Dragusanul - Blog - Part 140

Romancăuții – ținutul Hotinului, la 1770

Piotre Artamof: Prin Basarabia

Ţinutul Hotinului

 

1770-1772

 

Ocolul Nistrului

 

Romancăuții

*

Toată suma caselor: 79

Scădere rufeturi: 2, 1 popă și 1 dascăl

Rămân birnici: 77

*

Birnicii:

*

Dumitru zet (al lui) Condria

Ivan Bezcușcă

Dănilă sin (fiu) Babii

Matei zet Copții

Prodan

Simion

Dănilă

Onofrei

Fedor Copiță

Hrior Lopanciuc

Andrei Luchianciuc

Nicolae, moldovan

Gavril sin Luchian

Nicolae Luchianciuc

Costantin

Matei, pânzar

Toader sin Luchian

Tudose

Andrei

Lupul

Mihailo

Ion Șambra

Ursul

Vasile Șambra

Georgie

Iacob

Andrei

Hrihor

Palii

Vasile, rus

Ștefan Cociorvă

Vasile Cazac

Ilco

Nicolae

Șimco, butnariul

Vasile Surdul

Ilco, rus

Alexa

Vasile Horobeț

Fedor, pânzar

Fedor Mudrii

Alexa, butnar

Andrei Roșca

Simion sin Șchiopu

Precup, morariul

Acsenti sin Hișco

Ostahi zet lui Mihail

Ivan Botezatul

Pintlei sin Iațco

Nicolae sin Toader

Alexa zet Sîpca

Vasile, rus

Ivan sin Babii

Hrior Nidovovca

Dumitrașcul, ieșanul

Ițco, rusul

Ivan, rusul

Toader Vahnovianul

Ursache

Ion Moronaș

Ion Supca

Andrei Cadric

Hrior Borodi

Pantelii Ion

Nicolae zet Pantelii

Nichifor, rus

Ștefan Pișnița

Ostahe, crâșmar

Mihailo Sapca

Tudose sin Climii

Gavril sin Climii

Grigoraș Furmanici

Andrei Luchian

Onofrei, rus

Simion zet Prodan

Ichim, vornic

Ivan, vătăman

*

Rufeturi ot tam: Popa Vasile și Iani, dascăl

*

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, pp. 141 și 142


Carlacău – ținutul Hotinului, la 1770

 

Piotre Artamof: Poşta cu cai în Basarabia

Ţinutul Hotinului

 

1770-1772

 

Ocolul Nistrului

 

Carlacău

*

Toată suma caselor: 39

Scădere rufeturi: 2, 1 popă și 1 dascăl

Rămân birnici: 37

*

Birnicii:

*

Dănilă Vorniciuc

Ivan Harasimciuc

Timco Rusnac

Petre, rusul

Ivan Huțul

Vasile Huțul

Vasile Varanciuc

Dumitru Boiciuc

Toader, moldovan

Fodor Samreciuc

Fodor, rusul

Dumitru sin (fiu) Paraschivii

Ivan, pânzariul

Precup

Gavriliță sin Andronic

Ștefan Sfatarciuc

Irimia, moldovan

Ștefan sin Babii

Anton Debinciuc

Simion brat (frate) lui

Irimia Daranga

Ștefan, bejenar

Vasile Huțul

Lichianciuc

Andrei Hrin

Petre

Damianu

Mihailo Huțuluc

Ștefan Hârliac

Andrei zet Aniței

Gavril Moșniagul

Constandin Spătarul

Toader, cibotariul

Lupul Andronic

Prodan Dutnic

Dumitrașcu, vornic

Ștefan, vîtăman

*

Rufeturi ot tam: Popa Ian și Ion, dascăl

*

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p. 141


Siliştea – ţinutul Hotinului, la 1770

Ţinutul Hotinului

 

1770-1772

 

Ocolul Nistrului

 

Siliştea

*

Toată suma caselor: 27

Scădere rufeturi: 1 popă

Rămân birnici: 26

*

Birnicii:

*

Vasile Brijnic

Andrei Sarinciuc

Pavel Coşca

Nicolae sin (fiu) Andruşca

Ivan Beleznaşco

Fedor Ghembe

Ion, croitor

Fedor Moşniaga

Holiatul

Ion Palatciuc

Toader sin Andruşca

Fedor brat ego (frate lui)

Matei

Miron sin Roman

Ilco, rusu

Cotiuc

Eremciuc

Palii

Onufrei

Patichei

Mihai

Simeon Barilo

Iacob, cibotar

Andrei, morar

Ion, vornic

Dumitru, vătăman

*

Rufeturi ot tam (aici): Popa Nicolae

*

ACAD. ŞT. RSS MOLD., Moldova în epoca feudalismului, VII, II, Chişinău 1975, p4. 140, 141


Reţete boiereşti, publicate de Kogălniceanu

Boieri moldoveni, în portul fanariot al vremii

Nr. 86. Sos de smântână pentru vânat

*

Când a fi vânatul pe jumătate fript, să iei o litră (250-300 grame – n. n.) de făină şi o litră de smântână acră, să le mesteci bine, apoi ungi friptura cu sosul acesta, să o mântui de fript; apoi celuilalt sos, cât rămâne, îi pune puţină coajă de lămâie şi puţin cimbru şi-l fierbi puţin; de va fi prea subţire, să pui o lingură de făină să se rumenească, apoi îl toarnă peste friptură şi poţi pune şi capere înăuntru. În sosul acesta.

*

Nr. 87. Sos de unt pentru bucate

*

Să pui puţin unt să se încălzească, până se va topi numai, apoi pune trei linguri făină şi lasă să se umfle puţin, fără să se rumenească, apoi pui înăuntru zeamă şi trei linguri smântână, şi o lasă să scadă, şi este gata sosul.

*

Nr. 88. Bulion de pătlăgele roşii, de a se ţine peste iarnă

*

Să iei pătlăgele roşii foarte coapte şi, tăindu-le în două sau în trei, să le pui în două, trei tingiri de dulceaţă, umplându-le bine numai cu pătlăgele, fără însă să se pună apă nicicum; pe urmă, să le pui pe foc şi cu necontenire să le amesteci cu un melesteu, ca să le sfarmi şi să nu se ardă nicicum; şi să se fiarbă bine, până se va îngroşa; apoi să le petreci prin sită rară şi, pe urmă, iarăşi le pune prin tingiri foarte curate, şi să se fiarbă până se va îngroşa ca povidla de perjă; şi când este aproape de a se mântui de fiert, atunci pune puţină făină picluită (cernută – n. n.), pentru ca să se îngroaşe, şi pe urmă îl torni prin gavanoase (borcane – n. n.), care să fie drepte, precum în fund, aşa şi în gură, şi le laşi ca să se răcească bine; şi pe urmă pui de topeşti grăsime şi, fierbinte, o torni deasupra, ca degetul să fie, şi apoi o laşi de se sleieşte (metoda de sterilizare de prin anii 1800 – n. n.); şi aşa stă, fără să se strice, toată iarna.

*

Nr. 89. Zalatină pentru bucate

*

Iei o oală de cinci ocă şi pui înăuntru următoarele: şase picioare de mascur, patru de viţel, un cap de viţel fără creieri, un font de jambon cu carne afumată de mascur, puţină sare, puţin piper şi pe atâta enibahar; şi, umplând oala cu apă, o laşi să fiarbă două ceasuri; după aceea, pui într-o tingire vreo câteva felii de slănină, de cepe, de morcovi, de caralabe, un font carne de oaie şi-un font ciolan bun de vacă fărâmat în bucăţele, şi o acoperi cu capacul ei, lăsând-o să fiarbă pe jeratic atâta de mult, până ce se va rumeni, fără să se ardă; şi când va fi bine rumenită, se va turna în oala acea de cinci ocă, în care zama se află fiartă, pe care o laşi iarăşi să mai fiarbă un ceas; şi o strecori prin o sită deasă, şi pui o litră (250-300 grame – n. n.) şi mai puţin oţet, şi iarăşi o laşi să mai fiarbă un ceas; apoi pui, în altă oală, trei albuşuri de ouă, cu coajă cu tot, le bate bine cu lingura şi, peste aceea, toarnă zeamă clocotită, şi le bate bine, punându-le în spuză fierbinte şi, după jumătate de ceas, să le strecori; şi întinde un şervet, punând deasupra lui hârtie proastă sugătoare, şi toarnă peste ea, încetişor, zama aceea, pentru ca să se strecoare limpede; iar dacă se va răci, o vei încălzi de iznoavă şi, răcindu-se, o poţi întrebuinţa la ce vei voi.

*

Nr. 90. Zalatină de portocale

*

Iei 16 dramuri (un dram – 3,18-3,23 grame) de clei, îl tai bucăţele şi-l moi în jumătate de pahar de apă; apoi pui 75 dramuri zahăr şi-l topeşti cu jumătate de pahar de apă; când va începe a fierbe, amestecă cleiul şi un albuş de ou, şi apoi îl strecori printr-un şervet; şi iei zeamă de la 12 potroace, zama să fie strecurată, amestecă zama cu zaharul şi îl torni în calup, şi îl pui în gheaţă să se prindă; aşa să urmezi la toate zalatinele, punând, pe cât zahăr, atât şi ori de ce zeamă ai voi să o faci.

*

(Mihail Kogălniceanu, 200 de reţete cercate de bucate, prăjituri şi alte trebi gospodăreşti, Iaşi, 1842, „tipărite cu cheltuiala şi îngrijirea unei societăţi de iubitori de înaintarea şi strălucirea neamului românesc”).


Constantin Hrehor, Senior al Scrisului Bucovinean

Constantin Hrehor este personajul plenar al culturii bucovinene contemporane. Poet tulburător, eseist, prozator, recuperator de memorie, grafician de forță, muzician, cărturar inconfundabil, dar și teolog și preot cu luminoase deschideri spre Calea lui Iisus, Constantin Hrehor, amplu risipitor de modestie, este o efigie reală și durabilă a Bucovinei – o provincie care arareori probează că și merită astfel de personalități. Titlul de Senior al Scrisului Bucovinean confirmă, de fapt, o seniorie cărturăricească indiscutabilă, cu care vremea noastră se va putea făli în fața viitorimii. În cel mai autentic stil bucovinean: fără dram de implicare, de sprijin, dar cu făloșenie colectivă, atunci când nu costă nimic.


Pagina 140 din 1.165« Prima...102030...138139140141142...150160170...Ultima »