Dragusanul - Blog - Part 1074

Nectarie COTLARCIUC

 

Nectarie COTLARCIUC

 

Cotlarciuc

 

07.02.1875, Stulpicani – 04.07.1935, Cernăuţi

         Cărturar de marcă al Bucovinei, Nico Cotlarciuc, cum semna, mai ales cărţile publicate în limba germană, Mitropolitul Nectarie, a scris: „Ceva despre reforma patronatului Bisericii din Bucovina” (1904), „Istoricul literaturii românilor din Bucovina / 1775-1906” (1906), „Drepturile donatorilor şi patronajul bisericii în Principatul Moldovei şi în Bucovina” (1907), „Ocrotirea socială şi Biserica” (1921), „Treptele formal psihologice în predică” (1923) etc.


Heinrich KIPPER

 

Heinrich KIPPER

 

Kipper

 

16.12.1875, Ilişeşti – 10.03.1959, Hollabrunn

 

         Autor uitat şi în Bucovina, dar şi în spaţiul german, în care pătrunsese, cu scenete vesele şi cu piese de teatru, încă din 1915, când publica şi singura lui carte de poezie, „Cântecele unui rănit”, Heinrich Kipper (numele, în traducere, înseamnă „Basculantă”) şi-a început destinul de romancier cu „Sfântul pământ natal. Roman din sud-estul Europei”, ilustrat grafic cu biserica din Ilişeştii natali, continuându-l cu „Din răni şi desfătări” şi „Dezmoşteniţii” (1956).


Ion I. NISTOR

 

Ion I. NISTOR

 

Nistor

 

16.08.1876, Vicovu de Sus – 11.11.1962, Bucureşti

 

         „Cel mai de seamă istoric al Bucovinei” (Iorga) a întemeiat „Junimea Literară” şi „Codrul Cosminului“, a scris: „Rutenisarea Bucovinei“ (1905), „Istoriei Bucovinei“, „Românii transnistrieni“ (1925), „Problema ucraineană în lumina istoriei“ (1934), „Migraţiunea românească în Polonia, în sec. XV şi XVI“, „Istoria fondului bisericesc din Bucovina“ (1921), „Un capitol din viaţa culturală a Românilor din Bucovina“ (1916), „Cehoslovacii şi Românii“ (1929-1930) etc. Pe larg, în Mărturisitorii ** clik.


Sextil PUŞCARIU

 

Sextil PUŞCARIU

 

Puscariu

 

04.01.1877, Braşov – 07.05.1948, Braşov

 

         Întemeietorul Universităţii din Cluj, Sextil Puşcariu, Tribun al Bucovinei, ctitor al „Muzeului Limbii Române“ (1919) şi al buletinului „Muzeului Limbii Române“ din Cluj, a publicat: „Schiţe“ (1895), „Die rumänischen Diminutivsufixe“ (1899), „Lateinisches ti und ki im Rumänischen, Italienischen und Sardischen“ (1904), „Literatura Română“ (1925), „Dicţionarul Academiei“ (1913-1926), „Studii istro-române“ (1926), „Istoria Literaturii Române“ (1939), „Istoria literaturii române“ (1930) etc. Mai multe, în Mărturisitorii ** – clik.


Adrian FORGACI

 

Adrian FORGACI

 

Forgaci

 

10.05.1878, Roşa – 23.05.1905, Cernăuţi

 

         Compozitor talentat, care  a pus pe muzică şi versuri eminesciene, „Dorinţa” şi „De ce nu-mi vii?”, între piesele sale corale numărându-se şi „6 coruri bărbăteşti”, „Cântecul marinarului” şi „Serenada”, Adrian Forgaci şi-a încercat norocul şi în poezie, publicând mult în „Patria”, „Deşteptarea şi „Luceafărul”, textele sale poetice fiind adunate, în 1939, de suceveanul Filimon Taniac, în cele două volume ale cărţii „Poeziile lui Adrian Forgaci”.