

Grigoraș fratele lui

Luca, muntean

Constandin Țurcan

Nichita frate vornicului

Năstase, muntean

Nane Tâmbul

Grigoraș Cucușescu

Ioniță Buștuc

Manolache, muntean

Năstasă Nedelco

Ion Ticălici

Iftimi Căzan

Ursul Hanganul

Gheorghe Răzmeriță

Carp Doșuleț

Năstase Martin

Chiriac Buștiuc

Gheorghe Buștiuc

Timofti Leul

Vasile Potur

Ilie Parfeni

Ioniță al lui Paladi

Vasile, rotar

Sandul Langa

Apostul Ion

Vasile Ion

Miron fiul lui Ilie

Ioniță fiul lui Țapu

Pavel fiul lui Ilie

Mihăil Băltian

Andrii Măcarii

Vasile Andrii

Apostul Macari

Ioniță, hoștinar

Toader Mărian

Vasile Hasan

 

 

Rufeturi:

 

 

Ion, mazil

Popa Gheorghe

Ioana, babă săracă

Luchița, babă săracă

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 443

 

 

 

 

 

Ținutul Orhei-Lăpușna: Grozeștii

 

 

5 iunie 1774

Ocolul Prutului

 

 

 

Grozeștii

 

 

 

 

Toată suma caselor: 83. Scădere rufeturi, însă 13: 1 mazil, 2 diaconi, 1 călugăr, 1 călăraș de Țarigrad, 8 femei sărace. Rămân birnici 70.

 

 

 

Birnici:

 

 

Vasile Petru

Gheorghe Balmuș

Ștefan Ion

Ion Enache

Nistor Balmuș

Chirică Ciubeică

Savin Balmuș

Gheorghe Macsin

Ștefan Bădac

Dumitrașco Balmuș

Pascal Balmuș

Apostol a Parfenesii

Ion fiul Gheorghițoai

Ifrosi Chirică

Ștefan Ulian

Chiriac fiul lui Iftimi

Gheorghe Vameș

Ionel Alecsandru

Andrii fiul Anii

Gavril Grigoraș

Grigoraș Bădănău

Ion Frimu, vornic

Toader Cozonac

Timofti, butnar

Gheorghe Banga

Dumitrașco, dogar

Hortolomeiu fiul lui Pătrașco

Ioniță Bouroș

Ignat

Andrii Foamete

Cârste Gore

Postică

Mihălache Bouroș

Antohi Chirică

Paraschiv Bouroș

Tănase Strătulat

Toderașco Giurge

Toderașco Tănasă

Ștefan, butnar

Dumitrașco Flore

Simion Drăgan

Proca Vasile

Năstase fiul lui Duțul

Andronachi

Dumitrașco Scumpul

Sandul Parcan

Gheorghi Laiul

Petre Strate

Vasile, cibotar

Ion Gârle

Nicolai, scăfar

Toader Cergă

Ion fiul lui Duțul

Nicolai Langa

Antohi Popârțac

Năstase Schin

Gheorghe Vasilică

Gheorghe, muntean

;ihai a lui Sămilachi

Ion Scumpul

Apostul Ranga

Vasile, muntean

Toader Chișcăbabă

Apostul Nacul

Toderașco Zota

Vasilache Zota

Luca Bârsul

Chirică Chiroșcă

Ion fiul lui Crangă

Iosip, jidov

 

 

Rufeturi:

 

 

Sămilachi, mazil

Ion, diacon

Ion, diacon, la fel

Lupul, călugăr

Ion Brătilă, călăraș de Țarigrad

Catrina, săracă

Sanda, săracă

Paraschiva, săracă

Dochița, săracă

Sanda, săracă

Irina, săracă

Anița, săracă

Safta, săracă

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 443, 444

 

 


Ținutul Orhei-Lăpușna: Ocolul Ichelului

 

 

 

Satele Işnovăţ, Steţcanii, Micleştii, Peresecina, Teleşeu, Camincia,

Cobâlca, Ţigăneştii, Oneştii, Voinova, Zubreştii, Răcia,

Belieştii, Borzeştii, Pocşeştii, Schitul Hârboveţili

 

 

 

 

Ținutul Orhei-Lăpușna: Işnovăţ

 

 

5 iunie 1774

Ocolul Ichelului

 

 

 

Işnovăţ

 

 

 

 

Toată suma caselor: 52. Scădere rufeturi, însă 15: 2 volintiri, 1 popă, 3 femei sărace, 9 ţigani ai dumisale paharnicului Darii Donici şi ai cluceroaei Alecsandrei Donicioaei. Rămân birnici 37.

 

 

Birnici:

 

 

Ioniţă

Ion

Ioniţă Şchiopul

Toader Parfeni

Tănase a purcăriţii

Vasile Porosăci

Toader Găluşcă

Gavril Ontilă

Găină

Ilie

Ursul

Andrii Strătulat

Ioniţă

Niţă fiul lui Alicsăndroae

Chirică

Apostul

Ioniţă Cobălianu

Ioniţă fiul lui Chirică

Grigoraş, cioban

Carp

Filip

Simion frate lui Filip

Lupu, tălmaci

Panhili fiul lui Onică

Grigori

Vasile Cheptar

Căsăian

Iordache Curcă

Grigoraş Pătan

Nistor

Sârghii

Stati fiul lui Dănilă

Ştefan Pintilii

Ioniţă Bunăzâua

Alecsa

 

 

Rufeturi:

 

 

Ariton, volintir

Andrii Carage, volintir

Popa Condurachi

Dochiţa, săracă

Iliana, săracă

Măriuţa, săracă

Vasile, ţigan

Ocsânte, scripcar, ţigan

Biţă, ţigan

Drăgoiu, ţigan

Toader, ţigan

Ioniţă, ţigan

Ştefan, ţigan

Bulahai, ţigan

Ştefan, ţigan

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 435, 436

 

 

 

 

 

Ținutul Orhei-Lăpușna: Steţcanii

 

 

5 iunie 1774

Ocolul Ichelului

 

 

 

Steţcanii

 

 

 

 

Toată suma caselor: 13. Rămân birnici 13.

 

 

 

Birnici:

 

 

Tofan

Iftimi

Toader Darie

Apostul

Parfenie, vier

Toader

Dănilă

Ion

Sirghie

Vasile Drenţa

Toader Drenţa

Ion Hatmanu

Ioniţă Dumbravă

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 436

 

 

 

 

 

Ținutul Orhei-Lăpușna: Micleştii

 

 

5 iunie 1774

Ocolul Ichelului

 

 

 

Micleştii

 

 

 

 

Toată suma caselor: 29. Scădere rufeturi, însă 24: 19 scutelnici ai paharnicului Darie Donici, 3 slugi ale paharnicului Darie Donici, 1 popă, 1 femeie săracă. Rămân birnici 5.

 

 

 

Birnici:

 

 

Constandin fiul lui Zaharie

Sava fiul lui Dumitru

Sava, vezeteu

Andrei, hergheleiu

Fotache, blănar

 

 

Rufeturi (scutelnici):

 

 

Toader Mardari

Toader, butnar

Toader, blănar

Nichita

Sirghie fiul lui Zaharie

Apostul

Ştefan Căldare

Vasile Cămincianu

Timofti Cârcă

Petre, dulgheriul

Andrei, cojocar

Manoli, dulgher

Ştefan fiul vieriţii

Antohi Ţurcanu

Ionel fiul morarului

Gheorghe fiul lui Irimie

Gheorghe fiul lui Dosofteiu

Toader, vier

Toader Tăvălic

 

 

Slugile:

 

 

Iosip, slugă

Arhiri, slugă

Trohin Bugan, slugă

 

 

Alte rufeturi:

 

 

Popa Trohin

Iliana, săracă

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 436

 

 

 

 

 

Ținutul Orhei-Lăpușna: Peresecina

 

 

5 iunie 1774

Ocolul Ichelului

 

 

 

Peresecina

 

 

 

 

Toată suma caselor: 28. Scădere rufeturi, însă 28: 12 călăraşi sărdăreşti, 7 scutelnici ai spătarului Costantin Donici, 3 mazili, 2 ruptaşi, 1 popă, 2 femei sărace, 1 ţigan al paharnicului Donici. Rămân birnici 12.

 

 

 

Birnici:

 

 

Toderaşco Ursachi

Vasile Ifrim

Ion fiul lui Miron

Andrei Ursachi

Vasile Frate

Ion Criţul

Constandin Baron

Gherman

Agapii Tălpău

Ion Mafteiu

Moisăiu Cramă

Năstase Căpitanu

 

 

Rufeturi:

 

 

Toader Frate, scutelnic

Vasilache Arne, scutelnic

Tănase fiul lui Onică, scutelnic

Ştefan Săchiraş, scutelnic

Andrei fiul lui Loghin, scutelnic

Toader Marga, scutelnic

Tudose Buzul, scutelnic

Popa Tofan

Toader Ignat, mazil

Iosif Ignat, mazil

Gavril fiul popii, ruptaş

Gheorghi fiul popii, mazil

Iordache Erhan, ruptaş

Maftei, ţigan al paharnicului Donici

Iliana, săracă

Gafiţa, săracă

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 436, 437

 

 

 

 

 

Ținutul Orhei-Lăpușna: Teleşeu

 

 

5 iunie 1774

Ocolul Ichelului

 

 

 

Teleşeu

 

 

 

 

Toată suma caselor: 39. Scădere rufeturi, însă 39: 35 scutelnici ai dumisale spătarului Costantin Darii Donici, 1 volintir, 1 popă, 2 ţigani ai dumisale spătarului.

 

 

 

Scutelnici:

 

 

Iacob, vornicul

Năstas fiul lui Agapi

Ilie, slugă

Nane fiul lui Agapi

Ilie Onescul

Dănilă fratele lui

Constandin Croian

Ştefan Ipati

Vasili Buburuz

Ioniţă Toma

Ştefan fiul vornicului

Năstase Ipati

Antohi

Grigoraş, croitor

Toader fiul lui

Ioniţă nepot lui

Costandin, cărăuş

Irimie fiul lui Ilie

Ion, ciobanu

Onofrei Ababii

Ion fiul lui Simion

Zaharie

Maftei Căruntu

Ştefan Buhliţă

Iosip fiul lui Huzunu

Ştefan Dindial

Aftimi fiul lui Agapi

Moisăiu, dulgher

Toader, dascăl

Lupul fiul lui Gavriliniasă

Ion Bunacali

Nicolai a Sănicăi

Iţul, jidov

Dămian

 

 

Rufeturi:

 

 

Iordache, volintir

Popa Ion

Ştefan Grosul, ţigan

Ursul, ţigan

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 437

 

 

 

 

 

Ținutul Orhei-Lăpușna: Camincia

 

 

5 iunie 1774

Ocolul Ichelului

 

 

 

Camincia

 

 

 

 

Toată suma caselor: 35. Scădere rufeturi, însă 18: 15 scutelnici ai pitarului Andrii Donici, 1 popă, 1 diacon, 1 femeie săracă. Rămân birnici 17.

 

 

 

Birnici:

 

 

Simion Grigori

Andoni fiul lui Grigori

Chirică fiul lui

Toader, croitor

Ioniţă Butuc

Grigori Ermurachi

Ion Prohor

Agapi Hriza

Petre Hriza

Simion fiul lui Ion

Gheorghe, vezeteu

Ion Cocârlă

Sava Bâtcă

Grigori

Grigoraş Bâtcă

Vasile Gherasim

Ioniţă, bejenar

 

 

Rufeturi:

 

 

Toader, scutelnic al pitarului Andrii Donici

Toma cumnat lui Toader, la fel

Grigoraş Budurcii, la fel

Vasile Micu, la fel

Vasile Micul, la fel

Ilie fiul lui Stăvilă, la fel

Stahi fiul lui Dănilă, la fel

Ioniţă Verdeş, la fel

Miron Dănilă, la fel

Vasile, plugar, la fel

Ioniţă, grădinar, la fel

Pavel, vier, la fel

Ioniţă, la fel

Vasile, vornic, la fel

Dănilă Pârlici, la fel

Popa Vasile

Manoli, diacon

Paraschiva, săracă

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 437, 438

 

 

 

 

 

Ținutul Orhei-Lăpușna: Cobâlca

 

 

5 iunie 1774

Ocolul Ichelului

 

 

 

Cobâlca

 

 

 

 

Toată suma caselor: 21. Scădere rufeturi, însă 5: 2 mazili, 1 popă, 1 diacon, 1 femeie săracă. Rămân birnici 16.

 

 

 

Birnici:

 

 

Dumitraşcu, vornicul

Ioniţă Uspică

Nastase Cobâlian

Andrii Cobâlian

Silion Cociorvă

Iordache Miron

Vasile Miron

Toader Îndoitul

Pahomi, croitor

Năstase, croitor

Gheorghe Cobâlianu

Maftei Verdeş

Toderiţă fiul lui Neculai

Năstase fiul lui Simion

Andrii, dascăl

Andrii Călăraş

 

 

Rufeturi:

 

 

Năstase Bostan, mazil

Iordache Gane, mazil

Popa Andrei

Ştefan, diacon

Lupa, săracă

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 438

 

 

 

 

 

Ținutul Orhei-Lăpușna: Ţigăneştii

 

 

5 iunie 1774

Ocolul Ichelului

 

 

 

Ţigăneştii

 

 

 

 

Toată suma caselor: 11. Scădere rufeturi, însă 7: 7 ţigani ai paharnicului Iani. Rămân birnici 4.

 

 

 

Birnici:

 

 

Vasile Bărgan

Simion, rus

Irimie, prisăcar

Hriţco, morar

 

 

Rufeturi:

 

 

Maftei, ţigan

Constandin, ţigan

Nastas, ţigan

Chirică, ţigan

Vasile, ţigan

Ioniţă, ţigan

Toader, ţigan

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 438

 

 

 

 

 

Ținutul Orhei-Lăpușna: Oneştii

 

 

5 iunie 1774

Ocolul Ichelului

 

 

 

Oneştii

 

 

 

 

Toată suma caselor: 11. Scădere rufeturi, însă 11: 6 călăraşi sărdăreşti, 1 mazil, 4 ruptaşi.

 

 

 

Călăraşi:

 

 

Postolache, chihae

Petre, văcar

Toader al lui Cotele

Pahomi Cotele

Toader frate Lupului

State fiul lui Apostol

 

 

Rufeturi:

 

 

Darie Cobâlian, mazil

Lupul Curnegru, ruptaş

Ion Ursachi, ruptaş

Ermurachi, ruptaş

Apostul, ruptaş

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 438

 

 

 

 

 

Ținutul Orhei-Lăpușna: Voinova

 

 

5 iunie 1774

Ocolul Ichelului

 

 

 

Voinova

 

 

 

 

Toată suma caselor: 14. Rămân birnici 14.

 

 

 

Birnici:

 

 

Lupul fiul lui Grigoraş, vornic

Ursul al Vărvarii

Andrei frate Vărvarii

Tănasă

Gavril fiul lui Poiană

Agapi Venin

Toader Burcă

Luca Gafton

Ştefan Plop

Nichita

Ion Poiană

Toader, prisăcar

Constandin Gafton

Maftei fiul babii Prohirii

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 438

 

 

 

 

 

Ținutul Orhei-Lăpușna: Zubreştii

 

 

5 iunie 1774

Ocolul Ichelului

 

 

 

Zubreştii

 

 

 

 

Toată suma caselor: 27. Scădere rufeturi, însă 6: 1 popă, 1 mazil, 1 volintir, 2 ţigani, 1 femeie săracă. Rămân birnici 21.

 

 

 

Birnici:

 

 

Ioniţă Blăniţă

Iosip Bortă

Toader, vornic

Ştefan Manoli

Vasili Strătulat

Toader Strătulat

Postică a lui Macri

Opre Boşcănianu

Ioniţă Pleşca

Alecsandru fiul lui Neculai

Constandin Manoli

Ştefan Tinică

Vasile Turtă

Agapi Găluşcă

Grigori Costin

Ion Costin

Vasile Boaghi

Vasile Hilimon

Vasilache Boaghi

Gavril Costin

Iancul, jidov

 

 

Rufeturi:

 

 

Popa Sandul

Postică Haitul, mazil

Pascal, volintir

Ştefan, ţigan

Toader, ţigan

Ştefana, babă săracă

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 439

 

 

 

 

 

Ținutul Orhei-Lăpușna: Răcia

 

 

5 iunie 1774

Ocolul Ichelului

 

 

 

Răcia

 

 

 

 

Toată suma caselor: 31. Scădere rufeturi, însă 16: 6 scutelnici ai vornicesei Paraschivei, 1 ruptaş, 1 popă, 2 diaconi, 1 călugăr, 3 femei sărace, 2 ţigani. Rămân birnici 15.

 

 

 

Birnici:

 

 

Vartic, vornicul

Costandin Canţăr

Toader fiul lui Toma

Toader, prisăcar

Toader Păsat

Călin Păsat

Postică fiul Vărvarii

Simion Boaghi

Sandul Văsâianu

Tănase Giosanu

Andrii fiul lui Ioniţă

Andrii Barbăroşie

Constandin Barbăroşie

Gavril fiul diaconului

Neculai Săhăidacă

Neculai Măgaru

Postică Măgaru

Ştefan Barbăroşie

 

 

Rufeturi:

 

 

Ion fiul chihaei, scutelnic

Trifan, scutelnic

Maftei fiul Vărvarii, scutelnic

Savin, ţigan

Popa Ioniţă

Diaconul Toader

Diaconul Năstasă

Ioniţă, călugăr

Maria, săracă

Gafiţa, săracă

Nastasia, săracă

Tănasă, ţigan

Mihălache Plăcintă, ruptaş

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 439

 

 

 

 

 

Ținutul Orhei-Lăpușna: Belieştii

 

 

5 iunie 1774

Ocolul Ichelului

 

 

 

Belieştii

 

 

 

 

Toată suma caselor: 17. Scădere rufeturi, însă 17: 15 călăraşi sărdăreşti, 1 volintir, 1 popă.

 

 

 

Călăraşi sărdăreşti:

 

 

Ioniţă Capişcă

Ion Vlaicu

Ionaş Dobre

Maftei fiul lui Vlaicu

Mihăilă Mândrilă

Ştefan Pârlici

Miron Pârlici

Mihăilă, croitor

Năstase fiul lui Irimie

Vasile Pleşca

Istrate Pleşca

Ştefan Dobre

Ion Bostan

Toader, cibotar

Vasile Dobre

 

 

Rufeturi:

 

 

Panaite, volintir

Popa Gheorghi

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 439, 440

 

 

 

 

 

Ținutul Orhei-Lăpușna: Borzeştii

 

 

5 iunie 1774

Ocolul Ichelului

 

 

 

Borzeştii

 

 

 

 

Toată suma caselor: 20. Scădere rufeturi, însă 6: 4 mazili, 1 ruptaş, 1 popă. Rămân birnici 14.

 

 

 

Birnici:

 

 

Toader fiul lui popa Stati

Ivaşco

Simion Blândul

Ştefan fiul lui Irofti

Ion frate lui Stihi

Tănase fiul lui Petre

Nicolai Cociul

Vasile, ciobanu

Grigoraş Dănilă

Constandin Corneş

Dumitru Prale

Andrei Hornuţă

Hilimon al Căruţoae

Simion fiul Măriţii

 

 

Rufeturi:

 

 

Iftimi, căpitan, mazil

Darie fiul lui Toader Popa, mazil

Stihi, stegar, ruptaş

Chiru fiul lui Toader, mazil

Ivaşco fiul lui Sârghii, mazil

Popa Neculai

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 440

 

 

 

 

 

 

Ținutul Orhei-Lăpușna: Pocşeştii

 

 

5 iunie 1774

Ocolul Ichelului

 

 

 

Pocşeştii

 

 

 

 

Toată suma caselor: 8. Scădere rufeturi, însă 1: 1 ruptaş. Rămân birnici 7.

 

 

 

Birnici:

 

 

Grigoraş Adam

Ioniţă al lui Grigoraş Aam

Constandin Şoldan

Gavril Bulat

Constandin Buţă

Năstase fiul lui Miron, dascăl

Terinte Adam

 

 

Rufeturi:

 

 

Toader Adam, ruptaş

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 440

 

 

 

 

 

Ținutul Orhei-Lăpușna: Schitul Hârboveţili

 

 

5 iunie 1774

Ocolul Ichelului

 

 

 

Schitul Hârboveţili

 

 

 

 

Toată suma caselor: 6. Scădere rufeturi, însă 6: 3 popi, 3 ruşi posluşnici.

 

 

 

Rufeturi:

 

 

Pahomi, egumen

Popa Saraftail

Călugărul Raftail

 

 

Posluşnici:

 

 

Roman, rus

Costandin, rus

Chirila, rus

 

 

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 440

 

 


Pana lui Darius

 

 

Cum unchiul lui, Andi, îi dăruise primele lui două chitare, caldă și rece, plus amplificator, nepotul nostru Darius-Andrei a început să ia lecții profesioniste de chitară. Are energie și chibzuială, pricepându-se cum să-și împartă timpul liber între pasiunea pentru baschet (joacă într-o echipă de copii la Universitatea Cluj) și muzică, dar cu chitara a avut un pocinog neașteptat: domnul profesor a scăpat pana din mână, pe când îi arăta un acord mai dificil, iar pana verde, pe care i-o dăruise Andi, dusă a fost. Au căutat-o, dar în zadar.

 

În drum spre casă, Darius plângea lăuntric, dar maică-sa, Cozmina, i-a intuit suferința și, când l-a iscodit, Darius a izbucnit în lacrimi: „Nu mai merg la  chitară, nu-mi mai trebuie: dacă nu am fost în stare să-mi păstrez prima mea pană, înseamnă că nu-s bun de nimic!”. „Nu-i bai, puiule, îți dă unchiul Andi altele…”. „Poate să-mi dea un milion, că nici una nu va fi prima mea pană”.

 

S-au întors din drum. Din fericire, domnul profesor încă nu plecase. Au căutat împreună și, din fericire, au avut noroc: pana verde a lui Darius se pitise într-un colț al clasei. Acum e bine pusă, în camera lui Darius, alături de cele mai importante simboluri ale suflețelului său. „Cânt cu degetul, dar de aici nu o mai las dusă…”.

 

Nu va cânta cu degetul, pentru că Andi, căruia i-am povestit aseară, o să-i dăruiască un întreg set. Dar mult îmi mai place mie această poveste, care îmi probează un sentimentalism aparte, sfințit din generație în generație, de toți ai mei, cei care au fost ursiți să respire și prin artă.

 

 

 


Porumbescu: Doina, cântecul naţional al Neamului meu românesc

 

 

„În sfârşit, pe la începutul lui Decembrie 1882, îmi aduseră scrisoarea de la poştă că mi-a sosit vioara. Era seara, pe la amurg. Am iscălit iute recipisa şi l-am trimis pe galopeanul pensionatului „Concordia”, unde eram încartiruit, să mi-o aducă. L-am aşteptat pe galopean cu haina mea pe braţ şi cu marc nerăbdare.

 

Cum mi-a adus vioara, eu, fără s-o mai despa­chetez, am luat-o subsuoară şi-am grăbit cu ea la mare. Întunecase. Dar oaspeţii încă n-au ieşit fost la plimbarea ce-o  făceau seara. La  mare, am coborât,  de pe ţărmul jos, lângă apa ei. Era o seară plăcută, s-o pui la sân, cum zice Ro­mânul, aerul lin, marea liniştită şi cerul aşa de curat, încât nici măcar un singur fulguşor  de nor nu se vedea pe el. Stelele din bolta senină, măreaţă şi încântătoare se oglindeau aşa de frumos în adâncul mării, de mi se părea că am un cer deasupra mea şi altul la picioarele mele. Întreaga fire parcă dormea un somn dulce şi liniştit. Atunci, scoţând vioara din scrinaş şi cercându-i strunele, am gândit: oare ce să cânt?

 

M-am rezemat cu spatele de-un pisc de stâncă şi, gândind, mi-am zis, în sfârşit: „Ah, ştiu ce să cânt; voi cânta acestei Mări Mediterane ce e mai drag şi mai scump Românului, ca marea să ducă acel cântec Oceanului şi Oceanul să spună lumii care cântec e mai scump şi mai drag Neamului meu”.

 

Am cântat, pare-mi-se ca niciodată până atun­ci, aşa de lung şi cu aşa de adâncă simţire, Doina. Am zis că aerul şi marea şi întreaga fire erau ca într-un somn dulce şi lin, şi, cântând eu, că acordurile viorii mele ajungeau departe peste apa mării şi de-acolo se întorceau iarăşi la urechile mele, la inima mea, şi încă mai dulci şi mai duioase de cum le scoteam eu din draga mea Cremoneză!

 

După ce-am sfârşit, am suspinat din  adânc şi am vrut să şed jos.  Dar ce zăresc la spatele meu? O damă, culcată pe haina ei şi cu capul răzimat pe-o mână. „Domnule – zise ea către mi­ne, în limba franţuzească şi cu un glas atât de fraged şi parcă rugător –, Domnule, ce cântec atât de trist şi pătrunzător ai cântat dumneata, acum?”.  În câtva surprins şi vrând să-i  răspund, aud, sus, pe ţărmuri, sute  de mâini bătând din palme, şi mulţime de guri, strigând „bravo, bravo!”, iar unele zicând, în limba franţuzească: „Domnule, dumneata  eşti un maestru!”, şi, între aplauze, mai aud un glas bărbătesc, grăind tot franţuzeşte: „Domnule, dumneata eşti un Român?”. Şi mai surprins de cum eram, am răspuns „da”. „De unde?”, mă întreabă tot acel glas. „Din Bucovina”, răspund eu.

 

Glasul acela, cât am putut vedea prin zare, era a cuiva ce sta ţinându-se de braţ cu altul. „Ah!”, zice acel glas mai departe, „eu cunosc Doina, căci Doina se cheamă ce-a cântat dumnealui; am auzit-o, dar nu din vioară, ci din fluieraşe, pe câmpiile Bulgariei, unde o cântau ostaşii români”. Şi, apoi întorcându-se către cel cu care se ţinea de braţ, zise: „Doina, cântecul cel mai drag şi mai scump al Românilor, cuprinde în sine întreaga lor istorie, suferinţele lor de vea­curi, durerea şi nădejdea lor”.

 

Şi acela care a vorbit aşa era Generatul rus Totleben, iar celălalt, cu care se ţinea de braţ, era ministrul din Berlin Böttlicher. Atunci cu am zis, către dama ce se sculase de la spatele meu: „Aşa este, Domnişoară, cântecul ce l-am cântat acum e cântecul naţional al Neamului meu românesc şi se cheamă Doina”.

 

I-am ajutat apoi, dându-i mâna, să se urce pe ţărm, în sus, de unde eu, printre mulţimea de domni şi de doamne, care-mi ziceau „bravo” şi „mulţumim, domnule”, am mers în odaia mea de lucru.

 

Domnişoara de aseară, de la mare, mi-a trimis, a doua zi, un buchet de flori de portocali şi vio­rele, cu un bilet, Emilly de Poppen din Reval, în Estlandia.

 

Să nu fi fost aşa de bolnav, nu ştiu de n-aş fi zis; „asta-i cu bucluc!”, dar mă podidi tusea… m-am sculat, m-am spălat şi frotat, apoi, îmbrăcându-mă, m-am dus în salon, la dejun”[1].

 

 

Ciprian Porumbescu şi lăutarii stupcani – Amicul Poporului, nr. 12, 1889

 

 

[1] Porumbescu, Ciprian, Doina (Scrisori de la Nervi), în Libertatea, Anul V, No. 43-44, Madrid, septembrie-octombrie 1955, p. 3


Pagina 61 din 1,484« Prima...102030...5960616263...708090...Ultima »