Dragusanul - Blog - Part 1168

Cântecul vremii cu cai: Georgetei Tapalagă

*

Goniţi din frunze şi din stele

ei căutau popas târziu;

odihnei vremii pe podele

rupeau din cerul încă viu

giulgiul cernit ca o ninsoare,

eşec al apei în plutire,

trecându-mi clipa următoare

atât de des în amintire:

*

Toţi caii vremilor s-au rupt

ameţitor porniţi în goană

prin sufletu-mi de dedesupt

acel popas sub o icoană

lăsată trupului soroc,

atunci când timpul mă ursise

grăbirilor fără noroc,

arzând cu caii mei în vise.


Un pictor planetar, pe care Bucovina nu-l merită!

Eugen Drăguţescu

Eugen Drăguţescu

*

În clipa în care smântânitorii oalelor judeţene (administrative şi culturnice), mi-au dat de înţeles că, în patria ce le-a fost arendată, doar victor ponta contează, am rupt din mine şi din Radu Bercea Galeria Personalităţilor Bucovinene şi m-am predat. Chestia asta s-a întâmplat în anul Centenarului Eugen Drăguţescu, pictor de valoare planetară, sărbătorit în toată lumea. Chestia asta s-a petrecut în anul în care domnul Dimitrie Ţopa, urmaş al Portarului Sucevei din vremea lui Ştefan cel Mare, dar şi rudă cu Eugen Drăguţescu, ne tot propune să dăruiască Bucovinei câteva zeci de lucrări ale pictorului care a copilărit la Vicovu de Jos şi s-a şcolit la Rădăuţi, plus un Bucevschi şi şapte lucrări de Leon Hruşcă, în speranţa că Bucovina se va învrednici de un muzeu de artă plastică.

*

Dar nu se va învrednici. Aşa că, după ce vor fi expuse, timp de o săptămână, cea de după 2 decembrie, la Rădăuţi, lucrările acelea, pe care Bucovina pe putea primi nemeritat, se vor duce la Iaşi, iar de acolo, nicăieri. Există şi o monedă de colecţie, prin care se onorează Centenarul Eugen Drăguţescu, pe care ar trebui să o aciziţioneze smântânacii zilei, pentru a o pune în valoare. Dar nu o vor face. Tocmai de asta, reproduc, cu amărăciune, doar un material al lui Tiberiu Cosovan, fără să-mi mai pese de nimic (I. D.).

*

Emisiunea numismatică EUGEN DRĂGUŢESCU - revers

Emisiunea numismatică EUGEN DRĂGUŢESCU – revers

*

Emisiune numismatică

*

 

Monedă din argint

dedicată aniversării a 100 de ani

de la naşterea lui Eugen Drăguțescu

 *

Banca Naţională a României a lansat în circuitul numismatic, luni, 10 noiembrie a.c., o monedă din argint dedicată aniversării a 100 de ani de la naşterea pictorului şi graficianului Eugen Drăguțescu (1914, Iaşi – 1993, Roma).

*

De remarcat faptul că ediţia de la începutul acestui an a manifestărilor cu genericul „Sărbătorile Memoriei”, eveniment organizat sub egida Consiliului Judeţean Suceava de Centrul Cultural Bucovina, Muzeul Bucovinei, Grup Muşatinii, www. dragusanul.ro şi Monitorul de Suceava, a marcat centenarul naşterii artistului (care a copilărit la Vicovu de Jos şi a studiat la Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuţi),  organizatorii decernând cu acest prilej Premiile „Anului 82 al Artelor Plastice Bucovinene”.

*

Moneda din argint emisă de BNR, cu diametrul de 37 mm şi greutatea de 31,103 grame, prezintă pe avers un desen al artistului plastic Eugen Drăguţescu, valoarea nominală  de 10 lei, inscripţia „ROMANIA”, stema României şi anul de emisiune 2014.

*

Emisiune numismatică EUGEN DRĂGUŢESCU - avers

Emisiune numismatică EUGEN DRĂGUŢESCU – avers

*

Reversul monedei prezintă portretul, numele, semnătura lui Eugen Drăguţescu şi anii între care a trăit acesta.

*

Monedele din argint, ambalate în capsule de metacrilat transparent, sunt însoţite de broşuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză.

*

Broşurile includ certificatul de autenticitate, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului şi casierului central ai BNR.

*

Tirajul emisiuni numismatice este de 250 de monede, iar preţul de vânzare (exclusiv TVA), inclusiv broşura de prezentare, este de 330 lei/buc.

*

Monedele din argint dedicate aniversării a 100 de ani de la naşterea lui Eugen Drăguțescu au putere circulatorie pe teritoriul României.

*

Punerea în circulaţie, în scop numismatic, a acestor monede se realizează prin sucursalele regionale Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timiş ale BNR.

*

Tiberiu COSOVAN

coso@monitorulsv.ro


Adrian Bocancea şi cei trei moş-chetari

Pictorul Adrian Bocancea

Pictorul Adrian Bocancea

*

Nu ne-am mai întâlnit de prin primăvară, aşa că a venit să mă vadă. Există între mine şi pictorul Adrian Bocancea mai mult decât o prietenie. Eu îl divinizez încă din copilărie, fiind pururi fascinat de desăvârşitele lui desfăşurări cromatice, de armoniile de forme şi culori care fac din artistul plastic profesionist Adrian Bocancea un creator unic şi inimitabil. Şi lui îi plac poemele mele până la se aventura, în urmă cu un an, şi la o cronică literară, excelent scrisă şi publicată de “Monitorul de Suceava“, pentru cartea “cântecele“.

*

De fiecare dată, când ne reîntâlnim, punem de un “chef” în doi, la “Gloria“, dublat de un ospăţ al ideilor care atrage lume. De data asta, Adrian Bocancea mi-a adus şi o lucrare de a sa, făcută special pentru mine, vreme de vreo doi anişori.

*

Adrian Bocancea, arătându-mi tabloul

Adrian Bocancea, arătându-mi tabloul

*

Cu atâta bucurie mi-a fost oferit acest tablou şi într-un mod atât de ceremonios, încât am trăit senzaţia primirii celei mai înalte distincţii pământeşti, pe care lumea desigur că încă nu a născocit-o.

*

Pictorul Adrian Bocancea şi opera sa

Pictorul Adrian Bocancea şi opera sa

*

Prietenia artistului plastic Adrian Bocancea mă copleşeşte până la a-mi vindeca sufletul de toate inflamaţiile vremurilor şi ale vremii. Când ne întindem la vorbă, uit de toţi uitaţii prin veac, iar când încep să se ivească şi prietenii noştri comuni, deja ştiu cum arată dumnezeirea de după următoarea naştere, după cea definitivă. Primul a sosit, astăzi, 25 noiembrie 2014, Tiberiu Cosovan, cu volumul al III-lea al cărţii sale, “Efigii în filigran“, dotat cu dedicaţia cuvenită, într-un plic mare şi elegant. Remarc gestul şi îmi spun că ar fi cazul să mi-l însuşesc, eu având obiceiul să-mi port cărţoaiele prin buzunarele largi ale hainelor, de unde le scot, adesea, şifonate şi cu coperţi îndoite.

*

Pictorul Adrian Bocancea şi publicistul Tiberiu Cosovan

Pictorul Adrian Bocancea şi publicistul Tiberiu Cosovan

*

Se întâmplă, uneori, ca, într-o cârciumă, să se adune mai multă sfinţenie decât într-o biserică. Depinde cu cine te întâlneşti şi de subiectele luate în discuţie. Când ni se alătură şi poetul Roman Istrati, cu prospeţimea tumultoasă a spiritului său, atmosfera se purifică, iar Adrian Bocancea începe o expunere pătimaşă a tehnicilor de lucru în pictură, exemplificând cu nume şi cu opere, iar mâinile lui – mâini de sacerdot antic – desfăşoară gesturi care ne îndrumă privirile spre văzutele pe care ceilalţi oameni, de prin preajmă, nu au cum să le vadă.

*

Adrian Bocancea, Roman Istrati şi Tiberiu Cosovan

Adrian Bocancea, Roman Istrati şi Tiberiu Cosovan

*

Astăzi, eu, Coso şi Romy am stat de vorbă cu Dumnezeu. Iar dacă vi se pare prea preţios sau prea mult spus, rectific: Astăzi, am şi trăit!


Cântecul desprinderii poeziei: lui Adrian Bocancea

*

Am fost acolo, urmele mă ştiu,

destinul pietrei încă le apune

rupându-le discret, dar prea târziu

imensităţii cerului drept rune,

aveam mereu pe drumul lor poveri,

nu îmi păsa de paşii ce m-au dus

*

Bătând cărări cu tălpile în ieri

ori într-un mâine care m-a apus

cu jariştea fluidă din zăpezi

ademenind pe urme veşnicie

numai să ştii că-am fost, fără să vezi

cum s-a desprins din mine-o poezie,

eu rămânând de-a pururi lângă stele

adăpostindu-mi cântecele-n ele.


Cântecul demitizării: lui Petrică Oloieru

*

Prin vaduri alte vaduri cântă,

ecoul lor îndepărtat

trecând prin veacuri înspăimântă

rupând din cerul înstelat

icoana altor veşnicii

ca s-o aştearnă în zenit

alean al vremilor târzii:

*

Oracolul a amuţit;

la vad nisipul ce s-a scurs

odihnă timpului i-aduce,

iar împietririle-au decurs

eternizând nişte caduce

relicve încă necesare

uitărilor din fiecare.