Dragusanul - Blog - Part 1081

Unde-i Compania teatrală “Bucovina”? Dar banii?

Distribuţia operetei "Crai nou" (cu un secol, în urmă)

Distribuţia operetei “Crai nou” (cu un secol, în urmă)

*

În urmă cu vreo câţiva ani, cu mare iroseală de miliarde, cu extaz politicianist şi cu ştiinţă superbă în tocatul banilor europeni, apărea, la Suceava, Compania teatrală “Bucovina”, sub direcţiunea specialistei în tocat frunze la câini, Brânduşa Dăscălescu. S-a pus în scenă o piesă de Rebreanu, în cadrul etapei săteşti a festivalului naţional al păcălelii “Cântarea Democraţiei”, iar doamna deputat Sanda Maria Ardeleanu se umplea de gloria dedicării culturii majore şi viceversa, apoi, când banii duşi au fost, vestita şi mult trâmbiţata Companie teatrală “Bucovina” s-a pierdut în ceaţă şi ceaţă a rămas.

*

Scenă din montarea "Cuiul lui Pepelea"

Scenă din montarea “Cuiul lui Pepelea

*

Cu mult înainte de a fi început, la Suceava prosteala publică şi mulgerea îndesată de fonduri europene, târgul ăsta a avut o viaţă teatrală remarcabilă (Birlic venea, pe cheltuiala lui, de la Cernăuţi, numai ca să joace şi alături de suceveni), aşa cum avea şi un public de teatru, pe care, astăzi, nu-l mai are.

*

"Trei Crai de la Răsărit"

“Trei Crai de la Răsărit”

*

Nu ştiu din ce pricină nu o iau la întrebări autorităţile pe “Directoarea Companiei teatrale “Bucovina”, doamna Brânduşa Dăscălescu” sau măcar de ce nu-i blochează proiectele la fel de păguboase pentru cultură, care-i asigură un nemeritat huzur, în condiţiile în care pasagera montare “Plicul” înseamnă şi cea mai costisitoare prefăcătorie teatrală din întreaga istorie culturală a României, dar şi un atentat la demnitatea culturii incalificabil.

*

"Năpasta" lui Caragiale, jucată, la Suceava, în timpul vieţii autorului

Năpasta” lui Caragiale, jucată, la Suceava, în timpul vieţii autorului

*

Suceava are o minunată tradiţie teatrală, dar pe tradiţia asta tropotesc, din şi cu motive diferite, tot felul de cucoane plângăcioase, care se visează sensibile şi, din această postură, binefăcătoare ale urbei. Suceava, în general, stă bine cu tradiţiile, doar mintea îi lipseşte, dar şi lipsa asta va deveni tradiţională.


Mihnea Blidariu: primul concert acustic în Bucovina

Mihnea Blidariu, liderul trupei LUNA AMARĂ

Mihnea Blidariu, liderul trupei LUNA AMARĂ

*

De un privilegiu sută la sută clujean (Mihnea Blidariu evoluează în concerte acustice doar la Cluj-Napoca şi numai în cazul unor acţiuni de caritate, iar chitara şi trompeta lui fac minuni) se vor bucura şi sucevenii, în perioada 13-17 august 2015, la Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Calafindeşti, Corlata şi Suceava Mihnea puându-şi chitara şi trompeta în slujba promovării interesului pentru arta plastică şi poezie în rândul tinerilor.

*

Repetiţiile au început de ieri, la Cluj-Napoca, în locuinţa lui Andi, care îl va acompania pe Mihnea cu chitara şi clapele (funcţie pe piesă şi de instrumentele pe care le foloseşte Mihnea). Concertul, cu 15 piese ingenios şi inspirat orchestrate de cei doi prieteni, care coordonează Bucovina Rock Castle, cuprinde 5 piese pe care le vor cânta împreună şi cu vocea, şi câte cinci piese solo pentru fiecare dintre ei, dar secondate instrumental şi de celălalt. Deci, un concert inedit, cu 15 piese rock armonioase, când vesele, când nostalgice, un concert pe care cei dotaţi şi cu suflete ar fi păcat să-l piardă, mai ales că participarea la manifestări nu costă nici măcar o carboavă ruginită.


Naţiunea Creatorilor, la Palatul Administrativ Suceava

O expoziţie de pictură, poezie şi muzică

O expoziţie de pictură, poezie şi muzică

*

Nu are rost să vorbesc prea multe despre Festivalul Internaţional “Naţiunea Creatorilor”, pe care, cu calculată premeditare, l-am adus în megieşia temporală a Festivalului Internaţional “Bucovina Rock Castle”, bazându-mă, ca şi la întemeierea festivalului de rock, pe ajutorul copiilor mei, Mihnea, de la “Luna Amară”, şi Andi, de la “Toy Machines”, în durarea unei punţi de piatră între cele aparent două manifestări.

*

Marele uitat al bucovinenilor, scriitorul total Mircea Streinul, obişnuia să spună că Dumnezeu ni se arată zilnic prin arta plastică, prin arta muzicală şi prin arta poetică, iar încăpăţânarea mea de a încerca, în limitele unui buget de austeritate, să menţin în viaţă “Naţiunea Poeţilor”, cu sprijinul prietenului meu Menachem M. Falek, Preşedintele Societăţii Scriitorilor Hebrei din Ierusalim, spre asta a tânjit mereu, spre o manifestare complexă, în care Naţiunea Creatorilor să vi se arate în toată splendoarea ei, îngăduindu-mi mie mult doritele închinări.

*

Încet, în timp, dacă nu mă veţi procopsi, mereu şi mereu, prin vot democratic, cu imbecili pe post de factori decizionali, sper să izbutesc să combin cele trei exprimări dumnezeieşti în aşa fel, încât să izbutim să facem, în ţinutul în care ni s-a întâmplat naşterea, şi cel mai lung muzeu de sculptură în aer liber din lume, “Calea Străbunilor” (iniţial am vrut să valorificăm şi mitul lui Vlad Ţepeş, dar dacă ne lipseşte mintea!…), şi un muzeu al artelor plastice, numit “Bucovina, în artele vizuale bucovinene”, şi o solidarizare a breslelor de poeţi europeni în jurul Bucovinei, dar şi o redimensionare a festivalului de muzică rock, identităţii lui deja recunoscute urmând să-i ataşăm o implicare cât mai largă din partea iubitorilor de muzică bună din întreg răsăritul european.

*

Dar ce vă spun eu nu înseamnă, deocamdată, decât nesomnul meu, al lui Emil Ursu, al lui Pim, al lui Mihnea şi al lui Andi, aşa că nu are rost, încă, să vă povestesc mai departe…


Bucovina Rock Castle nu va duhni a găluştele lui lungu!

Ioan Cătălin Nechifor: Şi totuşi, politica e doar mitologie!

Ioan Cătălin Nechifor: Şi totuşi, politica e doar mitologie!

*

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, domnul Ioan Cătălin Nechifor, rămâne, până una-alta, singurul susţinător real al Festivalului Internaţional “Bucovina Rock Castle”, festival pe care, probabil, va trebui să-l mutăm, în viitor, din Suceava şi să-l atribuim unei localităţi din judeţ care să-l şi merite, pentru că şi-l asumă în parte măcar. Nu-i vorbă, şi în primăria din Suceava există oameni dispuşi să ne ajute, dar nu o pot face pentru că stă lungu cu târnul în mână, gata să-i ia la alungat.

*

Informaţiile care circulă prin lumea media şi prin lumea politică dau ca sigură retragerea lui lungu, după 12 ani de pricopseală, dar eu sunt gata să pariez că lungu, ţăran viclean, care confundă şiretenia cu inteligenţa, vă duce cu preşul şi că, la timpul potrivit, va ţâşni cu o candidatură surprinzătoare şi neaşteptată şi cu oloaiele lui cu găluşte, care fac praf demnitatea bucovineanului târgău de viţă veche. Ţineţi minte ce vă spun: lungu nu se va retrage, chiar dacă vă duce cu preşul, aşa cum a procedat când îl pupăcea pe “Victor Ponta – Preşedinte!”, promiţându-i domnului Ioan Cătălin Nechifor şi o implicare în susţinerea festivalului de rock.

*

Pentru mine, reacţia domnului Nechifor, care a strâns din umeri, şi nepăsător la păcăleala lui lungu, dar şi cu un dispreţ amar la adresa mincinosului, înseamnă mult. Iar dacă tot am început, de ieri, să caricaturizez amical prieteni (nu şi pe lungu, care-i doar o cioată în prezentul şi în memoria viitoare a Sucevei), astăzi, cu afecţiune, am trucat imagini ca să-mi exprim, în fond, simpatia pe care i-o port şi lui Cătălin Nechifor, om care, în doar trei ani de mandat, s-a putut convinge că politichia reală suceveană nu-i decât o hidră caraghioasă, care compromite definitiv toate miturile omenirii.

*

Din respect faţă de solidaritatea Preşedintelui Ioan Cătălin Nechifor cu Bucovina Rock Castle, am hotărât să închei Festivalul “Naţiunea Creatorilor” în Palatul Administrativ din Suceava şi, cum am primit îngăduinţa, luni, 17 august 2015, după ora 14,30, preşedintele Festivalului “Bucovina Rock Castle”, Mihnea Blidariu, de la “Luna Amară”, şi directorul artistic al aceleiaşi manifestări, Andi Drăguşanul, de la “Toy Machines”, vor cânta şi pentru Ioan Cătălin Nechifor, care s-a învrednicit şi de dragostea noastră, a celor care au clădit, în sictirul găluşcarului lungu, un festival pe care Suceava celor asemeni nouă îl merită pe deplin.


De ce nu îmi pun armura de mercenar

 

Sorin Avram, prieten dintotdeauna

Sorin Avram, prieten dintotdeauna

*

Aseară, aveam nevoie de un sfat şi l-am căutat pe Sorin Avram, ziarist călit în bătălia cu viaţa, ca şi mine, şi cu care sunt dintotdeauna prieten. Primisem două oferte, care mă onorau, de a intra în două echipe de campanie adverse, din cadrul aceluiaşi partid, şi nu ştiam ce să fac, în condiţiile în care banii nu mă dau afară din casă, dar nici cu sufletul meu nu mă pot juca.

*

Sorin mă ştie şi mă înţelege, dar un sfat tot nu mi-a putut da. Am analizat, împreună, tulburea viaţă suceveană de deasupra noastră, amândoi am căutat circumstanţe atenuante pentru o posibilă intrare a mea în arenă, cu barda în mână şi cu armura însângerată pe trup, dar fără ca Sorin să-mi sugereze ceva şi fără ca în mine să se înfiripeze o convingere sau alta. Pe parcursul nopţii, am înţeles şi de ce.

*

Într-un material anterior, persiflam, pe schema Abel şi Cain, pentru mine neînţelesul război intern din noul PNL Suceava dintre multele oşti ideologice ale deputatului Ioan Balan şi pustietatea pe care deputatul Ştefan Alexandru Băişanu a ştiut să o desfăşoare în jurul său. Dacă aş intra în luptă, de partea unuia sau a celuilalt, mult rău aş face noului PNL, pentru că, în răzmeriţa asta de două luni, vulnerabilităţile celor doi candidaţi ar ieşi bulbucos la iveală şi, fără îndoială, ar săpa pe ei stigmate atât de proeminente, încât ar fi o joacă de copii pentru candidaţii celorlalte partide să-i execute, în adevărata campanie electorală, care va urma după sărbătorile de iarnă.

*

Cu sărăcia m-am obişnuit, aşa că o să stau deoparte, fără să ţin partea unuia sau a celuilalt, deşi tare mi-ar place să dau piept cu uriaşele oştiri propagandistice ale domnului Ioan Balan. Cu oştirile, nu cu domnia sa, care încă îmi este simpatic. O plăcere pe care mi-o refuz, conştient fiind că nu există un stindard care să merite să-mi vărs… cerneala sub faldurile lui. Aşa că le doresc celor doi potrivnici mintea românului cea de pe urmă, care, dacă vine la timp, chiar poate constitui un inepuizabil capital electoral.