Dragusanul - Blog - Part 150

Şeful clanului urmaşilor mei transilvani

Pentru că astăzi, 15 octombrie, Darius-Andrei, şeful clanului urmaşilor mei transilvani împlineşte o vârstă de mugur care dă în floare, ne-am adunat în preajma lui, la Cluj-Napoca, toţi cei din clanul Drăguşanul, ca să ne înfruptăm din bucurie. În fond, ceea ce contează cu adevărat în viaţă este familia şi nu există vreo urare „La mulţi ani şi Dumnezeu să ni te ţie numai întru bucurie, Darius-Andrei!” mai adevărată, ba chiar apropiată de dumnezeire, decât cea pe care ţi-o fac toţi ai tăi.

*


Octombrie, măiestrul penel al dumnezeirii

Am trecut sâmbătă şi duminică prin Carpaţii Orientali, dinspre Suceava, spre Bistriţa şi retur. Zile însorite, în care bunul Dumnezeu ni se înfăţişează în splendoarea tuturor întrupărilor sale, octombrie devenind, ca în fiecare an în acest capăt de ţară a românilor, măiestrul penel al imaginaţiei supreme. E atâta bucurie în iconografia vie şi tulburătoare a lui octombrie, încât îţi auzi şi sufletul, revendicându-şi dreptul la o existenţă la fel de frumoasă.

 

*


Zicălașii: 1.000 de cântece vechi românești

Cinci muzicieni muzicieni, Petru Oloieru, Răzvan Mitoceanu, Ionuț Chitic, Narcis Rotaru și Adrian Pulpă, cărora li s-au alăturat, în patru ani de cântec, uneori, Constantin Irimia, Viorel Chiriliuc, Mihai Hrincescu, Mihăiță Cotos și Ciprian Costea – cărora le mulțumim, au trezit din uitare peste 1.000 de cântece vechi românești (1476-1914), pe care le voi grupa într-o singură pagină, ca să fie ușor de aflat și de ascultat:

*

FONOTECĂRI VIDEO

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

*

COLINDE

*

*

*

*

FONOTECĂRI AUDIO

*

http://dragusanul.ro/category/bucovina-harta-cantecului-national/

*

http://dragusanul.ro/category/fonoteca-manuscrisele-lui-voievidca/

*


Noi, donchijotiştii cântecului naţional românesc

Donchijotişti incurabili, noi, Adrian Pulpă, Narcis Rotariu, Petru Oloieru, Ionuţ Chitic, Răzvan Mitoceanu şi Ion Drăguşanul, am tras o raită prin vremuri, în căutarea „sigiliului dumnezeirii” pe identitatea neamului românesc. Splendidă este această pecete cosmică, în ciuda faptului că au încredinţat-o viitorimii, cu dragoste şi cu vibrant patriotism, românii… Franz Joseph Sulzer, Carol Decker, Sigismund Paulmann, Bela Bartok şi aşa mai departe. Cum arată acea viitorime românească şi dacă mai există nu-mi pot imagina, iar a o întrezări după prezent înseamnă un risc pe care nu vreau să mi-l asum.

*


Ritual muzical, la nașterea lui Ciprian Porumbescu

 

Diseară, la ora 17, la Muzeul Bucovinei, vom cânta cântecele unirii și vom dărui cele 3 volume ale cărții „Bucovina, în mărturii necunoscute”. Un munte de cărți îmi ocupă biroul, dar ceremonialul nostru Ma Go Ra (Primăvara, pe Muntele Soarelui), începe cu o horire nepremeditată, în cinstea primăverii spiritualității românești, care începe, pentru bucovineni, și ca poezie, și ca muzică, în 12 octombrie 1850, atunci când se năștea, la Șipotele Sucevei, geniul definitoriu al acestei spiritualități, Ciprian Porumbescu.

Dimineața ne-am început-o, ca șie ieri, cu repetiții, dar instinctual sau prin voia sorții, ne-am așezat în cerc, iar cântecul vechi românesc ne strânsese pumn încleștat într-o unitate energetică formidabilă. Cred că, pe viitor, întotdeauna vom proceda la fel, dacă tot ni s-a dăruit formula aceasta cu adevărat închinătoare.

Diseară, în Suceava, se va petrece o dublă și complementară recuperare de memorie, pe care nu ar trebui să o ratați. Chiar dacă e vineri, dar noi, Zicălașii, nu putem sărbători memoria lui Ciprian Porumbescu decât în ziua nașterii lui.


Pagina 150 din 1.165« Prima...102030...148149150151152...160170180...Ultima »