Dragusanul - Blog - Part 1159

Datina, Biblia Românilor – ediţie nouă, adăugită

Coperta Datina*

Pentru că, de o vreme, mi se tot cer exemplare ale cărţii Datina, Biblia Românilor, pe care am publicat-o în urmă cu vreun deceniu şi pentru că, între timp, am aflat, din sursele documentare străvechi, o puzderie de alte informaţii, care îmi întăresc susţinerile de odinioară, am decis ca, imediat după lansarea de cărţi din 7 ianuarie 2015, să încep rescrierea cărţii Datina, Biblia Românilor, reorganizând şi materialul.

*

Până în toamna anului 2015, voi izbuti, desigur, să recriu şi să tipăresc a doua ediţie a accestei cărţi, extinzând, de la spaţiul sacru bucovinean, la cel naţional, şi metoda de abordare. Prin urmare, cei care o doresc, sunt rugaţi să-mi comunice din vreme, ca să-i pot lua în evidenţă şi să le trimit cartea înaintea lansării oficiale a noii ediţii, una revizuită şi adăugită.

*

Precizez că, şi în varianta ediţiei întâi, cartea încerca recuperarea de istorie şi de spiritualitate strămoşească din reperele Datinii, care este, precum Biblia pentru evrei, istoria neamului nostru.


La Suceava, de Anul Nou vine Anul Vechi

Renul: Dragi suceveni, nu va lasaţi pacaliţi! Aista şi cân' dă, ie!

Renul: Dragi suceveni, nu va lasaţi pacaliţi! Aista şi cân’ dă, ie!

*

Mândrul oraş al Sucevei, încărcat de atâta istorie, încât şi-a arunctat statuia ctitorului la gunoi, se pregăteşte de întâmpinarea Anul Vechi, de Anul Nou. Aceleaşi poleieli bazaristice, amplasate taman ca în anul trecut, acelaşi Ion Lungu, plesnind de bunăstare şi de colinde aburcate bucal (“colinzi”, zice Lungu în clasicu-i analfabetism), aceleaşi fânare de evazionat fiscal şi sanipidistic (sic), başca duhneală de folcloroase de numai, numai!

*

Orăşelul celor daţi în mintea copiilor, decând îl tot pradă

Orăşelul celor daţi în mintea copiilor, decând îl tot pradă

*

“Centru civic”, adică monstruozitatea mulsă zdravăn de edili, vreme de câţiva ani, arată trist, descurajant, ca un fel de buimacă păşire în trecut. Butaforii prost făcute, şi acelea puţine la număr, procurate de prin bazarele turceşti. Pere mălăieţe, pe post de lampioane, omăt, lunecuş periculos (aveţi grijă: la urgenţe, medicii nu pot fi treziţi pe timp de noapte, că le sare muştarul!), mizerie. Incultură, cinism, şmecherism de ţărănoi care, peste noapte, se crede atât de deştept, încât pe toţi ne ia de proşti. Şi poate că are dreptate, din moment ce îl tot îndurăm, cu găluştele lui soioase, de atât amar de vreme!

*

Noul ctitor al Sucevei: omul de zăpadă

Noul ctitor al Sucevei: omul de zăpadă

*

Suceava nu are nimic exponenţial pentru Bucovina. Suceava nu e o pecete, ci un petec jegos, cusut prost pe veşmântul imaculat al celui mai minunat ţinut din lume.

*

Primarul Lungu: Esti c-îmi stă ghini ca virgulî ctitor a Sucevii?

Primarul Lungu: Esti c-îmi stă ghini ca virgulî ctitor a Sucevii?

*

Ar trebui să nu-mi pese. Când au realizat ce tot alegem noi, copiii mei, ca şi ai dumneavoastră, au plecat cât mai departe şi nu mai vor să se întoarcă nici picuraţi cu lumânarea. Încet, încet, Suceava se transformă într-un azil de bătrâni, într-o ofensă adusă Bucovinei.

*

Marca ortodoxiei bucovinene?

Marca ortodoxiei bucovinene?

*

În ţara asta, ocolind, în mod inexplicabil, Suceava, a început vânătoarea de corupţi, deşi corupţia nu este cel mai mare rău al societăţii contemporane. Mult mai nocivă decât corupţia este prostia. Dovadă: Suceava, care, de Anul Nou, va întâmpina… Anul Vechi!


Cântecul pribegilor pe drum: lui Nicolae Groza

*

Natură vie cu pribegi pe drum,

istovitoare-i calea care-i poartă

călăuziţi de pasărea de fum

omagiată de mulţimi drept soartă,

las arcul jos, nu mai arunc săgeţi,

am ostenit vânând cu-nfrigurare

eternitatea bieţilor poeţi

*

Gândind mereu fireasca evadare,

revolta mea de muritor pribeag

o s-o depun pe cer cu demnitate:

zâmbind, atunci, şi Dumnezeu cu drag

abia privind o să îmi dea dreptate!


Cântecul fragilităţii pripei: lui Mircea Sfichi

*

Mâini ostenite şiroiesc cuvinte,

iar paginile-n scapăr prin ninsori

rostogolesc doar steaua ce mă minte

cântând dezlănţuit sub căpriori,

e timpul ei, aleanul ei împarte

arsurile cu alb în depărtări

*

Scurgându-mi mâna dreaptă într-o carte,

frângându-mi mâna stângă pe viori,

iar sufletul şi-a pus cămaşa clipei

ca să-şi găsească trup încăpător:

hai să măsori fragilitatea pripei

incendiind prin mine-ntâmplător!


Bătălia pentru binele Patriei

Andreea Creţulescu: Trage, Ghiii-ţăăă!...

Andreea Creţulescu: Trage, Ghiii-ţăăă!…

*

Ca patrioţi, nu din bravadă,

ei, cu simţire tricoloră,

sunt gata pentru patrie să cadă,

păcat că DNA-ul îi ignoră!