Dragusanul - Blog - Part 1073

Adelina Laerte CÂRDEI

 

Adelina Laerte CÂRDEI

 

Cardei Adelina

 

21.02.1901, Iaşi – 02.11.1987, Bucureşti

 

         Membră a Societăţii Scriitorilor Bucovineni din 2 Octombrie 1943, Adelina Laerte Cârdei (semna şi Adelina Laerte) a scris pentru „Revista Bucovinei“ până la cel din urmă număr, dovedindu-se a fi o incorigibilă bucovineancă. Autoare a unor superbe cântece de leagăn, „sub scutul vremii aspre îşi scutură hodina“ şi „cu palmele-nspre stele ca să culeagă şoapte / Pe vârfuri se înalţă“, geloasă doar pe şoimii liberi din văzduh, care o fac să se conştientizeze „de lut aproape, zenitul prea e sus“. Mai mult, în Mărturisitorii ** – clik.


Rose AUSLANDER

 

Rose AUSLANDER

 

Auslander

 

11.05.1901, Cernăuţi – 03.01.1988, Dusseldorf

 

         Poetesă evreică de limbă germană, cu un adevărat cult al locurilor natale bucovinene, pe care avea să le cânte în cărţile ei de poezie, „Der Regenbogen” („Curcubeul”, 1939), „36 Gerechte” („Invalizii”, 1967), „Doppelspiel” („Joc dublu”, 1977), „Mutterland” („Patria natală”, 1977) şi „Ich zahl die Sterne meiner Worte” („Am plătit stelele din cuvintele mele”, 1986); a publicat şi „Gessamelte Werke” (opt volume, între anii 1977-1990).


Iţic MANGER

 

Iţic MANGER

 

Manger

 

30.05.1901, Cernăuţi – 20.02.1969, Tel Aviv

 

         Celebru scriitor evreu, care s-a considerat mereu „un croitor de cuvinte din Ţara Valahiei”, Iţic Manger există în spaţiul cultural românesc încă din 1926, când publica placheta „Stele pe acoperiş”, şi durează în acelaşi spaţiu şi prin cărţile de poezie publicate la „Kriterion”, „Balada evreului care a ajuns de la cenuşiu la albastru” (1987), „Velvi Zbarjier scrie scrisori frumoasei Malcale” (Kriterion, 1992), dar şi prin singurul lui roman, „Cartea Raiului” (1977).


Vera VESLOVSCHI-NIŢESCU

 

Vera VESLOVSCHI-NIŢESCU

 

Veslovschi-Nitescu

 

10.09.1901, Câmpulung – 03.08.1974, Bucureşti

 

         Renumită prin „atmosferă intimă caldă, sănătoasă; această eleganţă a liniilor şi armonia tonală a coloritului” („Junimea Literară”, 1928), încă din 1924, când expusese la Paris, şi consacrată ca atare şi în 1928, când expunea şi la Cernăuţi, Vera Veslovschi-Niţescu, soţia pictorului bucureştean Jean Niţescu, a însemnat un zvâcnet de lumină, răsfrântă când asupra Bucovinei natale, când asupra prospeţimii vârstei omeneşti, într-o desăvârşită armonie a nuanţelor.


Joseph SCHMIDT

 

Joseph SCHMIDT

 

Schmidt

 

04.03.1904, Davideni – 16.11.1942, lagărul Girembad, Elveţia

 

         Încredinţat memoriei universale prin tulburătorul film „Un cântec străbate lumea”, al lui Geza von Bolvary, Joseph Schmidt a fost legenda interbelică a cântecului slobozit în eter. Afirmat, încă din 1924, la Cernăuţi, ca interpret de excepţie a unor arii de Verdi, Puccini, Rossini şi Bizet, şi promovat, din 1929, de faimosul bariton Cornelis Bronsgeest, tenorul bucovinean şi-a făcut auzită vocea pe toate meridianele lumii, inclusiv prin coloana sonoră pentru 9 filme artistice.


Pagina 1.073 din 1.096« Prima...102030...1.0711.0721.0731.0741.075...1.0801.090...Ultima »