Dragusanul - Blog - Part 1084

Senatoarea sexi vrea vrea in… cultură!

Senatoarea sexi

Senatoarea sexi

*

Cetăţeanca Steliana Vasilica Miron nu cântă, nu dansează, nu sapă, nu dă cu secera, dar s-a înfăţoşat pe scena Festivalului Internaţional de Folclor “Întâlniri bucovinene”. Un salut politic, dacă ar fi fost nevoie de el, puteau să aducă preşedintele C.J. Suceava, domnul Ioan Cătălin Nechifor, şi primarul Câmpulungului Moldovenesc, domnul Mihăiţă Negură, care au îndreptăţiri serioase în ceea ce priveşte organizarea festivalului (finanţările nu le iau în discuţie, pentru că vin din partea tuturor plătitorilor de impozite din acest judeţ, şi nu din buzunarele domniilor lor).

*

Cetăţeanca Steliana Vasilica Miron n-are nici o treabă cu cultura, dar fără domnia sa nu se poate, că doar aţi ales-o senator şi trebuie să ciripească, să zvâcnească languros din pleoape, să-şi arate toaletele şi coafura care o costă lunar cât veniturile mele pe doi ani. Coafura, doar!

*

Cinstit vorbind, încep să o înţeleg pe cetăţeanca Miron, mai ales că se apropie, gâfâind, viitoarea campanie electorală. În mod firesc, nu există justificare pentru contaminarea culturii cu incultură, din moment ce Festivalul Internaţional al Inculturii “Mare-i grădina ta, Doamne!” beneficiază de o bugetare dodoloaţă, cu proporţia aia, dintre costul coafurii cetăţencei şi leafa mea pe doi ani.

*

Ceea ce mă cam enervează este stăruinţa cetăţencei Steliana Vasilica Miron de a fi inclusă omagial şi în site-ul Centrului Cultural “Bucovina”, care, până să-l fi preluat eu, era mai gol şi mai indecent chiar şi decât cetăţeana senatoare, în fotografiile “sexi” pe care le răspândeşte prin media.

*

De ce se îndeasă atât de îndrăcit într-un spaţiu cultural nu pricep, dar, înainte de a-i deschide poarta nouă (în fond, cultura este o noutate absolută şi necunoscută pentru cetăţeanca Miron) a site-ului Centrului Cultural “Bucovina”, haideţi să o găzduiesc în spaţiul care îmi aparţine numai mie şi celor care obişnuiesc să mă citească (30.000 de cititori diferiţi pe lună aveam prin februarie, iar cererile de prietenie curg), urmând să stabilească sau nu graniţele penibilităţii toţi cei care au chef să se uite la fotografiile de mai jos.

*

Cântă pentru dumneavoastră: Steliana Vasilica Miron!...

Cântă pentru dumneavoastră: Steliana Vasilica Miron!…

Privighetoarea "Întâlnirilor bucovinene": Steliana Vasilica Miron

Privighetoarea “Întâlnirilor bucovinene”: Steliana Vasilica Miron

"Nici nu coase, nici descoase, / dar la vorbe ştiu că varsă" (dintr-un colind)

“Nici nu coase, nici descoase, / dar la vorbe ştiu că varsă” (dintr-un colind)

*

Vă place? Vă priveşte, o faceţi pe riscul dumneavoastră.


Naţiunea Creatorilor, primele patru afişe

Afis Campulung m

*

Festivalul European “Naţiunea Creatorilor” (13-17 august 2015), reuneşte făptuitori de artă din Israel, Slovacia, Cehia, Croaţia şi România, şi valorifică o formulă inedită de spectacol, care să consacre statul nostru, al pictorilor, al muzicienilor şi al poeţilor, de zboruri captive în “ordinea” civilizaţiei pământene.

*

Pot participa la manifestări şi politicienii din judeţ, dacă şi-au întărit cât de cât imunitatea şi pot spera că nu vor face o toxiinfecţie intelectuală. În fond, noi nu dorim să punem în pericol viitorul măreţ al patriei, pe care numai ei îl reprezintă, întrupă şi îmbuibează.

*

Încă nu am afişul pentru Suceava, pentru că nu a fost decisă locaţia, dar pe celelalte le-am făcut şi vi le prezintă în ordinea calendaristică a manifestărilor, festivalul debutând la Câmpulung Moldovenesc, dar dincolo de ruinele urbane, la BTT.

*

Afis Gura Humorului m

Afis Calafindesti m

Afis Corlata m


Acolo unde mi-am mutat sufletul

Toy Machines pe scena ZILELE PRIETENIEI

*

Am mai spus-o, eu sunt un om norocos: sufletul meu trăieşte în două trupuri, unul deja ostenit, pe care mulţi îl ştiţi, şi altul tânăr şi viguros, care nu ar trebui să vrea să vă ştie, deşi v-a dăruit ceea ce nici măcar nu aţi visat vreodată – Bucovina Rock Castle.

*

Faceţi click pe fotografie, dacă sunteţi curioşi să vedeţi cum arată lumea celui de-al doilea trup al sufletului meu. O lume în care trupul acela viguros va izbândi, pentru că nu-l vor stânjeni fudulele bundiţe de dihor, găluştele lui lungu sau ipocrifele (sic!) doamnei Ardeleanu. Ce ghinion pe primul meu trup să se fi născut aici, sub umbra Cetăţii Sucevei!


Arţăgosul soţ al tăietoarei de salarii şi cultură

*

Astăzi, spre seară, m-a sunat soţul arţăgos al doamnei care ne-a tăiat salariile şi pensiile, şi care acum ar vrea să ne taie şi cultura, şi m-a luat tare: “Cine te-a plătit, dom’le, ca să te iei de soţia mea?”. Minte de precupeţ, de ciubucar de duzină, dar asta e! Cu mentalitatea nu te pui.

*

Dom’ doftor Ardeleanu, că eşti jalnic, m-am convins în ultimii doi ani, dar ai cuvântul meu de onoare că nici cu gândul nu m-am luat de soţia dumneavoastră, pe care, ca soţie a dumneavoastră şi în general ca soţie, chiar o respect.

*

Numai că, dom’ doctor, ai scăpat-o prin loboda politichiei şi bate câmpii!… Nu vă amintiţi cum ne genocida dumneaei tv cu minunata dare la reformă a învăţământului, cum ne decapita cu barda tăierilor de salarii şi pensii organele vitale, iar mai nou, dom’ doftor, chiar n-ai văzut cum dă cu râtul în cultură, deşi nu are nici o îndreptăţire creatoare, adică nu a desenat şi dumneaei un hopa-lungu-barbă-cot, vocaţia domniei sale atavică fiind cea de pupăcit prin aer, cu o slugărnicie lipicioasă: “PeDeLuş cu părul creţ, fă-mă prima în judeţ şi te pup în funduleţ!“?

*

Şi-apoi, dom’ doftor, cum de îţi permiţi dumneata să mă suni şi să încerci să mă ameninţi pentru  că am contrazis o imbecilitate partizană (“interesul de partid”), doar ca să apăr deminitatea celor cărora le aparţin? Ia-ţi nevasta la refec şi povăţuieşte-o să nu mai bată câmpii, să nu-şi mai bage ghearele ideologice în carnaţia culturii, pentru că nu are nici o îndreptăţire nici să ne taie salariile, nici să ne pricopsească cu legea lui funeriu, dar mai ales să pustiască şi ultimele speranţe ale creatorilor din acest ţinut.

*

Încă sunt calm, dom’ doftor Ardeleanu. Dar îndrăzniţi să mă mai sunaţi o dată!…


O zi, în familie

Carina şi Cozmina, la Mănăstirea Neamţului

Carina şi Cozmina, la Mănăstirea Neamţului

*

Astăzi, nu am mai avut de ales: familia m-a capturat şi al ei am fost, uitând, pentru ceasuri şi ceasuri, de toate deşertăciunile. Aşa că am ajuns, mai întâi, la mănăstirea Neamţului, acolo unde odihneşte Mitropolitul Teoctist, cel care l-a miruit Domn pe Ştefan cel Mare şi care i-a fost alături până apropape de sfârşitul vieţii Voievodului. Pe treptele de la intrarea în biserică, adică exact acolo unde a fost decapitată de cazaci domniţa Ruxandra, fata lui Vasile Lupu, văduva lui Timuş Chmelnicky, încă mai poţi auzi sângele pe nedrept vărsat, dacă ai auz de auzit.

*

La mănăstirea Neamţului am mers cu gândul premeditat de a aprinde câteva lumânări pentru cât mai grabnica însănătoşire a prietenilor noştri Olga Finiş şi Constantin Emil Ursu, şi sper să se milostivească bunul Dumnezeu pentru că arari sunt oamenii care să le semene lor întru învrednicire.

*

Urcând spre Cetatea Neamţului

Urcând spre Cetatea Neamţului

*

Apoi, pe caniculă straşnică şi cu o inimă care a cam început să-mi facă probleme, am urcat la Cetatea Neamţului, arsă în aceeaşi zi cu Cetatea Sucevei, în 1675, din ordinul lui Dumitraşco Vodă Cantacuzino, „grec tălpiz şi fricos, cu piele de iepure pe spate şi neavând nici o milă de ţară”, care trimis-a “pe Panaitachii uşerul Morona, cu un agă turc, pentru ca să strice cetăţile”.

*

Cetatea Neamţului

Cetatea Neamţului

*

Arată superb Cetatea Neamţului, astăzi, iar înrudirea ei cu Cetatea Sucevei, care va arăta şi mai bine – în curând, sugerează un aliniament voievodal pe care, din păcate, cu ardelenci şi mironese, lungi şi alte coafeze, nu-l vom exploata niciodată cu adevărat şi ca potenţial turistic.

*

Cetatea Neamtului 2

Cetatea Neamtului 4

Cetatea Neamtului 5

Cetatea Neamtului 6

Cetatea Neamtului 7

*

Deşi nu interesează pe nimeni, astăzi am trăit, apoi, întors în suceava, m-au luat de guler pasagera indecentă steliana vasilica miron, prin intermediul lui Viorel Varvaroi, şi veşnica noastră persecutoare, doamna Ardeleanu, prin intermediul arţăgosului soţ al domniei sale. Şi iar sfârşit!