Dragusanul - Blog - Part 26

BAP 2019: Concertul WE SINGING COLORS

BAP 2019: Concertul WE SINGING COLORS


„Limba zeilor”, în cuprinsul limbii române

 

Horowitz, Wayne: Mesopotamian Cosmic Geography

 

Inscripţiile feniciene din Mediterana, dedicate „zeilor care prezidează diferite zile ale lunii”[1], scrise toate în limbajul monosilabic al totemismului primordial[2], înlesnesc descifrarea rădăcinilor monosilabice din cuvintele Datinii, care încă mai supravieţuiesc în limba română, iar altele doar în limba greacă, limba noastră preluând şi păstrând sinonime greceşti pentru un cuvânt străvechi. De pildă, expresia PY ANU (Străbunii din Cer, de la „Pytr-Anu”), care s-a păstrat în greacă drept PE ANU şi PI ONU, avea să fie continuată în limba românilor cu atributul de „colenda” (colindă[3]), Strabon susţinând că străvechile colinde, imnuri religioase primordiale, sunt numite de greci „peanurile tracilor” sau „imnele titanilor” („Şi totuşi, această avuţie naţională românească este, azi, mai mult ca oricând mai înainte, ameninţată cu eterna înmormântare în noianul uitării”[4]).

 

Faptul că avuţia spirituală primordială a celor două civilizaţii totemice, polară (nordică) şi boreală (continental euro-asiatică) supravieţuieşte, prin rădăcini lingvistice şi, mai ales, prin cântece şi dansuri ceremoniale doar în limba română, ne îndreptăţeşte să susţinem că doar limba noastră continuă „limba zeilor”, cunoscută, ulterior, drept „latina vulgară”, pentru că păstorii şi agricultorii triburilor de sorginte tracică nu ar fi avut cum şi de ce păstra imnurile ceremoniale iniţiatice, cale de milenii de istoricizată izolare, dacă toate acele texte, în care se derulau naraţiuni astrale, nu ar fi însemnat tot atâtea peceţi ale identităţii, ale descendenţei din „străbunii din Cer” (Py Anu), însuşi muntele primordial, care constituie, prin cele trei vârfuri ale sale, modelele ziguratelor, numindu-se, până pe la anul 1880, Pionul, denumirea referindu-se la Troy-Anu („Sacerdoţii Soarelui”), numiţi, după originea lor din ramura troiană balcanică, pioni.

 

Munţii ceremoniali din toată Europa şi din o bună parte din Asia încă se mai numesc „măguri”, „magore”, „maguri”, de la MA GO RA (Primăvara pe Muntele Soarelui), din ceremoniile maiale (primăvara se numea, în toate limbile, Ma, adică luna mai) păstrându-se şi GO RA (HO RA), fie cu înţelesul de „munte”, „deal”, „colină”, fie cu cel de fenomen horistic ceremonial („hora”, „horos”, „horus” – în română, în greacă, în hebraică). GO RA (Muntele Soarelui) s-a mai păstrat şi în toponimul Ararat şi Rarău (valea prăbuşită de lângă muntele Rarău încă se mai numeşte Ararau), propoziţia monosilabică AR RA AR AUM însemnând „Slujeşti Soarelui, slujeşti lui Dumnezeu”, susţinerea aceasta putând fi regăsită, într-o formulare mai sofisticată, datorată lui David, şi în „Biblie”, Psalmi 18[5]. Numele „Muntelui Zidit de Ştiutorul de Cer”, GO GA IO ANU, încetăţenit în limba română, prin împrumuturi lingvistice mai târzii, drept „Kogaion”, este cel al „Strămoşilor Primordiali” de tip Adam şi Eva, numiţi BaBa, „Ba” însemnând „strămoş”, iar „BaBa”, „strămoş şi strămoaşă”, în sensul de pereche primordială.

 

Sunt multe astfel de expresii în limba română, cu rol de pecete sacră, inclusiv pentru neam, pe care le ignorăm şi din suficienţă intelectuală, şi din pricina sărăciei în informaţii, datorată netraducerii cărţilor vechi, religioase şi laice, inclusiv a „Cărţii Shu”, începută pe la anul 2700 înainte de Hristos şi abandonată târziu de Confucius. Cu siguranţă, colindele şi celelalte oraţii sacre (de nuntă, de înmormântare, descântece şi vrăji) au grupat cuvintele monosilabice în fraze, cu statut ulterior de cuvinte silabice, iar pe acestea în propoziţiile versificate, care se mai cântă şi astăzi. Câtă vreme nu vom trece de fazele grecească şi latină, care nu reprezintă „vremile cărunte, ba poate şi mai cărunte”, ci doar ferestre târzii spre acele vremi, nu vom şti mare lucru despre propria noastră identitate. Iar datoria mea nu este decât aceea de a atenţiona, prin cele câteva exemple de mai sus, că demersul acesta arheologic este posibil şi, mai ales, obligatoriu.

 

Giza-Egypt: Satellite Imaging Corporation

 

[1] Cooke, G. A., A Text-Book of North-Semitic Inscriptions, Oxford, 1903, p. 69

[2] De exemplu: „to na ti ri a ta ne to nu e to ke ne / ka se o ne te ke ne ma na se se / o no me ni o ne to i ti o i / to i a pe i lo ni to i e le i / ta i i tu ka i” ceea ce înseamnă, în traducere, „Această statuie, pe care Menahem, fiul lui Ben-Hodesh, fiul lui Menahem, fiul lui Araq, a dat-o şi a înfiinţat-o stăpânul său, Reshef din Eliyath, în luna Etanim, în al treizecilea an al domniei lui Milk-yathon, rege în Kition şi în Idalion, pentru că am auzit că glasul lui poate să binecuvânteze” – Cooke, G. A., A Text-Book of North-Semitic Inscriptions, Oxford, 1903, pp. 88 şi 89

[3] „Colinda noastră, atât ca cuvânt, cât şi ca datină, nu este decât vechiul festum calendarium, sau mai bine zis calenda(e) romanilor, iar cine a auzit nu mai mult, ci chiar şi numai o colindă românească, ştie că formula de urare, la finea fiecărei colinde, e aproape aceeaşi, până în ziua de azi, la poporul nostru” – N. Sulica, Gazeta de Transilvania apud Foaia Diecesană, Anul XVI, nr. 1 din 7 ianuarie 1901, p. 4

[4] Dr. Gregoriu Silasi, Transilvania, Anul VIII, nr. 5 din 1 martie 1875, pp. 51, 52

[5] „1. Cerurile spun slava lui Dumnezeu şi facerea mâinilor lui o vesteşte tăria.

  1. Ziua zilei spune cuvânt, şi noaptea nopţii vesteşte ştiinţă.
  2. Nu sunt graiuri, nici cuvinte, ale căror glasuri să nu se audă.
  3. În tot pământul a ieşit vestirea lor, şi la marginile lumii cuvintele lor.
  4. În soare şi-a pus locaşul său; şi el este ca un mire ce iese din cămara sa.
  5. Bucura-se-va ca un uriaş, care aleargă drumul lui.

De la marginea cerului ieşirea lui, şi oprirea lui până la marginea cerului;

Şi nu este cine să se ascundă de căldura lui”


Bianca Bucovinei Rock Castle

 

Una dintre cele trei Bianca ale festivalului „Bucovina Rock Castle”, Bianca Iftimie sau „Bianca cea brunetă”, cum îi spunem noi, Bianca Bodnar fiind „cea șatenă”, iar Bianca Băițan, „cea blondă”, împlinește azi, în preziua festivalului, o splendidă vârstă (dacă știam de aseară, avea cine plăti berea pentru ședința voluntarilor!). Este studentă la Cluj-Napoca și, în mod sigur, viitor cetățean al municipiului de pe Someș (rar sucevean inteligent, care se mai întoarce acasă), dar a revenit la Bucovina Rock Castle, ca voluntar, deci în postura de membru al unei familii insolite, de care toți suntem cât se poate de mândri. Este un om minunat Bianca Iftimie și, tocmai de aceea, înseamnă pentru mine o adevărată bucurie să-i urez

 

La mulți ani, Bianca,

și Dumnezeu să ni te ție

numai întru bucurie!


Şedinţa voluntarilor Bucovina Rock Castle 2019

 

În absenţa lui Mihnea Blidariu, care se află pe tren, spre Suceava, după încheierea turneului trupei „Luna Amară” pe Litoral, am participat, pentru prima dată, la o şedinţă a voluntarilor Bucovina Rock Castle; cam ostenit, după o zi petrecută în şanţul Cetăţii Suceava, acolo unde Primăria Sucevei a rezolvat problema stagiului, iar firma orădeană „TopSound” a început montarea scenei. Muncă multă, căldură mare, aşa că a fost musai să-mi împrospătez sufletul între tinerii voluntari ai festivalului dumneavoastră, de la care să adun energie, cât să mă mai ţină măcar cinci-şase zile.

 

 

Câteva poze (majoritatea le-am ratat), inclusiv cu cei doi tineri operatori din Anglia (în imaginea de mai jos), care vor face un film despre Bucovina Rock Castle, folosindu-se de trei camere, dintre care una pe dronă; ştiu că au venit şi doi operatori din Canada, despre care mi s-a spus că nu au ratat nici un mare festival din lume. Dar problema noastră, a voluntarilor (în fond, asta sunt şi eu), ţine de gestionarea afluxului de muzicieni rock, datoria noastră fiind aceea de a-i ajuta să desluşească în Bucovina Rock Castle o amintire frumoasă. Marele atu îl reprezintă publicul, despre care s-a dus vestea în multe ţări ale Europei.

 

 

Şedinţa o coordonează, ca de obicei, Andi, răspunzând adesea la telefoanele care numai de la el pot căpăta răspunsuri. Durează vreo două ceasuri, până se notează totul şi se împart responsabilităţile până la detaliu. Cam asta şi înseamnă, dincolo de spectacole, Bucovina Rock Castle: o familie de tineri, care-şi slujesc festivalul cu abnegaţie şi cu entuziasm.

 

 

Mâine, joi – 22 august, sosesc primele trupe din străinătate şi trebuie mers după ele, iar miercuri, încă de dimineaţă, se vor face probele de sunet (câte două ore pentru trupele mari, adevărate spectacole), astfel ca serile de festival să înceapă, zilnic, la ora 18. Şi vor începe.

 


Numele austriece ale aşezărilor bucovinene

Iarna, la Vicovu de Jos, în 2 ianuarie 1918

 

Pentru că, mai ales atunci când căutăm prin surse străine, numele aşezărilor bucovinene nu sunt identificabile, în marea lor majoritate, decât cu denumirea germană sau ucraineană, pun la dispoziţia celor interesaţi, în baza „Tabloului numirilor oficiale ale comunelor urbane şi rurale din Bucovina”, publicat în „Monitorul Bucovinei”, Fascicula 56, Cernăuţi, în 19 August nou 1919, numele aşezărilor, pe districte, conform administrării de atunci. La ce folosesc numele austriece ale aşezărilor bucovinene? La identificarea, în spaţiul german, a unor mărturii scrise şi iconografice necunoscute, precum cele cu care voi ilustra această pagină, cu avertizarea că lucrarea lui Knapp, din 1865, nu reprezintă Vatra Moldoviţei, aşa cum scrie sub ea, ci mănăstirea Putna.

 

Putna lui Knapp, notată Vatra Moldoviţei

 

Oraşul Cernăuţi

 

Cernăuţi: Czernowitz, Czerniwci

Caliceanca: Kaliczanka

Clocucica: Klokuczka, Klukiczka

Horecea: Horecza

Mănăstirişte: Manasteriska, Manasteryska

Roşa: Roşoşa, Rosch, Rosz

 

Ruşi şi români, la Marginea, în 1917

 

Districtul Cernăuţilor

 

Bila: Bila

Boian: Bojan, Bojany

Buda: Buda

Camena: Kamena

Cernauca: Czernawka, Czornawka

Ceahor: Czahor

Dumbrava Roşie (Chicera): Kiczera

Corovia: Korowia

Cotul Bainschi: Kotul Bainschi, Kotul Bainskyj

Cuciurul Mare: Cuciurmare, Kuczurmare, Kuczuriw-welekyj

Cotul Ostriţei: Kotul Ostritza, Kotul Ostrycia

Derelui: Derelui

Dobronăuţi: Dobronoutz, Dobryniwci

Codrul Cosminului: Franztal, Franzthal

Gogolina: Gogolina, Gogulina

Liuzii Horecei: Ludi-Horecea, Ludi-Horecza, Ludy-Horecza

Lenţeştii de Sus: Lencăuţi Privat, Lenkoutz Privat, Lenkiwci Prywatni

Lenţeştii de Jos: Lencăuţi Cam., Lencoutz Kam., Lenkiwciy Kam.

Lehăcenii Tăutului: Lehucenii-Teutului, Lehuczeny-Teutului, Lehuczeny-Tewtuluj

Lucaviţa: Lucaviţa, Lukawitza, Lukawycia

Mahala: Mahala

Mămăieştii Noi: Mamaieştie Noi, Mamajestie Nou, Mamajiwci Nowi

Mămăieştii Vechi: Mamaieştie Vechi, Mamajestie Alt, Mamajiwci Stari

Mamorniţa: Mamorniţa, Mamornitza, Mamornycia

Mihalcea: Mihalcea, Michalcze, Michalcze

Cosmin: Molodia

Suliţa Nouă: Nouesuliţa, Nowosielitza, Nowoselycia

Ostriţa: Ostriţa, Ostritza

Rohozna: Rohozna, Rohizna

Rarancea: Rarance, Rarancze

Revna pe Prut: Revna, Rewna

Şerăuţii de Sus: Şerăuţ-de-Sus, Scheroutz-Ober, Szyriwci-Horinszni

Şerăuţii de Jos: Şerăuţ-de-Jos, Scheroutz-Unter, Szyriwci-Doliszni

Sadagura: Sadagura

Şubraneţi: Şubraneţ, Schubranetz, Szubranec

Cutul lui Strileţchi: Strileţchi-Cut, Strilecki-Kut, Strilecky Kut

Cosmin: Staţia M. Derelui, Station M. Derelui, Stacia M. Derelui

Slobozia Rarancei: Slobodia Rarancei, Rarancze Slobozia, Rarancze Slobodzia

Toporăuţi: Toporăuţ, Toporutz, Toporiwci

Voloca pe Derelui: Voloca, Woloka

Vaslăuţi: Vaslăuţ, Wasloutz, Wasliwci

Jucica Veche: Jucica Veche, Zuczka Alt, Zuczka Stara

Jucica Nouă: Jucica Nouă, Zuczka Neu, Zuczka Nowa

Ţureni: Zureni, Zurin, Curyn

Zadobriuca: Zadobriuca, Zadobrouwka, Zadubriwka

 

24 decembrie 1917 sau ultimul Ajun al austriecilor la Vicovu de Jos

 

Districtul Gura Homorului

 

Arbore: Arbore, Arbora

Baiaşeşti: Baiaşeşti, Bajaschestie, Bajaszeszty

Botoşana: Botuşana, Botuschana, Botuszana

Braieşti: Braieşti, Brajestie, Brajeszty

Boureni: Bori

Berchişeşti; Berchişeşti, Berkischestie, Berkiszesty

Braşca: Braşca, Braschka, Braszka

Capu-Codrului: Capucodrului, Kapukorului

Corlata: Corlata, Korlata

Capu-Câmpului: Capucampului, Kapukimpului

Cajvana: Cajvana, Keschwana, Keszwana

Cacica: Cacica, Kaczika, Kaczyka

Dealul-Ederii: Dealul Ederii, Lichtenberg

Dragoieşti: Dragoieşti, Dragojestie, Dragojeszty

Clit: Glit, Glitt

Gura-Homorului: Gura Humorului, Gurahumora

Ilişeşti: Ilişeşti, Illischestie, Iliszeszty

Iaslovăţ: Jasloveţ, Jaslowetz, Jaslowec

Lucăceşti: Lucaceşti, Lukaczestie, Lukaczeszty

Mănăstirea-Homorului: Mănăstirea Humorului, Klosterhumora, Manastyrhumora

Măzănăeşti: Mazaneieşti, Mazanajestie, Mazanajeszty

Părteştii de Sus: Părteşti-de-Sus, Oberpertestie, Perteszty Horiszni

Părteştii de jos: Părteştii-de-Jos, Unterpertestie, Perteszty Doliszni

Poieni: Poieni, Pojeni

Pleşa: Pleş, Plesch, Plesz

Poiana-Micului: Poiana-Miculi, Pojana Mikuli

Solca: Solca, Solka

Soloneţul Nou: Soloneţul, Neusolonetz, Solonec Nowyi

Stupca: Stupca, Stupka

Vorniceni: Tolova, Joseffalva

Valea Sacă: Valea Saca, Walesaka

Voroneţ: Voroneţ, Woronetz, Woronec

 

Bătrân din Vicovu de Jos, în 1917

 

Districtul Câmpulungului

 

Argel: Argel, Ardzel

Breaza: Breaza, Brejaza

Bucşoaia: Bukschoja, Bucszoja

Ciumârna: Ciumerna, Czumurna

Ciocăneşti: Czokanestie, Czokaneszty

Câmpulung: Kimpolung

Cârlibaba: Cirlibaba, Kirlibaba

Dea: Dea

Doroteia: Dorotea Plotoniţa, Dorothea Plotonitza, Dorotea Plotonicia

Dorna Candrenilor:  Dorna Candrenilor, Dorna Kandreny

Frumosul: Frumosu, Frumossa, Frumosa

Frasin: Frasin, Frassin, Frasyn

Fundu Moldovei: Fundul Moldovei, Fundul Moldowi

Gemeni: Gemine, Dzemine, Dzemina

Jacobeni: Iacobeni, Jakobeny

Negrileasa: Negrileasa, Negrilessa, Negrilasa

Floceni: Ostra

Poiana Stampii: Poiana Stampi, Pojana Stampi, Poianasztampi

Pojorâta: Pojorita, Pozoritta, Pozoryta

Ruşii Moldoviţei: Rusii Moldaviţei, Russ Moldawitza, Ruska Moldawicia

Ruşii pe Boul: Ruşii pe Boul, Russ pe Boul, Rus pe Boul

Vadul Negrilesei: Svarţental, Schwarzthal, Szwarctal

Sadova: Sadova, Sadowa

Stulpicani: Stulpicani, Stulpikany, Sztulpikany

Slătioara: Slatioara, Slatiora, Slatora

Vama: Vama, Wama

Vatra Dornei: Vatra Dornei, Dornawatra

Vatra Moldoviţei: Vatra Moldaviţei, Watra Moldawitza, Watra Moldowycia

Valea Putnei: Vale Putnei, Waleputna

 

Pojorâta, munţii Adam şi Eva – desen de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)

 

Districtul Coţmanilor

 

Berhomet pe Prut: Berhomet lângă Prut, Berhometh am Pruth, Berhomet nad Prutom

Cliveşti: Chliveşti, Chliwestie, Chliwszcze

Clivodin: Clivodin, Kliwodyn

Coţmani: Coţmani, Kotzman, Kicman

Davideşti: Davideşti, Dawidestie, Dawydiwci

Dubăuţi: Dubăuţ, Duboutz, Dubiwci

Gavrileşti: Havrileşti, Hawrylestie, Hawryliwci

Ivancăuţi: Ivancăuţ, Iwankoutz, Iwankiwci

Iujineţ: Jujeneţ, Juzynetz, Juzynci

Laşchiuca: Laşchiuca, Laschkowka, Laszkiwka

Lujeni: Lujeni, Luzan, Luzany

Malatineţ: Malatineţ, Malatynetz, Malatynci

Nepolocăuţi: Nepolocăuţ, Nepolokoutz, Nepolokiwci

Orăşeni: Orăşeni, Oroscheny, Orosziwci

Oşehlib: Oşechhlib, Oschechlib, Oszychliby

Piedecăuţi: Piedecăuţ, Piedykoutz, Pjadywci

Revacăuţi: Revacăuţ, Rewakoutz, Rewakiwci

Suhoverca: Suchoverkov, Suchowerchow, Suchowerchiw

Stăuceni: Stauceni, Stawczan, Stawczany

Şipeniţ: Şipeniţ, Schipenitz, Szypynci

Şişcăuţi: Şişcăuţ, Schischkoutz, Szyszkiwci

Valeva: Valava, Walawa

Viteliuca: Viteliuca, Witelowka, Wyteliwka

Zelenău: Zeleneu, Zeleniw

 

Horă la Vicovu de Jos, în martie 1917

 

Districtul Rădăuţilor

 

Măneuţi: Andrasfalva, Andraszfalwa

Bilca: Bilca, Bilka

Burla: Burla

Bădeuţii Noi: Badeuţ German, Deutsch Badeutz, Badeuc Nimeckyj

Bădeuţii Vechi: Badeuţ Român, Rumänisch Badeutz, Badeuc Rumuriskyj

Gura-Putnei: Carlberg, Karlsberg

Costişa: Costişa, Kostischa, Kostysza

Frătăuţii Vechi, comuna germană: Deutsch Alt-Fratautz, Fratiwci Stari Nimecki

Frătăuţii Vechi, comuna română: Rumänisch Alt-Fratautz, Fratiwci Stari Rumunski

Frătăuţii Noi: Neufratautz, Fratiwci Nowi

Gălăneşti: Galaneşti, Galaneschty, Galaneszty

Horodnicul de Jos: Unterhorodnik, Horodnyk Dolisznyj

Horodnicul de Sus: Oberhorodnik, Horodnyk Horisznyj

Marginea: Margina, Mardzina, Mardzyna

Milişăuţii de Sus: Mileşeuţ de Sus, Obermilleschoutz, Mylysziwci Wyszy

Putna: Putna

Rădăuţi: Radauţ, Radautz, Radivci

Satul Mare Nou: Satul Mare German, Desutsch Satulmare, Satulmare Nimecke

Satul Mare Vechi: Satul Mare Român, Rumänisch Staulmare, Satulmare Rumunske

Seletin: Seletyn

Straja: Straza

Şipotele Sucevei: Şipot, Schipoth, Szipot

Suceviţa: Suczawitza, Suczawycia

Vicovul de Jos: Unterwikow, Wikow Dolisznyj

Vicovul de Sus: Oberwikow, Wikiw Horisznyj

Volovăţ: Voloveţi, Wolowetz, Wolowec

Voitinel: Woitinell, Wojtynel

 

Vicovu de Jos, în 1917

Siret – desen de Rudolf Bernt (1844-1914)

 

Districtul Siretului

 

Băhrineşti: Bahrineşti, Bahrinestie, Bahryneszty

Baineţ: Baince

Bălcăuţi: Balcauţ, Balkoutz, Balkiwci

Bănceşti: Banceşti, Banczestie, Banczesty

Botuşăniţa: Botuşaniţa, Botuschanitza, Botuszanitza

Petriceni: Camenca, Kamenka

Calafindeşti: Kalafindestie, Kalafindeszty

Cepercăuţi: Cerepcăuţ, Czerepkoutz, Czerepkiwci

Cândeşti: Chindeşti, Kindestie, Kindeszty

Climăuţi: Climăuţ, Klimoutz, Klymiwci

Fântâna Albă: Fontana Alba, Fontina Alba, Fontyna Alba

Gârbăuţi: Gherbăuţ, Gerboutz, Gerbiwci

Grăniceşti: Graniceşti, Graniczestie, Graniczeszty

Gropeni: Gropana

Dorneşti: Hadic, Hadikfalwa

Hliboca: Hliboka, Hlyboka

Mihuceni: Mihuczeny

Muşeniţa: Muschenitza, Muszenycia

Mănăstioara: St. Onufrey, Sw. Onufryj

Negostina: Negoştina

Oprişeni: Panţir, Oprischeny, Opryszeny

Poieni: Pojeni, Pojeny

Prevorochi: Preworokie, Preworoky

Rogojeşti: Rogozestie, Rogozeszty

Vicşani: Ruda

Siret: Sirete, Sereth, Seret

Slobozia Bârlinţilor: Slobodia Berlince, Slobodzia Berlince, Slobodzija Berlince

Stârcea: Stirce, Styrcze

Sinăuţii de Jos: Sinăuţul de Jos, Untersynoutz, Syniwci Doliszni

Sinăuţii de Sus: Sinăuţul de Sus, Obersynoutz, Syniwci Horiszni

Stăneştii de Jos pe Siret: Unterstannestie a/S, Staniwci Doliszni

Stăneştii de Sus pe Siret: Oberstannestie a/S, Staniwci Horiszni

Şerbăuţi: Şerbăuţ, Scherboutz, Szerbiwci

Tereblecea Nouă: Tereblecea Germană, Deutsch Tereblestie, Terebleszty Nimecki

Tereblecea Veche: Tereblecea Românească, Rumänisch Tereblestie, Terebleszty Rumunski

Tărăşeni: Tereşeni, Terescheny, Tereszeny

Ţibeni: Istensegits, Isztenszegic

Trestiana: Dymka

Văşcăuţii pe Siret: Waschkoutz a/S, Waszkiwci nad/S

Volcineţ: Wolczynetz, Wolczynci

 

Mărgineni, în mai 1918

 

Districtul Storojineţului

 

Banila pe Siret: Banila Moldovenească, Moldauisch Banilla, Banyliw Woloskyj

Bobeşti: Bobestie, Bobiwci

Broscăuţii Vechi: Broscăuţ Vechi, Alt-Broskoutz, Broszkiwci

Boscăuţii Noi: Broscăuţul Nou, Neubroskoutz, Broszkiwci Novi

Budeniţ: Budenitz, Budynci

Carapciu pe Siret: Karapciu am Sereth, Karapcziw nad Seretom

Comăreşti: Comareşti, Komarestie, Komariwci

Corceşti: Korczestie, Korcziwci

Crasna lui Ilschi: Krasna Ilski

Crasna Putnei: Krasna Putna

Cupca: Kupka

Cireş: Cziresz, Czyresz

Ciudei: Czudyn

Davideni: Dawideny, Dawydeny

Crăsnişoara Nouă: Huta Nouă, Neuhüte, Nowa Huta

Crăsnişoara Veche: Huta Veche, Althüte, Stara Huta

Iordăneşti: Jordanestie, Jordaneszty

Igeşti: Idzestie, Idzesty

Mesteceni: Augustendorf

Ostra: Ostra, Oastra

Panca: Panka

Pătrăuţi pe Siret: Petrăuţi p/S, Petroutz a/S, Tetriwci nad/S

Prisăcăreni: Presecăreni, Pressekareny, Presekareny

Ropcea: Ropcze

Slobozia Comăreştilor: Slobodia Comareştilor, Komarestie Slobodzia, Komariwci Slobodzia

Storojineţ: Storozynetz, Storozynec

Suceveni: Suczaweny

Jadova: Jadowa, Zadowa

 

Biserica din Bosanci, cu Romstorfer în planul doi

Altarul bisericii din Bosanci, proiectat de Romstorfer

 

Districtul Sucevei

 

Bălăceana: Balaceana, Blaczana

Bosance: Bosancea, Bossancze, Bosancze

Buneşti: Bunestie, Buneszty

Buninţi: Bunince

Călineştii lui Cuparencu: Kalinestie Kuparenco, Kalyniwci Kuparenko

Călineştii lui Ienachi: Kalinestie Jenaki, Kalyniwci Jenakoho

Chilişeni: Chiloşeni, Chilischeni, Chiliszeny

Comăneşti: Komanestie, Komaneszty

Costâna: Costina, Kostina, Kostyna

Danila: Danila

Găureni: Gaureni, Gawreny

Dărmăneşti: Hatna

Ipoteşti: Ipotestie, Ipoteszty

Iţcanii-Gară: Itzkany Banhof, Itckany Dworec

Iţcanii Noi: Neuitzkany, Itckany Nowi

Iacobeşti: Jakobestie, Jakobeszty

Lipoveni: Lipoweni, Lipoweny

Liaura: Lisawra

Liteni: Liteny

Liuzii Homorului: Ludi Humorului, Ludihumora, Ludyhumora

Mărăţei: Mereţei, Meretzei, Merecey

Mihoveni: Mihoweni, Mihoweny

Mitocul-Dragomirnei: Mitoka Dragomirna

Părhăuţi: Părhăuţ, Parhoutz, Parhiwci

Pătrăuţii pe Suceavă: Petroutz, Petriwci

Răuseni: Reuseni, Reuseny, Rewseni

Româneşti: Romaneşti, Romanestie, Romaneszty

Ruşii Mănăstioarei: Rus-Mănăstioara, Russ-Mănăstioara

Plăvălar: Rus Plavalari, Russ Plawalar

Poienii pe Suceavă: Rus Poieni, Russ Pojeni, Rus Pojeny

St. Ilie: St. Illie, Sw. Ili

Securiceni: Sekuriczeni, Sekuryczeny

Şcheia: Scheia, Skeja

Slobozia Pruncului: Slobodzia, Slobodzija

Soloneţ: Solonetz, Solonec

Stroieşti: Strojestie, Strijeszty

Suceava: Suczawa

Tişăuţi: Teschoutz, Tesziwci

Teodoreşti: Theodorestie, Teodoreszty

Uideşti: Uidestie, Ujdesszty

Zahareşti: Zaharestie, Zacharesoszty

 

Vicovu de Jos, în 1917

Case din Vatra Moldoviţei. în 1894

 

Districtul Vaşcăuţilor

 

Bărbeşti: Berbeşti, Berbestie, Barbiwci

Slobozia Banilei: Banila Slobozia, Banilla Slobodzia, Banyliw Sloboszija

Banila pe Ceremuş: Banila Rusească, Russisch Banilla, Banyliw Ruskyj

Căbeşti: Cabeşti, Kabestie, Kabyn

Călineşti pe Ceremuş: Calineşti p/C, Kalinestie a/Cz, Kaliniwcina d/Cz

Carapciu pe Ceremuş: Karapcziu a/Cz, Karapcziwna s/Cz

Costeşti: Kostestie, Costynci

Ceartoria: Ceartorea, Czartoria, Czartoryja

Dracineţ: Draczynetz, Draczynci

Hliniţa: Hlinitza, Hlynycia

Mănineştii de Jos: Ostra

Stăneştii de Jos pe Ceremuş: Unterstanestie a/Cz, Staniwci Doliszni nad/C

Stăneştii de Sus pe Ceremuş: Oberstanestie a/Cz, Staniwci Horiszni nad/C

Văşcăuţii pe Ceremuş: Văşcăuţ, Waschoutz, Waszkiwci

Vilaucea: Vilauce, Willawce, Wylawcze

Voloca pe Ceremuş: Woloka a/Cz, Woloka nad/C

Zamostea: Zamosti, Zamostie, Zamostije

 

Coloană militară sanitară, la Vicovu de Jos, în 1917

 

Districtul Vijniţei

 

Bahna: Bahna

Berhomet pe Siret: Berhometh a/S, Berhomet nad/S

Chiseliţeni: Chiseliţe, Kisselitze, Kysylyci

Coniatin: Koniatyn

Ciornohuzii: Czornohuzy

Dihtineţ: Dichtineţ, Dichtenitz, Dychtynci

Câmpulungul Rusesc: Dolhopole, Dowhopole

Ispas: Ispas

Iabloniţa: Jablonitza, Jablonycia

Lucavăţul pe Siret: Lucaveţ p/S, Lukawetz s/S, Lukawec nad/S

Măriniceni: Marenice, Marenicze, Marynyci

Mega: Mega

Mihova: Mihowa

Milie: Millie, Mylyjiw

Pătrăşeni: Petrase, Petrasze, Petraszy

Plosca: Ploska

Zăhăriceni: Podzaharice, Podzaharycz, Pidzacharycz

Revna pe Ceremuş: Rivna, Riwna

Răstoace: Rostochi, Rostoki, Rostoky

Sârghieni: Serghie, Sergie, Sergiji

Sălăşeni: Stebne

Putila: Storoneţ Putila, Storonetz Putilla, Storonec Putyliw

Şipotele pe Siret: Şipot, Schipot, Szypit

Torăceni: Torachi, Toraki, Toraky

Gura-Putilei: Uscie Putila, Uscie Putilla, Ustie Putyliw

Vijnicioara: Vijenca, Wizenka

Vijniţa: Wiznitza, Wyznycia

 

Gara din Vicovu de Jos, în 13 mai 1917

 

Districtul Zastavnei

 

Babin: Babin, Babyn

Boianceni: Boianciuc, Bojanczuk

Borăuţi: Boroutz, Boriwci

Vadu-Nistrului: Brodoc, Brodok, Bridok

Cadobeşti: Kadobestie, Kadobiwci

Chisălău: Chisileu, Kisseleu, Kysyliw

Crisceatec: Kryszcatek, Kryszcatyk

Culeuţi: Kuleutz, Kuliwci

Cuciurul Mic: Cuciur Mic, Kukzurmik, Kukzuriw

Cincău: Czinkeu, Czunkiw

Doroşăuţi: Doroşăuţ, Doroschoutz, Dorosziwci

Horoşăuţi: Horoşăuţ, Horoschoutz, Horosziwci

Iurcăuţi: Iurcăuţ, Jurkoutz, Jurkiwci

Luca: Luka

Mitcău: Mitkeu, Mitkiw

Mosoreni: Mosoriuca, Mossorowka, Mosoriwka

Ocna: Okna, Wikno

Onut: Onuth

Pârâul Negru: Czarny Potok, Czornyj Potik

Pohorlăuţi: Pohorlăuţ, Pohorloutz, Pohoryliwka

Prelipcea: Prelipce, Prelipcze, Prylypcze

Răpujineţ: Repujineţ, Repuzynetz, Repuzynci

Samuşeni: Samusin, Samuszyn, Samuszyn

Tăuteni: Toutri, Toutry, Towtry

Vasilău: Vasileu, Wassileu, Wasyliw

Verbăuţi: Verbăuţ, Werboutz, Werbiwci

Vrânceni: Verenceanca, Werenczanka

Zastavna: Zastawna

Zvineace: Zwiniacze, Swyniacze

Ştefăneşti: Stefanowka, Stefaniwka

 

Şcoala din Vicovu de Jos, în 16 noiembrie 1917

 

Acest tablou face parte integrantă din decretul-lege No. 3.099 din 1919 / Ministru de interne: G. G. Mârzescu (Monitorul Bucovinei, Fascicula 56, Cernăuţi, în 19 august nou 1919, pp. 2-31).


Pagina 26 din 1.139« Prima...1020...2425262728...405060...Ultima »