Dragusanul - Blog - Part 1120

Ponta, îţi strigă DACIA: NA locurile de muncă înapoi!

 

Proteste Rosia Montana 2

Proteste împotriva „locurilor de muncă” ale lui Ponta, create prin jefuirea şi pustiirea ţării.

 

Ponta

un Emil Boc ceva mai găligan, mai plagiator şi mai golănaş

Daciana

Daciana eminenţei roşii, Ilie Sârbu

Victor Ponta s-a dovedit, deja, a fi doar un Emil Boc ceva mai găligan, mai plagiator şi, drept urmare, mai golănaş. Ca toţi golănaşii, Victor Ponta, dar şi dama lui de politică şi de intimitate, Daciana eminţei roşii, Ilie Sârbu, ne iau de fraieri, crezând că vom înghiţi găluşca despre „crearea locurilor de muncă” prin jefuirea ţării, în complicitate cu mafia FMI, prin şutirea aurului, gazelor şi cuprului din subsolul ţării lor (a noastră nu mai este de mult) şi prin otrăvirea cinică a vieţii noastre de fiecare zi, dar s-au înşelat.

 

 

Dovadă, protestele:

 

Daciana, pune-te în lanţuri, aşa cum ai promis în 2011!

Daciana, pune-te în lanţuri, aşa cum ai promis în 2011!


RomHaz cu Videanu, Vosganian şi Niculae

 

Varujan Vosganian, într-un gest politic tipologic

Varujan Vosganian, într-un gest politic tipologic

 

Adriean Videanu, într-o complementarietate a gesturilor politice tipologice

Adriean Videanu, într-o complementarietate a gesturilor politice tipologice

Cumplitul război de sfârtecare şi de înhăţare a ţării continuă, hoţi şi mai lacomi râvind încrâncenaţi la ce-au furat sau nu Ariean Videanu, Varujan Vosganian şi Ioan Niculae, indivizi pe care Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) tocmai intenţionează să-i trimită ca să-i ţină de urât colegului lor de guverne Relu Fenechiu, al cărui viitor este, desigur, mai sumbru şi decât al nostru, supravieţuitorii de zi cu zi, sub umbra lor rapace.

 

Cei doi cetăţeni ministeriabili, împreună cu necioplitul, ba chiar grobianul patron al „astrei” … guvernamentale, cică ar fi complotat pentru subminarea economiei naţionale, după regula alternanţei ministeriabile la hoţie, când Videanu şi când Vosganian aprobând şi susţinând în guverne mai multe acte, prin care sprijineau interesele financiare ale lui Ioan Niculae şi „au folosit unitatea naţională de interes strategic SNGN Romgaz în interesul privat al firmei omului de afaceri, SC Interagro SA, producând un prejudiciu de aproximativ 130 milioane de dolari”.

Grobianul patron al "astrei" guvernamentale, Ioan Nicolae

Grobianul patron al „astrei” guvernamentale, Ioan Nicolae

 

 

„Procurorii susţin că activitatea grupului infracţional iniţiat, constituit şi coordonat de Ioan Niculae (şi noi, care ne închipuiam că Emil Boc şi, ulterior, Victor Ponta, coordonau guverne!) viza fapte de natură să submineze economia naţională prin folosirea SNGN Romgaz SA în direcţia dorită de interesele grupului infracţional” (Gândul).

 

 

Povestea pare să fie groasă de tot (Adio, Mediterana, Adriean te salută!), din moment ce trinitatea mafiotă a fost intens monitorizată de către ofiţerii Serviciului Român de Informaţii (SRI), care au şi pus la dispoziţia DIICOT un probatoriu mai mult decât convingător.


Chiar s-a născut… Traian Băsescu?

 

Un zâmbet uman pe chipul moroiului Băsescu

Un zâmbet uman pe chipul moroiului Băsescu

 

Când eram definitiv convins că Traian Băsescu nu-i decât un jalnic moroi al istoriei noastre, care nu s-a născut niciodată cu adevărat, dar ne bântuie nelinişte nopţilor, iată că văd un zâmbet uman pe chipul moroiului, într-o fotografie publicată de „Gândul”.

 

 

Să însemne asta că, odată cu mugurul lui de nepoţică, freamăt de lumină din lumină, s-a născut, cu adevărat şi Traian Băsescu?


Alexandru Arşinel, încă o legendă pângărită

Alexandru Arşinel, legenda râsului la români

Alexandru Arşinel, legenda râsului la români

 

Alexandru Arşinel,  legenda râsului la români, în vremurile în care, de-atâta apăsarea a plumbului disperării, nici măcar plânsul nu ne-a mai rămas, după cum constata, într-un inegalabil poem, ultimul Hasdeu al culturii noastre, Romulus Vulpescu, este noua victimă a monstruasei noastre lipse de identitate şi, deci, de reperele valorice, menite să ne justifice în timp.

 

 

Un oarecare emanuel ungureanu, un gâgă al buticarismului cu aparent civism, dă cu vâscoasa-i ignoranţă în legenda încă vie, de care avem şi vom avea încă atâta nevoie, pricinuindu-i Actorului şi Omului de Cultură şi de Atitudine cu Adevărat Civică Alexandru Arşinel mai mult decât un disconfort, adică aproape o nelinişte.

 

Să-ţi fie ruşine, gâgă ungureanu, deşi n-am văzut, încă, păduche roşind pe fruntea unui om care chiar există!


Străbunii materni ai lui Mihai Eminescu

 

şi ai lui Alexandru Ioan Cuza, şi ai lui… Grigore Ureche

 

Bustul lui Eminescu, realizat de Dimitrie Loghin

Bustul lui Eminescu, realizat de Dimitrie Loghin

Grigore Ureche

Grigore Ureche

 

Documentul din 5 februarie 1752, clasat de Nicolae Iorga, în „Studii şi documente cu privire la Istoria României (II). Cărţi domneşti, zapise şi răvaşe”, cu numărul 64 (p. 159), reprezintă cheia genealogiei materne eminesciene, datorită faptului că Ion Iuraşu vinde partea lui din Filimoneşti sau Hilimoneşti (în alte documente) lui „Ioniţă Cuzii biv Vel Pitar… fiindu-mi dumnialui şi mie niam, de pe moaşi-me Antunica”.

 

 

Bunica sau mătuşa comună, „moaşi-me Antunica”, pentru Iurăşceni şi Cuzeni este „Antunica, fata lui Postulachi Mogâldea”, nepoata lui Simion Mogâldea şi strănepoata „preutului Toader Mogâlde”, menţionată în documente între anii 1752-1791.

 

Antunica Mogâldea, bunica sau mătuşa comună pentru Iurăşceni şi Cuzeni

Antunica Mogâldea, bunica sau mătuşa comună pentru Iurăşceni şi Cuzeni

 

Conform unui zapis din 25 aprilie 1828, şi Antunica se numără printre răzeşii vasluieni „scoborâtori din Gavril Mogăldea”, strălucit înaintaş al Iurăşcenilor şi al Cuizeştilor din Crăciuneşti, Filimoneşti, Sloboziiani, Golăeşti şi Negreşti, cu părţi de sat în fiecare vatră din satele vasluiene menţionate.

 

 

Înrudită cu neamul Lăpuşnenilor (Nicolae Iorga, Inscripţii din bisericile din România, vol. I, p. 50), familia Mogâldea are parte de o primă atestare în 5 mai 1554, când Ion Mogâldea vistiernic face o cumpărătură.

 

Iorga citat 2

 

Însurat cu Salomina Jora (străbuna directă a Cuzenilor), Ion Mogâldea, cumnat al lui Nestor Ureche (tatăl cronicarului), a avut două fete şi un fecior, pe Neculai Mogâldea paharnicul, însurat cu Alexandra, fata hatmanului Vasile Şeptilici, şi care era văr cu voievodul Gheorghe Ştefan, din acea (Ştefan S. Gorovei, Înrudirile cronicarului Grigore Ureche, p. 114-121).

 

Domnitorul Românilor

Domnitorul Românilor

 

Soră a hatmanului Miera, Salomina Mogâldea „stabileşte”, practic, o înrudire întru vechimea neamurilor, în 2 februarie 1646, când se împărţeau moşiile rămase după fratele ei, hatmanul.

 

 

„Deci, un număr de zece persoane se arată urmaşi ai pârcălabului Miera, fără a se preciza nici cine era acesta, nici gradul exact de rudenie. Din studiul atent al documentului, reiese că moştenitorii lui Miera se împărţeau în trei grupe; identificarea personajelor le va evidenţia.

Astfel, sunt enumeraţi nepoţii Salomiei Mogâldoaia: Gheorghe Ştefan, Roşca vistierul, Caraiman, Pavel, Ionaşco Rusul şi Sturza.

Gheorghe Ştefan( + 1668), viitorul voievod (1653-1658), era fiul lui Dumitraşco Ştefan vel logofăt şi al Zinicăi, fiica lui Ionaşco Mogâldea.

Roşca vistierul este Gheorghe Roşca, cărui soţie, Aniţa, era fiica lui Vasile Mihăilescul şi a Sultanei Mogâldea. Gheorghe Roşca era fiul vornicului Ion Roşca şi al Mariei, fiica lui Ionaşco Zbiera vornicul (+ 6 aprilie1572) şi a Irinei (Chirana). Deci, înrudirea lui Gheorghe Ştefan cu Gheorghe Roşca era prin familia Mogâldea.

Sturza este Mateiaş Sturza, jitnicer, mai târziu vistier, cumnat cu Gheorghe Roşca, fiind căsătorit cu o altă fată a lui Vasile Mihăilescu.
Caraiman este tatăl comisului Ionaşco Caraiman, despre care se ştia că era considerat ca o rudenie a lui Vasile şi Gheorghe Ştefan, şi al lui Gavrilaş Caraiman stolnic. Aceştia doi erau veri primari ai copiilor lui Neculai Mogâldea, mama lor fiind sora lui Neculai Mogâldea. Presupunem că e vorba de Vasile Caraiman, fiul paharnicului Ioan Procopie Caraiman (+ 1609) şi al Nastasiei I. Prăjescu, fosta soţie a lui Cristea Buhuşv.
Cât priveşte pe Ionaşco Rusul, viitorul logofăt, în domnia lui Gheorghe Ştefan (1654- 1658) ascendentul familiei Russo, şi pe Pavel, vornicul de gloate, deocamdată nu putem stabili cum erau ei nepoţii Salomiei Mogâldea.

 

Iorga citat 3

 

Alt grup de interese era al familiei Jora, reprezentată de „Isac Mesihnescul, nepotul lui Toader Jorii”, de ,,Ionaşco Jora biv dvornic, ficiorul lui Simion Jorii” şi de nepotul lui Ionaşco, anume Gligoraşco Jora.

Celălalt grup de interese era reprezentat de Grigore Ureche” (Ştefan S. Gorovei, Înrudirile cronicarului Grigore Ureche, p. 114).

 

Iorga citat 4

 

Practic, avem, aici, câte un strop vechi din sângele care a fremătat prin trupul lui Mihai Eminescu. Va trebui să revin, cu citări şi fotocopii de documente, care să demonstreze că afirmaţiile din această schiţă nu sunt simple fabulaţii.

 

 

Aş face-o acum, dar nu-i vreme, pentru că trebui să merg la nunta fetei fostului meu prieten Viorel Varvaroi. Fost, pentru că, în clipa de faţă, mi-i „manager general”, aşa că am trecut prietenia în… rezervă.