Dragusanul - Blog - Part 1110

Ilie E. TOROUŢIU

 

Ilie E. TOROUŢIU

 

Toroutiu

 

17.06.1888, Solca – 23.11.1953, Bucureşti

 

         Editor al revistelor „Caietele Eminesciene“ (1927-1929), „Floarea Soarelui“, „Literatură, artă, ştiinţă, viaţă socială“, „Convorbiri literare”, serie nouă, Torouţiu a publicat „Românii şi clasa dirigentă din Bucovina. Studiu statistic economic“, „Românii şi clasa intelectuală în Bucovina“, „A fost odată. Poveşti şi cântece populare“, toate în 1911, „Chipuri“ (1912), „Frunză verde. Cântece populare“ (1914), „Poporaţia şi clasele sociale în Bucovina“ (1916) ş 13 volume de „Studii şi documente literare“ (1931-1946). Mai multe, în Mărturisitorii ** – clik.


Leca MORARIU

 

Leca MORARIU

 

Morariu Leca

 

25.07.1888, Toporăuţi – 15.12.1963, Râmnicu Vâlcea

 

         Întemeietorul revistelor „Făt-Frumos“ (1926-1944), „Fond şi formă“ (1938-1944) şi Buletinul „Mihai Eminescu“ (1930-1943), Leca Morariu a publicat cărţile „De la noi. Poveşti“ (1920), „Războiul Troadei“ (1923), „Institutorul Creangă“ (1925), „Drumuri moldovene. Pe urmele lui Creangă“ (1925), „La fraţii noştri“ (1928), precum şi o mulţime de studii despre viaţa şi opera lui Porumbeşti, Eminescu, Veronica Micle, Nicu Gane, T. Robeanu, Grămadă, Teliman etc. Mai multe, în Mărturisitorii ** – clik.


Alexandru ZAVULOVICI

 

Alexandru ZAVULOVICI

 

Zavulovici

 

17.06.1889, Suceava – 21.06.1976, Suceava

 

         A compus suita simfonică pentru orchestră „Cântec şi joc” (1924), tabloul simfonic „Primăvara” (1924), „Hora Natalia” (1936), „Şi dacă ramuri bat în geam”, pe versuri de Mihai Eminescu, „Imnele Sfintei Liturghii” etc., publicând „23 Coruri. Culegere de coruri pentru 3 voci egale şi pian” (1924), „Studii şi piese pentru vioară” (1973), lăsând moştenire Bibliotecii Bucovinei „I. G. Sbiera” un voluminos manuscris cu memorii şi mărturii culturale sucevene.


Alexandru BOCĂNEŢU

 

Alexandru BOCĂNEŢU

 

Bocanetu

 

11.08.1889, Stupca – 12.08.1972, Stupca

 

         Luptător în Războiul Sfânt al Întregirii Neamului, Alexandru Bocăneţu a scris „Istoria oraşului Cernăuţi pe timpul Moldovei”, monografia „Mănăstirea Moldoviţa” (1933), dar opera lui fundamentală cuprinde studiile: „Terminologia agrară în limba română” (Codrul Cosminului / 1925-1928), „Relaţiile româno-cehe de la origini până azi” (1929), „Relaţiile româno-polone de la origini până azi” (1930), „Relaţiile româno-ruse de la origini până azi” (1930) şi „Relaţiile româno-bulgare de la origini până azi” (1931). Mai multe, în Mărturisitorii ** – clik.


Isidora CONSTANTINOVICI-HEIN

 

Isidora

 

CONSTANTINOVICI-HEIN

 

Constantinovici-Hein

 

26.12.1889, Câmpulung – 05.11.1981, Graz

 

        „Vlăstar al unei vechi familii preoţeşti din Câmpulung, distinsa pictoriţă a făcut studii la Munchen şi la Paris. Intuind liric culoarea, domnia sa reuşeşte într-un cromatism perfect susţinut, care se uneşte fericit cu desenul condus în deplină siguranţă. Isidora Constantinovici-Hain, care se desluşeşte din admirabila dumisale dragoste pentru peisagiul natal, muntele, şi pentru fiii pământului, este, astăzi, o valoare de prim plan în plastica românească, în cadrul căreia s-a desăvârşit cu atâta vigoare” (Streinul, 1939).


Pagina 1.110 din 1.139« Prima...102030...1.1081.1091.1101.1111.112...1.1201.130...Ultima »