Dragusanul - Blog - Part 1091

George VOEVIDCA

 

George VOEVIDCA

 

Voevidca George

 

09.04.1893, Sinăuţi – 01.02.1962, Suceava

 

         Poetul şi epigramistul care, la îndemnul lui Ion Grămadă, a apucat să publice, înainte de Unire, doar o singură poezie în „Junimea literară“ (nr. 4-5/1914), sonetul „Reminiscenţă“, avea să evolueze scriitoriceşte superb, cărţile sale de poezie, „Sonete“ (1920), „Turnuri“ (1928), „Cântece pentru Lu“ (1936) şi „Pro Patria“ (1943), cele două texte dramatice, „Supremul argument“ şi „Puteri întunecate“, precum şi sutele de epigrame publicate definindu-l drept un spirit bucovinean inconfundabil. Mai mult, în Mărturisitorii ** – clik.


Claudiu ISOPESCU

 

Claudiu ISOPESCU

 

Isopescu Claudiu

 

18.04.1894, Frătăuţii Vechi – 01.04.1956, Roma

 

         Universitar la Roma, a publicat: „Românii în literatura geografică italiană”, „Italia şi începutul teatru muzical dramatic român” (1929), „Asachi în Italia”, „Pelegrinul Transilvaniei şi Italia”, „Revoluţionarul român N. Bălcescu” (1930), „Aron Densuşianu şi Italia” (1936), „Revistele româno-italiene în România şi Italia” (1937), „Limba, literatura şi istoria românilor în Spania” (1941), „Eseuri italo-româno-hispanice” (1943), „Isus în poezii populare româneşti” (1950) „E. Schuyler şi românii (1954).


Grigore NANDRIŞ

 

Grigore NANDRIŞ

 

Nandris

 

31.01.1895, Mahala – 29.03.1968, Londra

 

         Preşedinte al SCLRB, sprijinitor al SAAAPB, al SSB şi al gazetelor şi al cărţilor bucovinene, Grigore Nandriş, descoperitorul genealogiei polone a Eminovicienilor, ne-a lăsat moştenire: „Documentele româneşti în limba slavă din mănăstirile Muntelui Athos. 1372-1658” (1937), „Colloquial Rumanian” (1945), „Elementul aromânesc în Lexiconul Heptaglot din Oxford” (1961), „Istoria lui Dracula, tema legendei lui în literaturile din estul şi vestul Europei” (1966) etc.


Leon HRUŞCA

 

Leon HRUŞCA

 

Hrusca Leon

 

22.02.1895, Cernăuţi – 18.09.1961, Cluj-Napoca

 

         „Desenator sigur pe tratarea liniară pe care o dă obiectului, Leon Hruşca îşi poate permite să interpreteze, printr-o viziune proprie, planurile artistice. Trecând de la desen la culoare, el se afirmă şi aici, utilizând cu îndrăzneală cele mai variate nuanţe… Atât în desen, cât şi în culoare, Leon Hruşca, fără a fi de o anumită noutate (stridentă, deci lipsită de gust), aduce aportul preţios al unei viguroase viziuni personale, care-l aşează între maeştrii plasticei contemporane din România” (Streinul, 1939).


Alexandru BOGZA

 

Alexandru BOGZA

 

Bogza

 

10.07.1895, Brăila – 31.12.1973, Câmpulung

 

         Definit, de fratele său, Geo Bogza, drept „omul care a avut o mistuitoare vocaţie pentru filozofie”, „realismul critic”, promovat de el printr-o lucrare în manuscris, publicată abia în 1984, însemnând, în viziunea lui Constantin Noica, „una din cele mai pure întâmplări ale spiritului petrecut pe pământ românesc”. O monografie dedicată filosofului Alexandru Bogza de Vasile Zvanciuc, a fost publicată, la Cluj, sub egida Institutului de Istorie „George Bariţ”.


Pagina 1.091 din 1.118« Prima...102030...1.0891.0901.0911.0921.093...1.1001.110...Ultima »