Dragusanul - Blog - Part 33

Colega mea, Elena Diana Bădăluță

 

Prieten de când hăul și om pe cuvântul căruia m-am putut baza întotdeauna, colega mea Elena Diana Bădăluță înseamnă o viață pusă în slujba culturii și o sensibilitate distinctă față de restituirile de memorie românească, pe care le săvârșim unii dintre noi. Are vocație de suflet mare, care ajută acolo unde este nevoie și care se bucură necondiționat de bucuriile altora. Peste asperitățile vieții trece cu înțelegere, nicidecum cu stoicism, pentru că înțelegerea este condiționată de un anume tip de înțelepciune, pe care Lenuța o are înnăscută. Altminteri și dincolo de toate acestea, Elena Diana Bădăluță, Lenuța noastră, a celor de la Centrul Cultural „Bucovina”, înseamnă o personalitate bine definită, pe care întotdeauna am receptat-o ca atare, chiar dacă o mărturisesc abia acum.

 

La mulți ani, Elena Diana Bădăluță,

și Dumnezeu să ni te ție

numai întru bucurie!


Crâşmele şi crâşmarii Bucovinei României Mari

Ţărani români – Anatole de Demidoff (1813-1870).

 

Numai la asta nu mă aşteptam, adică să existe documente oficiale chiar şi pentru cârciumile, berăriile şi restaurantele din Bucovina, cu numele proprietarilor serioşi, care, prin deciziunea ministerială nr. 1593/1919, semnată, în numele lui Ion Nistor, de Iorgu Toma, erau numiţi în „Comisiunea de apel pentru evaluarea taxei de cărşmărit” pe anul în curs, unul dintre aceştia, Beill Oscar, proprietarul berăriei Siret, chiar în comisiunea centrală. Lui i se alăturau, în binomul umanist preţ-cinzeacă, mari personalităţi unioniste bucovinene, numai bune de onorat cu busturi de către administraţia actuală a judeţului Suceava, precum prefectul i. r. Franz Neumann, consilierul superior de tribunal Teofil Zukowski, avocatul Eusebie Antonovici, inginerul agricol Eugen Motrescu, concepistul de administraţie Ioan Prodaniuc, consilierul de finanţe Leo Neuberger, consilierul de tribunal Dr. Heinrich Reininger, directorul de contabilitate Marian Streit, marele moşier din Carapciu pe Siret Iancu Grigorcea şi inspectorul Longhin Nuţu.

 

Urmărind, uşor amuzat, istoricul acestei nobile profesii a turnatului în păhărele, căreia i-am plătit obolul în tinereţe, aflu nume grele ale industriei petrecăreţe bucovinene, care s-au învrednicit la aprecierea comunitară.

 

În districtul Cernăuţilor, s-au învrednicit la neuitare numele „cârşmarilor” Ignatie Spatariu din Boian, Nicolai Andriciuc din Zadobriuca, Teodor Cudla din Mahala, Ioan Niznic din Cosmin şi Abraham Ausländer din Ceahor, şi tovarăşii lor grijulii cu aleanurile omeneşti, adică, în afară de prefectul districtual, „comisarul superior al gardei financiare” Apolonius Dabrovschi, gerentul comunal din Sadagura Mendel Bardach şi administratorul percepţiei din Cernăuţi Ioan Moszoro.

 

În districtul Gura-Homorului, de toată cinstea prefecturistă se bucurau crâşmarii Alexandru Buburuzan din Mănăstirea Homorului, Vasile Floreşteanu din Valea-Sacă, Hans Ludvar din Gura-Homorului şi Jankel Fleiscer din Corlata, lista decizională fiind completată, în afară de prefect sau de locţiitorul acestuia, cu „superiorul gardei financiare” Josif Prelici, cu administratorul superior al percepţiei i. r. Gheorghe Schönbesch, cu oficialul percepţiei Rudolf Speidl şi cu „comisarul gardei financiare i. r.” Ion Kusniewicz.

 

În districtul Coţmanilor, Ioan Pauliuc, Jossel Pilpel, Gheorghe a lui Vasile Perhinschi şi Samuel Fritz, toţi din Coţmani, disputau între ei gloria renumitelor târguri săptămânale ale nordului Bucovinei, din comisiune făcând parte şi prefectul, dar şi comisarul superior de gardă financiară Gheorghe Drame, inspectorul şcolar districtual Arcadie Vihnean, asistentul de percepţie Samuel Eisenkraft şi controlorul de percepţie Ferdinand Rottenstreich.

 

În districtul Câmpulungului, Vasile Albei Şandru, notat, în alte ştiri ale vremii „Alboi-Şandru”, Anton Rothkögel şi dorneanul Nuchim Bronstein reprezentau autoritatea preţurilor, vegheată creştineşte şi de cantorul Nicolai Balan, care, se vede treaba, era intens interesat de cum se mai vindea „sângele Domnului”. Pe lângă Balan, activau în democratizarea consumului de trascăuri comisarul gărzii financiare Grigori Rusu, secretarul comunal al târgului Ioan Anghel, administratorul de percepţie Iosif Rothkögel şi casierul de la Casa bolnavilor din Câmpulung Victor Cocorean.

 

În districtul Rădăuţilor, cel mai vrednic ţinut de straşnici băutori, la care caută cu admiraţie chiar şi Europa zilei de astăzi, cârciumarii se aflau sub aurele luminoase ale liderilor cu nume, precum Heinrich Voise şi Benjamin Klein, negociatori de preţuri flexibile fiind Carol Neunteufel, comisarul gărzii financiare Ştefan Jamnicki, Hermann Krassler, administratorul de percepţie Hugo Rezniczek şi profesorul Mihai Vicol.

 

În districtul Siret, de bietele aleanuri omeneşti se ocupau Moritz Kugelmass din Siret şi Isidor Oelgeisser din Hliboka, dar comisiunea aduna şi personalităţi celebre, precum Simion Silion, comisarul gărzii financiare Oskar Klonner, administratorul de percepţie Eduard Minialov şi pe Carol Teitler – toţi din Siret, precum şi pe Joachim Voloşciuc din Negostina şi pe Teofil Constantinovici din Poieni.

 

La Storojineţ activau, cu succes, Moses Hausknecht şi Moses Gottlieb, dar şi marele proprietar din Prisăcăreni, Dr. Radu Grigorcea, care avea propriile lui crâşme, comisarul superior al gărzii financiare din Storojineţ Klemens Rudnicki, inginerul Adrian Onciul, administratorul de percepţie Berl Herbst, agronomul Teodor Kozma din Storojineţ şi primarul Pătrăuţilor pe Siret Ilie Stefuriac.

 

Suceava, cu buna ei distribuire zonală, inclusiv prin „otelul” lui Hermann Dermer, avea crâşme cu renume în Iţcanii Noi, cea a lui Rudolf Sauer, şi în Dărmăneşti, pe cea a lui Gheorghi Roşu, dar de democratizarea consumului produsului care dăunează grav sănătăţii, mai ales atunci când lipseşte se ocupau primarul din Bălăceana Mihai Cormoş, comisarul superior al gărzii financiare Wladimir Rycerz, marele moşier din Costâna Dumitru Niculiţa-Popovici, administratorul de percepţie din Suceava Bruno Hasenöhrl şi comerciantul Karl Sternberg.

 

În districtul Văşcăuţilor, alături de cârciumarii Chaim Lifsches şi Abraham Selig Rennert, făceau parte din comisiune administratorul Bogdan Wierzanski, comisarul gărzii financiare Ottokar Wurzer, farmacistul Emil Willner, contabilul Mendel Lifsches, administratorul pe percepţie Gheorghi Vihovici şi comerciantul Schaje Launer.

 

În Vijniţa, cârciumari cu prestigiu erau Mihai Strusiewcz  din Putila şi Alter Drimer din Vijniţa, comisiunea fiind completată cu marele proprietar din Milie Stanislau Bohosiewicz, comisarul superior al gărzii financiare Nicolai Weissmann, inspectorul şcolar Vasile Czechowski, Antschel Dauber şi administratorul de percepţie Adolf Ciolek, toţi din Vijniţa, şi forestierul din Gura-Putilei Edmund Niehrasz.

 

În districtul Zastavna, cârciumarii Süssie Fischer şi Isidor Linker din Zastavna şi Munisch Wacher din Cincău contribuiau la sporirea dragostei pentru România Mare, având de partea lor, în acest avânt fără de asemuire, pe primarul din Cuciurul-Mic Jacov Burda, pe comisarul gărzii financiare Carol Swoboda, pe secretarul districtual Xaver Botuszanski, pe administratorul de percepţie Emil Schneider şi pe primarul din Vasilău Julian Balasinowicz.

 

Ţărani, la han – desen de Julius Zalaty Zuber (1867-1918)

(Monitorul Bucovinei, Fascicula 69, Cernăuţi, în 3 octombrie nou 1919, pp. 1-3).)


Bucovina, 1918: „Cu magic avânt de eroi” (I)

The Times, 1918. Şi iarna regele împarte decoraţii

 

Cursul real al evenimentelor Unirii Bucovinei cu Țara nu prea coincide cu ceea ce știm din istoriografie. Întâlnesc, în „Monitorul Bucovinei” de la sfârșitul anului 1918, documente premeditat ignorate de istorici, precum „Hotărârile adunării reprezentanților poporului român din Bucovina din 27 Octomvre nou 1918”, cu conformitatea certificată de Bodnarescu și Flondor, în care unirea nu viza deloc România, ci pe „Românii din Transilvania și Ungaria”, hotărârea cu nr. 1 stabilind următoarele (sublinierile îmi aparțin, dar și punctuația corectă):

 

„I). Reprezentanții poporului Român din Bucovina, întruniți astăzi, în ziua de 27 Octomvrie 1918, în Capitala Bucovinei, se declară, în puterea suveranității naționale, constituantă a acestei țări Românești.

II). Constituanta hotărăște unirea Bucovinei integrale cu celelalte țări românești într-un stat național independent și va purcede, spre acest scop, în deplină solidaritate cu Românii din Transilvania și Ungaria.

III). Spre a conduce poporul Român din Bucovina și a-i apăra drepturile și spre a stabili o legătură strânsă între toți Românii, constituanta instituie un consiliu național de 50 membri.

Acest consiliu ne va reprezenta, prin mandatari, și la conferința de pace și, în afară de el, nu recunoaștem nimănui dreptul de a hotărî sau trata asupra poporului român din Bucovina.

IV). Constituanta respinge cu hotărâre orice încerare care ar ținti la știrbirea Bucovinei, dorește însă să se înțeleagă cu popoarele conlocuitoare”.

 

The Times 1918. Serviciul religios în Armata Română

 

O altă hotărâre, cea cu nr. 2, din 12 Noembrie 1918, „Către poporul român”, semnată de Președintele Consiliului național, Dr. Iancu Flondor, și de secretarul Dr. Radu Sbiera, fiul lui I. G. Sbiera, autorul celei mai bune gramatici a limbii latine, dar un poet atât de mediocru, încât l-a dezamăgit chiar și pe temeinicul său prieten, Sextil Pușcariu, spune că bucovinenii au hotărât „să stăpânească singuri țara lor Bucovina”.

 

„Rezbelul mondial, lupta gigantică a dreptății și libertății în contra militarismului și imperialismului asupritor, a dat naștere și libertății națiunilor subjugate.

Românii bucovineni, folosindu-se și ei de dreptul suveranității naționale, recunoscut acum în toată lumea, au hotărât, în Constituanta lor din 27 Octombrie 1918, să stăpânească singuri țara lor Bucovina, sfântul lor pământ strămoșesc.

Fostul guvern austriac s-a opus la această cerere îndreptățită, a cedat însă forței Rutenilor. Astfel a trecut puterea țării în mâna Rutenilor și s-a dezlănțuit, în urmă, anarhie peste toată țara.

 

În fața acestor împrejurări, Consiliul național, reprezentanța legitimă a poporului român, a fost nevoit să recurgă la ajutorul fraților din Regat, cerând intervenția oastei românești.

Majestatea Sa Regele României, răspunzând la această cerere întemeiată, a dispus intrarea armatei în țară.

Spre a restabili dreptatea și ordinea, Consiliul național a luat, în ziua de 10 Noembrie, în seamă stăpânirea țării și va exercita puterea prin Guvernul său.

Locuitorii acestei țări de altă naționalitate sunt provocați, chiar în interesul lor bine înțeles, să se supună acestui Guvern, care va ști să ia în considerare interesele lor firești”.

 

 

A treia hotărâre din aceeași zi de 12 noiembrie, semnată tot de Iancu Flondor și de Radu Sbiera, proclama starea de asediu „asupra ținutului Cernăuți, asupra tot nordului Bucovinei, de pa Prut, până la Nistru, precum și asupra districtelor Vijnița, Vășcăuți, Siret, Rădăuți și Storojineț. / Toți locuitorii sunt provocați să predea Comandamentelor de jandarmerie celor mai apropiate, până în decurs de 24 ore de la publicarea acestei hotărâri, toate armele și munițiile aflătoare la ei. / Contravențiuni față de acest ordin se vor pedepsi în modul cel mai aspru, conform legii marțiale”.

 

Echivocul, ba chiar duplicitatea comunicatelor oficiale, care ascund opţiunea languroasă a elitelor bucovinene ale vremii faţă de o „confederaţie a statelor dunărene”, adică faţă de un fel de imperiu austriac modern, excludea varianta unirii cu România, până la ananghie, adică la alesul „între două rele”, cum formula Sextil Puşcariu. Dar haideţi să vedem ce se spunea în discursurile patrioţilor bucovineni,  în interminabilele discuţii din 12 noiembrie 1918, când armata română se afla în Cernăuţi, ca să desluşim şi dincolo de criptografiile înşelătoare ale discursurilor oficiale.

 

S-a vorbit mult despre „constituanta” din 12 noiembrie (hotărârea nr. 4), care nu a fost, în ciuda titlului pompos de „lege fundamentală provizorie asupra puterilor ţării Bucovina”, decât o legitimare, în zece puncte, a puterii legiuitoare şi executive, care are doar o simplă sugestie, care nu angajează la şi cu nimic relaţiile viitoare cu România, în Art. IX prevăzându-se că „privitor la responsabilitatea şi urmărirea guvernului se va aplica în analogie legea corespunzătoare a Regatului României, dacă în cazul dat nu se va fi promulgat o lege specială”. Oricum, o uşoară înclinare spre sentimente mai bune faţă de Regatul României avusese loc, tot în 12 noiembrie, când s-a declarat Consiliul naţional cameră legislativă, cu Dionisie Bejan preşedinte, cu Eusebie Popovici (tatăl poetului T. Robeanu), Nicu Vasilovschi şi Vasile Alboi-Şandru vicepreşedinţi, şi George Bancescul director al biroului prezidial. Guvernul, condus de Iancu Flondor, care îndeplinea şi atribuţiuni de ministru al justiţiei, îl avea pe Dori Popovici, cel care ameninţa, în 1916, că, împreună cu „gospodarii câmpulungeni”, va sparge capetele dorobanţilor români, dacă vor intra în Bucovina, ministru de interne, iar celelalte portofolii recompensau celebrităţi ale vremii, indiferent de sentimentele lor reale faţă de românism. Cinstit vorbind, dacă ar fi avut câştig de cauză Austria, în afară de Sextil Puşcariu, ministru de externe, şi în guvernul acela am fi întâlnit pe „finanţe şi ad interim apărarea ţării Dr. Nicu Flondor, agricultură George Sârbu (clericul sucevean care denunţa cu furie de „dezertorii” Ion Grămadă, Dimitrie Marmeliuc, Aurel Morariu etc., în vremea războiului, care „trădaseră” Austria, alegând să moară pentru România Mare – n. n.), instrucţiune publică Dr. Radu Sbiera, culte Dr. Ipolit Tarnavschi, comerţ şi industrie Dr. Maximilian Hacman, sociale şi alimentare publică Dr. Vasile Marcu, lucrări publice şi reedificări Aurel Ţurcan, comunicaţiune, poştă şi telegraf Cornel Tarnovieţchi, salubritate publică Dr. Octavian Georgian”.

 

Formula aceasta „statală” de tip „te faci frate cu dracul, până treci puntea”[1] a fost prefaţată de lungi discuţii despre „peripeţiile acestor zile”, determinate de faptul că, deşi „Românii bucovineni ar fi fost unica naţiune austriacă, care ar fi dus loialitatea” până la capăt, dacă nu ar fi fost agitaţiile pripite şi voit intimidante ale ucrainenilor. Expresia aceasta, a lui Iancu Flondor, prin care românii Bucovinei erau consideraţi „naţiune austriacă” şi nicidecum românească, am întâlnit-o atât de des şi spusă de atâtea personaje, în trecutul Bucovinei istorice, încât am şi respectat-o, pentru că ea consacra un nivel de viaţă. Vă pot da multe exemple de români bucovineni din armata austriacă, retraşi din faţa năvalei ruseşti în Moldova şi care rugau să fie trimiţi în Bucovina pe la Vatra Dornei, ca să-şi poată apăra, în continuare, ţara.

 

Bucovina avea un ţap ispăşitor, care-i compensa, ba chiar anula toate păcatele duplicităţii, în persoana lui Aurel Onciul, fiul celui mai important arheolog biblic din lume, Isidor de Onciul, el însuşi un publicist austriac important, dar un politician veşnic inspirat, începând de la mobilizarea de voluntari români pentru armata austriacă şi de la mitingul „gospodarilor” la Suceava, prin care se cerea intrarea Regatului României în război, de partea Austriei, şi sfârşind cu înţelegerea cu ucrainenii, pentru o guvernare post-belică alambicată a Bucovinei. Tonul stigmatizării lui Onciul l-a dat, în timpul dezbaterilor, unul dintre foştii săi partizani, Scalat, care s-a spălat pe mâini cu pretextul că politica lui Aurel Onciul „nu corespunde vederilor mele naţionale româneşti”, apoi Vasile Bodnarescul, susţinând că l-a întâlnit pe Onciul la Iaşi, după 27 octombrie, afirma că ar avea probe pentru două chestiuni diametrale: 1). „s-a încumătat a se prezenta guvernului român cu nişte documente, cerând ca guvernul român să nu trimită trupe în Bucovina” şi 2). ar fi propus guvernului român „să trateze el cu Românii bucovineni pentru alipirea Bucovinei la România (strigăte: ruşine!). A iscălit actul aşa: Dr. Onciul, administrator al Moldovei de sus”.

 

În aceleaşi zile, în care „patrioţii români austrieci” încă ezitau să se înfăţişeze drept „patrioţi români români”, în sarcina lui Aurel Onciul a fost pusă şi necesitatea instaurării stării de asediu”, Iancu Flondor declarând, tot fără probe, ca şi Vasile Bodnarescul: „Ca preşedinte al Consiliului naţional însă pot spune ce intenţiune am în decretarea stării de asediu. Cum ştiţi domniile voastre toţi, venind  de la armată sau de la cadre, mulţi oameni au luat arme, muniţii, explozibili. Aici e situaţiunea critică. Domniile voastre ştiţi că, la o simplă schimbare de guvern, dar mai ales acum, se dezlănţuiesc patimi ce pot duce la complicatului serioase. Generalul Zadic a cerut, deci, ca populaţia să se dezarmeze, şi de aceea chiar le­giunea polonă s-a dezarmat, cu toate că Polonii ne sunt prieteni. Aveam alternativa: ori intră Românii şi se sta­bileşte ordinea prin  dezarmarea populaţiei, ori Românii nu intră. Căci iată! Dl Onciul îl ameninţase pe dl ge­neral Zadic, zicând: „Dacă vei trece Siretele, vei da de rezistenţă, iar dacă vei intra în Cernăuţi, va curge sânge”. De aceea dl general a cerut dezarmarea. Nu este iertat să se facă abuz de arme. Dl. general a cerut să se de­clare starea de asediu în toată ţara. Eu am rugat să se proclame ea numai acolo unde va trebui. Şi la cererea specia­lă a dlui Grigorovici am cerut ca în Cernăuţi, unde populaţiunea s-a purtat foarte liniştit, să nu se decreteze starea de asediu. Dl. Grigorovici a întrebat: reacţie ori democraţie? Răspund: nici una, nici alta. E vorba numai să se restabilească ordinea. Guvernul va veni cu un program şi atunci lumea va judeca, dacă e reacţiune sau democraţie”.

 

Primele semne ale unui românism român de circumstanţă s-au arătat, în rândul elitelor bucovinene, abia în 13 noiembrie nou, când, la pomposul serviciu divin, la care asistau şi ofiţeri români, în frunte cu generalul Zadic, „fericitele şi marele timpuri ce le trăim s-au solemnizat” prin interminabile şi înflăcărate cuvântări. „Apoi urmă, între vii aclamaţii, defilarea unui grup de ofiţeri români bucovineni şi a unităţilor armatei române apărute. Cu paşi tineri, repezi şi vânjoşi, şoimi din plai şi din şes, parcă zburau soldaţii români pe dinaintea ochilor, cu magic avânt de eroi. Muzica militară română execută marşul defilării”[2].

 

 

[1] „Guvernul austriac ne-a refuzat nouă puterea ce am cerut-o; a dat-o însă soi-disant silit Rutenilor”, zicea Iancu Flondor, în deschiderea dezbaterilor de marţi, 12 noiembrie 1918, publicate în „Monitorul Bucovinei” din 19 noiembrie nou 1918, p. 1

[2] Monitorul Bucovinei, Apare după trebuinţă, Cernăuţi, în 19 noiembrie nou 1918


Comisiile de expropriere şi împroprietărire din Bucovina (II)

Bucovineni, în 1871 – acuarelă de Szathmari

 

Comisiunea agrară de ocol  Gura Putilei.

 

Preşedinte: Miron Volcinschi, pretor şi şef al ocolului judecătoresc Gura Putilei.

Locţiitor: Ludvig Szylecki, judecător di­strictual, Gura-Putilei.

Reprezentant al Administraţiei: Aurel Percec, prefect, Vijniţa.

Locţiitor: N.  Hladciuc,  maestru  poştal, Gura-Putilei.

Reprezentant al Băncii regionale: Orest Cozac, protopop, Putila.

Locţiitor: Admund Niecras, brigadier di­strictual, Gura-Putilei.

Expert agricol: Gheorghe Berenţan, referent silvic, Vijniţa.

Locţiitor: Florian Jablonschi, brigadier districtual, Putila.

Reprezentant al proprietarilor expropriaţi: Cajetan Bohosievici, proprietar mare, Milie.

Locţiitor: Stanislaus Bohosievici, proprie­tar mare, Milie.

Inginer hotarnic: Heinrich Hoffenberg, inginer hotarnic, Putila.

Locţiitor: Anton Kozicec, inginer hotarnic civil, Vijniţa.

Reprezentanţi ai ţăranilor: Cosma Sendru, agricultor, Gura-Putilei, Teodor Chira, agricultor, Putila.

Locţiitori: Ion Dubiac, agricultor, Măriniceni, Eugen Zaremba, agricultor, Măriniceni.

 

 

Comisiunea agrară de ocol Rădăuţi.

 

Preşedinte: Anton Şesan, consilier de tri­bunal şi şef al ocolului judecătoresc Rădăuţi.

Locţiitor: Constantin Nastasi, consilier de tribunal Rădăuţi.

Reprezentant al Administraţiei: Ilie Maceiovschi, consilier superior de administraţie, Rădăuţi.

Locţiitor: Ilie Stoleriu, comisar, Rădăuţi.

Reprezentant al Băncii regionale: Chiriac Cârstean, învăţător superior Prătăuţii vechi.

Locţiitor: Vasile Mironovici, paroh, Burla.

Expert agricol: Vasile Strătescu, consilier agricol, Rădăuţi.

Locţiitor: Aurelian Voronca, director al Şcolii agronomice Rădăuţi.

Reprezentant al proprietarilor expropriaţi: Valerian Mironovici, consilier silvic Voivodeasa.

Locţiitor: Aurel Isopescu, maestru silvic, Vicovul de sus.

Inginer hotarnic: Emil Herold, inginer civil, Rădăuţi.

Locţiitor: Carol Hlavin, inginer hotarnic civil, Rădăuţi.

Reprezentanţi ai ţăranilor: Eugen Sucevan, agricultor, Rădăuţi; Petrea Corfus, agricultor, Frătăuţii vechi.

Locţiitori: Petrea Pitic, agricultor Straja; Simon Popescul, agricultor, Rădăuţi.

 

 

Comisiunea agrară de ocol Sadagura.

 

Preşedinte: Ion Hahon, pretor şi şef al ocol judecătoresc Sadagura.

Locţiitori: Dr. Edmund Rosenzweig, jude­cător, Sadagura.

Reprezentant al Administraţiei: Dumitru Iliuţ, prefect, Cernăuţi.

Locţiitor: Ştefan Pacor Karstenfels, co­misar, Cernăuţi.

Reprezentant al Băncii regionale: Isidor Hoinic, consilier de contabilitate, Cernăuţi.

Locţiitori: Dr. Aurel Şandru, comisar de Bancă, Cernăuţi.

Expert agricol: Timistocle Prelici, consi­lier agricol, Cernăuţi.

Locţiitor: Vladimir Nicorovici,  preot, Rarancea.

Reprezentant al proprietarilor expropriaţi: Egon Mustaţa, proprietar mare, Cernăuţi.

Locţiitor: Alexandru Grigorcea, proprietar mare, Serăuţii de jos.

Inginer hotarnic: Stricker Georg, inginer civil, Cernăuţi.

Locţiitor: Josef Heuchert, inginer civil, Cernăuţi.

Reprezentanţi ai ţăranilor: Vasile Sorohan, agricultor, Toporăuţi; Vasile Lupu, agricultor, Rarancea.

Locţiitori: Petre Doroş, proprietar, Mahala; Ion a lui Nicolai Slaciuc, agricultor, Toporăuţi.

 

 

Comisiunea agrară de ocol Seletin.

 

Preşedinte: Dr. Artur Hnidei, pretor şi şef al ocolului judecătoresc Seletin.

Locţiitor: Ervin Katz, judecător, Seletin.

Reprezentant al Administraţiei: Pintea Te­leagă, subprefect, Seletin.

Locţiitor: Dr. Ştefan Brailean, comisar, Seletin.

Reprezentant al Băncii regionale: Cornel Scraba, funcţionar comunal, Seletin.

Locţiitor: Naftali Sperber, notar, Seletin.

Expert agricol: Vasile Strătescu, consilier agricol, Rădăuţi.

Locţiitor: Eduard Hofman, brigadier di­strictual, Seletin.

Reprezentant al proprietarilor expropriaţi: Arcadie Boca, măiestru silvic, Seletin.

Locţiitor: Ioan Antimovici, elev silvic. Seletin.

Inginer hotarnic: Bruno Frenkel, inginer hotarnic de stat, Seletin.

Locţiitor: Carol Hlavin, inginer hotarnic civil, Rădăuţi.

Reprezentanţi al ţăranilor: Ion Chiseliţa, agricultor, Seletin; Ioan Hutopila, agricultor, Şipotele-Sucevei.

Locţiitori: Vasile Mehno, agricultor, Şipotele-Sucevei; Roman Tcaci, agricultor, Seletin.

 

 

Comisiunea agrară de ocol Siret.

 

Preşedinte: Gheorghe Teleaga, pretor şi şef al ocolului judecătoresc Siret.

Locţiitor: Apolo Patraş, judecător di­strictual, Siret.

Reprezentant al Administraţiei: Teofil Nichitovici, prefect, Siret.

Locţiitor: Leon Goian, comisar, Siret

Reprezentant al Băncii regionale: Toader Bileţchi, învăţător superior, Oprişeni.

Locţiitor: Gheorghe Şotropa, agricultor, Prevorochi.

Expert agricol: Petru Curelar, referent agricol, Siret.

Locţiitor: Eugen Lupu, agricultor, Volcineţ.

Reprezentant al proprietarilor expropriaţi: Dr. Alexandru Skibnievschi, proprietar mare, Hliboca.

Locţiitor: Gheorghe Flondor, proprietar mare, Rogojeşti.

Inginer hotarnic: Iulius Podhayski, inginer civil, Siret.

Locţiitor: Dimitrie Gramatovici, inginer hotarnic, Siret.

Reprezentanţi ai ţăranilor: Simion Diaconescu, agricultor, Calafindeşti; Constantin Homeniuc, agricultor, Tereblecea.

Locţiitori: Mihail Cimbru, agricultor, Trestiana, Ion Panţir, agricultor, Petriceni.

 

 

Comisiunea agrară de ocol Solca.

 

Preşedinte: Dimitrie Andruhovici, pretor şi şef al ocolului judecătoresc, Solca.

Locţiitor: Alois Provazi, judecător distric­tual, Solca.

Reprezentant al Administraţiei: Dumitru Cojocar, prefect, Gura Homorului.

Locţiitor: Ervin Nossek, concepist Gura Homorului.

Reprezentant al Băncii regionale: Gheorghe Neculce, paroh, Solca.

Locţiitor: Chiril Chiraş, cantor, Botoşana.

Expert agricol: Visarie Isopescu, referent agricol, Gura Homorului.

Locţiitor: Ion Tudosan, învăţător superior, Poieni.

Reprezentant al proprietarilor expropriaţi: Teofil Ivanovici, administrator silvic, Solca.

Locţiitor: Ion Tonigar, preot, Arbore.

Inginer hotarnic: Josef Vinterniţ, inginer hotarnic superior, Solca.

Locţiitor: Ernest Bota, inginer hotarnic civil, Suceava.

Reprezentanţi al ţăranilor: Vasile Buliga, agricultor, Arbore; Dumitru Ungurean, agricultor, Cacica.

Locţiitori: Jacob Ghiaţa, agricultor, Bo­toşana; Gheorghe Hojbota, agricultor, Pârteştii de sus.

 

 

Comisiunea agrară de ocol Stăneşti.

 

Preşedinte: Ilie Flocea, pretor şi şef al ocolului judecătoresc, Stăneşti.

Locţiitor: Vladimir Danciul, judecător, Stăneşti.

Reprezentant al Administraţiei: Gheorghe Michitovici, prefect, Văşcăuţi.

Locţiitor: Teofil Baloşescul, perceptor, Stăneşti.

Reprezentant al Băncii regionale: Nicolai Tudan, agricultor, Costeşti.

Locţiitor: Ilarion Carbuliţchi, agricultor, Stăneştii de Sus.

Expert agricol: Glicherion Nosievici, referent agricol, Văşcăuţi.

Locţiitor: N. Nicorovici, agricultor, Stăneştii de Jos.

Reprezentant al proprietarilor expropriaţi: Dionis Samson, proprietar mare, Stăneşti.

Locţiitor: Alexandru Flondor, proprietar mare, Hliniţa.

Inginer hotarnic: Otto Deutch, inginer ho­tarnic de stat, Stăneşti.

Locţiitor: Iosef Müller, inginer civil, Cer­năuţi.

Reprezentanţi ai ţăranilor: Nasarie Baloşescul, agricultor, Voloca; N. Sirota, agricultor, Bărbeşti.

Locţiitori: Vasile Dumici, agricultor, Vo­loca pe Ceremuş; Alexandru Crăciunescu, agricultor, Stăneşti.

 

 

Comisiunea agrară de ocol Storojineţ.

 

Preşedinte: Ion Sbiera, consilier de tribu­nal şi şef al ocolului judecătoresc Storojineţ.

Locţiitor: Gheorghe Jemna,  judecător dis­trictual, Storojineţ.

Reprezentant al Administraţiei: Isidor Manescu, consilier superior administrativ,   Sto­rojineţ.

Locţiitor: Dr. Frederic Kuczynski, secretar administrativ, Storojineţ.

Reprezentant al Băncii regionale: Vasile Ungurean, avocat, Storojineţ.

Locţiitor: Ion Gherman, învăţător superior, Budeniţ.

Expert agricol; Orest Prelici, referent agricol, Storojineţ.

Locţiitor: Ilie Vasca,  agricultor, Pătrăuţii pe Siret.

Reprezentant al proprietarilor expropriaţi: Isidor Janoş, proprietar mare, Panca.

Locţiitor: Gheorghe Medveţchi, proprietar mare, Bobeşti.

Inginer hotarnic: Adrian Onciul, inginer civil, Storojineţ.

Locţiitor: Max Weissel, inginer hotarnic de stat, Storojineţ.

Reprezentanţi ai ţăranilor: Andrei Carp, agricultor, Iordăneşti; Ion Ungurean, agricul­tor, Suceveni.

Locţiitori: Nicolai Tomiuc, agricultor, Sto­rojineţ; Procopie Lunguliac, agricultor, Ropcea.

 

 

Comisiunea agrară de ocol Stulpicani.

 

Preşedinte: Nicolai Cortuşan, pretor şi şef al ocolului judecătoresc Stulpicani.

Locţiitor: Wilhelm Praglovschi, judecător, Stulpicani.

Reprezentant al Administraţiei: Alexandru Sbiera, prefect, Câmpu-Lung.

Locţiitor: N. Paproţchi, comisar, Câmpu-Lung.

Reprezentant al Băncii regionale: Orest Bendevschi, preot, Stulpicani.

Locţiitor: Gavril a lui Jon Hutu, agri­cultor, Stulpicani.

Expert agricol: Gheorghe Marcu, referent agricol, Câmpu-Lung.

Locţiitor: Dumitru Mihalea, agricultor, Floceni.

Reprezentant al proprietarilor expropriaţi: Liviu Ieşan, administrator silvic, Stulpicani.

Locţiitor: N. Dobrovolschi, administrator silvic, Stulpicani.

Inginer hotarnic: Marcus Şotenfeld, ingi­ner hotarnic de stat, Stulpicani.

Locţiitor: Iohann Krotky, inginer hotarnic civil, Stulpicani.

Reprezentanţi al ţăranilor: Jon Gemănar, agricultor, Doroteea; Alexie Petre Flocea, agri­cultor, Negrileasa.

Locţiitori: Gheorghe Mihalea, agricultor, Slătioara; Toader a lui Jon Robaniuc, agri­cultor, Floceni.

 

 

Comisiunea  agrară de ocol Suceava.

 

Preşedinte: Ion Avram, consilier superior de tribunal, Suceava.

Locţiitor: Eusebie Zaharovschi, judecător districtual, Suceava.

Reprezentant al Administraţiei: Dr. Nico­lai Lupu, prefect, Suceava.

Locţiitor: Octavian Bărgăuan, concepist, Suceava.

Reprezentant al Băncii regionale: Amfilochi Ţurcan, învăţător superior, Mihoveni.

Locţiitor: Ion Scolobiuc, cantor, Lisaura.

Expert agricol: Gheorghe Vorobchievici, consilier agricol, Suceava.

Locţiitor: Nicolai Donisă, învăţător supe­rior, Bosance.

Reprezentant al proprietarilor expropriaţi: Nicolai Aritonovici, proprietar mare, Şcheia.

Locţiitor: Dumitru Neculiţă-Popovici, pro­prietar mare, Costâna.

Inginer hotarnic: Iancu Popescu, inginer civil, Suceava.

Locţiitor: Necolai Găitan, inginer hotarnic civil, Suceava.

Reprezentanţi ai tiranilor: N. Verestiuc, agricultor, Liraura; N. Gafenco, agricultor, Romaneşti.

Locţiitori: N. Marmeliuc, agricultor, Liteni; Ilie Iacoban, agricultor, Comăneşti.

 

 

Comisiunea agrară de ocol Văşcăuţi.

 

Preşedinte: Vasile Giurumia, pretor şi şef al ocolului judecătoresc, Văşcăuţi.

Locţiitor: Onoriu Aniuk, judecător distric­tual, Văşcăuţi.

Reprezentantul Administraţiei: Gheorghe Michitovici, prefect, Văşcăuţi.

Locţiitor: Julian Wolf, secretar districtual, Văşcăuţi.

Reprezentantul Bacii regionale: Gheorghe Vihovici, administrator financiar, Văşcăuţi.

Locţiitor: Teodor Rusnac, agricultor, Ceartoria.

Expert agricol: Glicherion Nosievici, referent agricol, Văşcăuţi.

Locţiitor: Tit Tudan, agricultor, Costeşti.

Reprezentantul proprietarilor expropriaţi: N. Bohosievici, proprietar mare, Banila pe Ceremuş.

Locţiitor: Stino della Scala, proprietar mare, Călineşti pe Ceremuş.

Inginer hotarnic: Heinrich Schmidt, inginer civil, Cernăuţi.

Locţiitor: Otto Doutsch, inginer hotarnic de stat, Văşcăuţi.

Reprezentanţi ai ţăranilor: Mihail Colotelo, Vilaucea; N. Darie, agricultor, Văşcăuţi.

Locţiitori: Toader Leviţchi, agricultor, Ceartoria; N. Cozman, agricultor, Banila pe Ceremuş.

 

 

Comisiunea agrară de ocol Vatra ­Dornei.

 

Preşedinte: Victor Tomaşciuc, consilier de tribunal şi şef al ocolului judecătoresc Vatra Dornei.

Locţiitor: Erich Botuşan, judecător distric­tual Vatra Dornei.

Reprezentantul Administraţiei: Dimitrie Lumicean, subprefect Vatra Dornei.

Locţiitor: Petru Forfotă, primar Vatra-Dornei.

Reprezentantul Băncii regionale: Samuil Ioneţ, învăţător superior, Dorna Candrenilor.

Locţiitor: Gavril Chiruţă, agricultor, Vatra Dornei.

Expert agricol: Gheorghe Marcu, referent agricol, Câmpu-Lung.

Locţiitor: Vasile Mihal, învăţător, Iacobeni.

Reprezentantul proprietarilor expropriaţi: Silviu Dimitrovici, maestru silvic, Vatra Dornei.

Locţiitor: Emilian Jemna, asistent silvic, Vatra Dornei.

Inginer hotarnic: David Stern, inginer ho­tarnic superior, Vatra Dornei.

Locţiitor: Nicolai Hluşcu, inginer, Câmpu-Lung.

Reprezentanţi ai ţăranilor: Filip Giosan, agricultor, Ciocăneşti; Iile Nacu, agricultor, Vatra Dornei.

Locţiitori: Andrei Bruju Donisă, agricultor, Dorna Candrenilor; Gavril Vasiluţ, agricultor, Poiana Stampii.

 

 

Comisiunea agrară de ocol Vij­niţa.

 

Preşedinte: Eugen  Halip, consilier de tribunal şi şef al ocolului judecătoresc Vijniţa.

Locţiitor: Atanasie Fedorovici, judecător districtual, Vijniţa.

Reprezentantul Administraţiei: Aurel Percec, prefect al judeţului Vijniţa.

Locţiitor: Dr. Ladislaus Kveton, secretar de administraţie, Vijniţa.

Reprezentantul Băncii regionale: David Muntean, paroh, Mihova.

Locţiitor: Toader Bujor, funcţionar, Vij­niţa.

Expert agricol: Gheorghe Berenţan, re­ferent silvic, Vijniţa.

Locţiitor: Vasile Zavadiuc, învăţător su­perior, Milie.

Reprezentantul proprietarilor expropriaţi: Kajetan Bohosievici, proprietar mare, Milie.

Locţiitor: Stanislaus Bohosievici, proprie­tar mare, Milie.

Inginer hotarnic: Lazar Rauchwerger, in­giner hotarnic, Vijniţa.

Locţiitor: Schloime Geller, inginer ho­tarnic civil, Cernăuţi.

Reprezentanţi ai ţăranilor: Nicolai Hrebiuc, agricultor, Berhomet pe Ceremuş; Petru Mazurec a lui Simion, agricultor, Ispas.

Locţiitori: Tihon Onufreiciuc, agricultor, Câmpu-Lungul Rusesc; Ostafi Klem Hrabniţchi, agricultor, Vijnicioara.

 

 

Comisiunea agrară de ocol Zastavna.

 

Preşedinte: Mihail Ţimpău, consilier de tribunal şi şef al ocolului judecătoresc, Zastavna.

Locţiitor: Vladimir Smerecinschi, judecător, Zastavna.

Reprezentantul Administraţiei: Vladimir Iliuţ, prefect, Zastavna.

Locţiitor: Ion Rapf, concepist, Zastavna.

Reprezentantul Băncii regionale: Leon Onciul, agricultor, Cuciurul Mic.

Locţiitor: Petre Zeman, agricultor, Horoşăuţi.

Expert agricol: Gheorghe Dracinschi, învăţător, Tăuteni.

Locţiitor: Onufrei Mihaiciuc, agricultor, Vadu-Nistrului.

Reprezentantul proprietarilor expropriaţi: Mihail Romaşcan, proprietar, Pohorlăuţi.

Locţiitor: Julian  Balasinovici,  proprietar mare, Zastavna.

Inginer hotarnic: Josef Stadler, inginer hotarnic superior, Zastavna.

Locţiitor: Vinzenz Eckel, inginer, Cernăuţi.

Reprezentanţi al ţăranilor: Dumitraş Semeniuc, agricultor, Zastavna; Dumitru Onofrei Ostapovici, agricultor, Zastavna.

Locţiitori: Mihai Jon Cabiuc, agricultor, Zastavna; Jurchif Tvardovschi, agricultor, Za­stavna.

 

(Monitorul Bucovinei, Fascicola 73, 13 octombrie nou 1919, pp. 3-8).


Comisiile de expropriere şi împroprietărire din Bucovina (I)

Ilie Cazacu, la Londra

 

În urma deciziunii ministeriale, semnată de ministrul pentru Bucovina, istoricul Ion I. Nistor, au fost validate comisiile de expropriere şi împroprietărire pentru toate localităţile Bucovinei, iar baza aceasta de date este extrem de importantă, pentru că, pe lângă numele prefecţilor, preşedinţilor de tribunale şi judecători, ale marilor proprietari, experţi etc., întâlnim şi numele unor ţărani legendari, precum Ştefan Blându din Bosanci, membru al Comisiei Centrale sau Isidor Andronicescu, marele scripcar din Fundu Moldovei, cel care, împreună cu fluieraşul Ilie Cazacu şi cu dansatorii din Breaza, avea să farmece Londra, spre sfârşitul perioadei interbelice. Întâlnim, de asemenea, printre nume, chiar şi viitori „reformatori” ai agriculturii prin colectivizare, dar pe ei vă las să-i identificaţi singuri. Un singur lucru vreau să vă mai spun: în Bucovina, ca şi în întreaga Românie Mare, exproprierea a însemnat cumpărarea diferenţei de peste o sută de hectare de către statul român şi vinderea parcelelor, cu acelaşi preţ, sătenilor. Chestia asta nu au vrut să o afle autorii „pachetelor de legi ale proprietăţii”, care, prin restituiri în întregime, au împroprietărit a doua oară nişte indivizi care nu moştenesc România Mare, dar o pradă de-a mai mare dragul.

 

 

Numiri şi înaintări

 

No. 2405 din 10 Octomvrie 1919. / Deciziune ministerială.

Noi, ministru secretar de Stat, delegat al Guvernului pentru administraţia Bucovinei, având în vedere articolul X al înaltului decret Regal No. 3715 din 18 Decemvrie 1918 şi adaosul la acest articol (decretul Regal No. 2848 din 5 Iulie 1919, publicat în Monitorul Oficial No. 65 din 8 Iulie 1919); / În virtutea articolelor 38 şi 43 din decretul-lege de reformă agrară pentru Bucovina No. 3871 (M. O. No. 113 ex. 1919), în urma propunerii secretarului-şef pentru Agricultură şi Domenii,

 

Decidem:

Art. I. Se numesc în comisia agrară centrală urmă­torii domni (a se vedea tabela alăturată):

Art. II. Se numesc în comisiunile agrare de ocol următorii domni (a se vedea tabelele alăturate):

Art. III. Dl secretar-şef pentru Agricultură şi Do­menii este însărcinat cu aducerea la îndeplinire a acestei deciziuni. // Ministrul-delegat: (ss) Dr. I. Nistor.

 

 

Comisiunea agrară centrală.

 

Preşedinte: Iorgu G. Toma, consilier la curtea de apel.

Locţiitor: Dr. Cornel Gheorghian, consilier la curtea de apel.

Reprezentanţii administraţiei: Filaret Do­boş, secretar-şef la agricultură; Ion Balmoş, director, general la secr. lucrărilor publ.; Teofil Gramatovici, director general la secr. cult.

Locţiitor: Dr.  Ion Ionaşcu, secretar de administraţie.

Judecători: Dr. Vas. Bodnărescu, consilier la curtea de apel; Gheorghe Iacubovici-Boldişor, consilier de tribunal; Sig. Kas. Jasilkowski, consilier de tribunal.

Locţiitor: Constantin Dracinschi, consilier de tribunal.

Reprezentanţii băncii regionale: Dr. Vasile Marcu, director general al băncii regionale; Dr. Aurel Morariu, avocat; Teodor Tovarniţchi, director al casei de economii din Câmpulung.

Locţiitor: Dr. George Seleschi, avocat.

Experţi agricoli: Ing. Eugen Motrescu, inspector general agricol; Longhin Nuţu, inspector agricol; Ing. Max Hoffmann, inspector agricol.

Locţiitor: Rudolf Lux, inginer-şef hotarnic la tabula ţării.

Reprezentanţii proprietarilor expropriaţi: (1 reprezentant al autorităţii bisericeşti şi 2 ai proprietarilor mari): Dr. Radu Grigorcea, proprietar mare; Nicolai Gorzycki, proprietar mare; Dimitrie Dan, con­silier consistorial.

Locţiitor: Ing. Ion Cuparencu, director general 1, Director al bunurilor fondului religionar.

Reprezentanţii ţăranilor: Ştefan Blându, agricultor Bosancea; Alexandru Buburuzan, agricultor Mănăstirea Homorului; George Un­gurean, agricultor Gălăneşti, Vasile Alboi-Şandru, agricultor Câmpu-Lung; Axapi Nichita, agricultor Ostriţa; Teodor Burla, agricultor Cireş.

Locţiitor: Timotei Bujor, agricultor Berhomet pe Siret; George Vascan, agricultor Vrânceni.

 

 

Comisiunea agrară de ocol Boian

 

Preşedinte: Epaminonda Bocancea, con­silier de tribunal şi şef al ocolului judecăto­resc Boian.

Locţiitor: Isidor Kotlar, judecător, Boian.

Reprezentantul Administraţiei: Dumitru Iliuţ, prefect al judeţului Cernăuţi.

Locţiitor: Wilhelm Pompe, secretar de administraţie, Cernăuţi.

Reprezentantul Băncii regionale: Ştefan Nedelcu, învăţător superior, Toporăuţi.

Locţiitor: Vasile Chelbea, agricultor, Ma­hala.

Expert agricol: Temistocle Prelici, con­silier agricol, Cernăuţi.

Locţiitor: Victor  Zaharovschi, paroh, Mahala.

Reprezentantul proprietarilor expropriaţi: Dr. Iosef Gottlieb, proprietar mare, Boian.

Locţiitor: Alfred Kraus, proprietar mare, Suliţa Nouă.

Inginer hotarnic: Samuel Fischer, inginer civil, Boian.

Locţiitor: Anton Stanzl, inginer, Cer­năuţi.

Reprezentanţi ai ţăranilor: Chiriac Cuciurean, agricultor, Boian; Alexandru Grigoraşciuc, agricultor, Buda.

Locţiitori; Ieremie Bujeniţă, agricultor, Cotul Ostriţei; Dimitrie Tureac, agricultor, Lehăcenii Tăutului.

 

 

Comisiunea agrară de ocol Câmpu-Lung.

 

Preşedinte: Octavian Aurite, pretor şi şef al ocolului districtual, Câmpu-Lung.

Locţiitor: Francisc Wihard, judecător districtual Câmpu-Lung.

Reprezentantul Administraţiei: Alexandru Zbiera, prefect, Câmpu-Lung.

Locţiitor: Louis Wenzel, concepist, Câmpu-Lung.

Reprezentantul Băncii regionale: Nistor Andronicescu, agricultor, Fundul Moldovei.

Locţiitor: Nicolai Balan, cantor, Câmp-Lung.

Expert agricol: Gheorghe Marcu, referat agricol, Câmpu-Lung.

Locţiitor: Mihai Cerchez, forestier, Câm­pu-Lung.

Reprezentantul proprietarilor expropriaţi: Victor Paşcovici, administrator silvic Pojorâta.

Locţiitor: Gheorghe Dan, administrator silvic, Vama.

Inginer hotarnic: Reus Vasile, inginer civil, Câmpu-Lung.

Locţiitor: Nico Hluşco, inginer hotarnic civil, Câmpu-Lung.

Reprezentanţi ai ţăranilor: Nistor Porcuţan, agricultor, Câmpu-Lung; Dumitru Maliş, agricultor, Vatra Moldoviţei, Costea Lucan, agricultor, Vama.

Locţiitori: Ion Bărgovan, agricultor, Pojorâta.

 

 

Comisiunea agrară de ocol Cernăuţi.

 

Preşedinte: Octavian Petrescu, judecător districtual şi şef al ocolului judecătoresc, Cer­năuţi.

Locţiitor: Ion Silion, judecător distric­tual, Cernăuţi.

Reprezentantul Administraţiei: Dumitru Iliuţ, prefect al judeţului Cernăuţi.

Locţiitor: Alexandru Jancovschi, concepist, Cernăuţi.

Reprezentantul Băncii regionale: Ion Bileţchi, revident la Banca ţării Cernăuţi.

Locţiitor: Vasile Nichită, agricultor Corovia.

Expert, agricol: Temistocle Prelici, con­silier agricol, Cernăuţi.

Locţiitor: Grigorie Halip, director agro­nom, Cernăuţi.

Reprezentantul proprietarilor expropriaţi: Constantin Neculiţa, proprietar mare, Mihalcea.

Locţiitor: Petru Romaşcan, proprietar mare, Şubraneţi.

Inginer hotarnic: Nicolai Mintencu, inginer civil, Cernăuţi.

Locţiitor: Karl Schneider, inginer hotarnic Cernăuţi.

Reprezentanţi ai ţăranilor: Dimitrie Hnatiuc, agricultor Cuciurul Mare; Cozma Poclitar, agricultor Voloca.

Locţiitori: Pintilie Mintencu, agricultor, Cuciurul Mare; Nicolae Foti, agricultor, Mămăeştii Noi.

 

 

Comisiunea agrară de ocol Ciudei.

 

Preşedinte: Vasile Rei, consilier de  tribunal şi şef al ocolului judecătoresc Ciudei.

Locţiitor: Iosif Nestmann, judecător.

Reprezentantul Administraţiei: Isidor Măcescu, consilier superior de administraţie, Storojineţ.

Locţiitor: Dr. Friedrich Kucinski, secretar administrativ, Storojineţ.

Reprezentantul Băncii regionale: Mihai Bendevschi, paroh, Crasna.

Locţiitor: Gheorghe Popescu, diriginte şcolar, Ciudei.

Expert agricol: Orest Prelici, referent agricol, Storojineţ.

Locţiitor: Ion a lui Gheorghe Cuciurean, brigadier silvic, Ciudei.

Reprezentantul proprietarilor expropriaţi: Alexandru Stîrcea, proprietar mare, Crasna.

Locţiitor: Meier Gross, proprietar mare, Banila pe Siret.

Inginer hotarnic: Iosef Kubelka, inginer hotarnic superior, Ciudei.

Locţiitor: Krudowski Stanislau, inginer hotarnic civil, Coţmani.

Reprezentanţi ai ţăranilor: Pavel Percec, agricultor, Crasna; Dionisie Ciocan, agricultor, Ciudei.

Locţiitori: Vasile Bicer, agricultor, Cupca, Ion Hoinic, agricultor, Banila pe Siret.

 

 

Comisiunea agrară de ocol Coţmani.

 

Preşedinte: Dr. Constantin Hostiuc, consilier de tribunal şi şef al ocolului judecătoresc Coţmani.

Locţiitor: Oscar Giosan, judecător districtual.

Reprezentantul Administraţiei: Arcadie Lucescu, prefect, Coţmani.

Locţiitor: Gheorghe Rusu, practicant de concept, Coţmani.

Reprezentantul Băncii regionale: Teofil Nedelcu, fost prefect, Cernăuţi.

Locţiitor: Ion a lui Miron Sauciuc, agricultor, Clivodin.

Expert agricol: Porfirie Colomiţchi, referent agricol, Coţmani.

Locţiitor: Eugen Zukowski, directorul şcolii de Agricultură, Coţmani.

Reprezentantul proprietarilor expropriaţi: Andrei Botuşan, proprietar mare, Lujeni.

Locţiitor: Kasimir Bohdanovici, proprietar mare, Oşehlib.

Inginer hotarnic: Octavian Coca, inginer, Cernăuţi.

Locţiitor: Iosef Charvat, inginer civil, Coţmani.

Reprezentanţi ai ţăranilor: Nicolai Boşniac,  agricultor,  Coţmani; Doroftei Spaniuc, agricultor, Şipeniţ.

Locţiitori: Vasile Sorohan, agricultor, Coţmani; Andrei Crauciuc, agricultor, Stăuceni.

 

 

Comisiunea agrară de ocol Gura Homorului.

 

Preşedinte: Dr. Nicolai Sauciuc, pretor şi şef al ocolului judecătoresc Gura Homorului.

Locţiitor: Norbert Buzek, judecător di­strictual, Gura Homorului.

Reprezentantul  Administraţiei: Dumitru Cojocar, prefect, Gura Homorului.

Locţiitor: Romuald Bubeniczek, comisar, Gura-Homorului.

Reprezentantul Băncii regionale: Ioan Poriuc, secretar comunal, Gura Homorului.

Locţiitor: Ştefan Velehorschi, învăţător, Berchişeşti.

Expert agricol: Visarie Isopescu, referent agricol, Gura Homorului.

Locţiitor: Filimon Belei, secretar agricol, Gura Homorului.

Reprezentantul proprietarilor expropriaţi: Alfred Calmuţchi, proprietar mare, Baiaseşti.

Locţiitor: Vasile Halip, consilier silvic, Ilişeşti.

Inginer hotarnic: Emanuel Kulla, inginer hotarnic, Gura Homorului.

Locţiitor: Ernst Bota, inginer hotarnic civil, Suceava.

Reprezentanţi ai ţăranilor: Gheronte Doboş, agricultor, Ilişeşti; Vasile Gvinda, agricultor, Dragoieşti.

Locţiitor: Ion Ardelean, agricultor, Capu Codrului; Gheorghe Vodă, agricultor, Baiaseşti.

(Monitorul Bucovinei, Fascicola 73, 13 octombrie nou 1919, pp. 1-3).


Pagina 33 din 1.139« Prima...1020...3132333435...405060...Ultima »