Lucian Csibi, de la RELATIVE, responsabil cu grafica festivalului
*
Trupa RELATIVE, una dintre cele cu care am întemeiat Bucovina Rock Castle şi care, prin intermediul lui Lucian Francisc Csibi, este implicată activ în fiecare ediţie de festival, face parte dintre trupele apropiate sufletului meu, aşa că o prezint, prin intermediul fotografiilor realizate de Victor T. Rusu, cu bucurie şi cu duioşie:
*
*
*
*
Doru Popovici, prezentând BREATHELAST
*
Continuu prezentarea foto a trupelor din Festivalul Internaţional Bucovina Rock Castle, cu instantanee realizate de poetul şi artistul fotograf Victor T. Rusu, în timpul concertului trupei dobrogeano-bucureştene BREATHELAST:
*
*
*
*
Doru Popovici, deschizând ediţia a V-a Bucovina Rock Castle
*
Realizate de un profesionist al artei fotografice româneşti, poetul Victor T. Rusu, fotografiile care surprind momente din concertele Bucovina Rock Castle, postate în ordine cronologică, încearcă să încredinţeze memoriei câte ceva din patrimoniul unei manifestări culturale inedită pentru Suceava, până mai acum, 5 ani.
*
Ca în fiecare an, Festivalul Internaţional Bucovina Rock Castle a început cu debutul unei trupe sucevene, excelenta ERA DECAY, pe care Victor T. Rusu a “salutat-o” minunat, prin intermediul artei sale:
*
*
*
*
Jan Akkerman, în fotografia cu dedicaţie, pe care mi-a oferit-o
*
Nu am obiceiul să mă bag în ochii artiştilor care vin la Bucovina Rock Castle, legătura cu ei, în timpul probelor de sunet şi a spectacolelor, fiind ţinută de “locotenenţii” mei şi-ai lui Emil Ursu, Mihnea şi Andi. Dar, vorba legendarului Jan Akkerman (despre sine, în interviul pe care l-am publicat recent), pare-se că am şi eu niscaiva charismă, dacă vin artiştii singuri să mă cunoască şi, după ce schimbăm câteva vorbe între noi, majoritatea îmi rămân prieteni pe viaţă. Aşa avea să se întâmple şi cu unul dintre primii zece chitarişti din instoria rockului mondial: Sir Jan Akkerman. Sir, pentru că a fost înnobilat de regina Beatrice cu rangul de cavaler.
*
Jan Akkerman s-a născut cu nobleţe şi cavalerism. Când a sosit la probele de sunet (scena era ocupată, conform programului, de “Alternosfera”), a salutat pe toată lumea în parte, a sporovăit cu Dodo Popovici, care venise special ca să-şi mărturisească admiraţia, dar şi cu un voluntar, care-l abordase cu voce sufocată de emoţie. Era o risipă de zâmbet şi de căldură.
*
Rădăcinile, de pe la 1500, ale lui Jan Akkerman ţin de Cetatea Albă (numită Akkerman), iar reminiscenţa aceasta basarabeană din memoria lui s-a soldat cu o dragoste profundă pentru România, pe care o ştie, ca istorie şi ca spiritualitate, mult mai bine decât majoritatea românilor. Şi-a dorit, la Suceava, să vadă Cetatea, iar din muzica noastră l-au interesat primul album şi concertele “Zicălaşilor” lui Petrică Oloieru (despre asta, în curând).
*
Toată echipa de muzicieni-prieteni ai lui Jan Akkerman pare să fi fost durată după chipul şi înfăţişarea sa. Toţi au ascultat din cântecele “Alternosferei” (la probe) şi ale băieţilor de la “Travka” (în timpul concertului), toţi i-au îndrăgit pe Andi, pentru tinereţea şi dezinvoltura lui, şi pe Mihnea – Mihnea merită îndrăgit pentru tot. S-ar părea că şi statutul meu de scriitor, care a întemeiat şi organizează un festival de rock, i-a părut interesant, pentru că le-a spus impresarei trupei, Olivia, şi lui Andi că vrea neapărat să mă cunoască. N-a prea fost timp, şi unul şi celălalt fiind ocupaţi, şi-abia după concertul trupei “Jan Akkerman & Band“, ne-am cunoscut şi am putut schimba câteva vorbe.
*
Albumul, pe care mi l-a dăruit o legendă a rockului mondial
Dedicaţia de pe coperta interioară a albumului
*
Jan Akkerman a trăit emoţii mari, când a zărit cele câteva mii de adolescenţi şi de studenţi din şanţul Cetăţii Sucevei, care au un alt gen de muzică pe care o preferă, muzica generaţiei lor. Dar emoţiile s-au spulberat imediat, pentru că miile de adolescenţi şi de studenţi – ca să nu mai vorbesc de spectatorii maturi – au fost fascinaţi de genialitatea artistului de pe scenă şi i-au trăit muzica din plin.
*
Jan Akkerman şi prietenii lui cântă simplu, curat, fără înflorituri inutile, cântecele lui pornind, adesea, de la câte un ritm de cântec străvechi (cel din final, care s-a cântat la încoronarea Regelui David, este tulburător), pe care îl transpune, cu erudiţie, într-un fel de leit-motiv pentru propria lui construcţie, pentru dimensiunea de catedrală a sufletului său liric.
*
Jan Akkerman, pe scena Bucovina Rock Castle
*
Pe scena Bucovina Rock Castle, Jan Akkerman s-a contaminat de tinereţe, deşi e încă tânăr, fiind de-un leat cu Mihai Pânzaru-PIM, festivalul nostru părându-i-se a fi, datorită reacţiei publicului tânăr, dar şi a locaţiei, unul dintre cele mai frumoase, la care a cântat de-a lungul vremilor. Suceava rămâne, pe viitor, un reper important al trăirilor lui Jan Akkmerman, om de o frumuseţe umană cel puţin egală cu frumuseţea şi desăvârşirea artei pe care o practică.
*
În final, legendarul chitarist rock Jan Akkerman m-a felicitat pentru publicul pe care l-am crescut în doar cinci ediţii de Bucovina Rock Castle. Da, publicul acesta e minunat, dar a crescut singur, noi oferindu-i doar o alternativă de căutare şi de găsire de sine.
*
Sper să ne dea Dumnezeu sănătate amândurora, ca să ne mai întâlnim şi să ne facem timp de discuţii îndelungate. Pentru că pe omul acesta, pe care l-am întâlnit abia acum, eu îl ştiu dintotdeauna.
*
Muzica, o legendă, numită trupa lui Jan Akkerman
Finalul Festivalului Internaţional “Bucovina Rock Castle 2015“
*
Numerosul public al ediţiei a V-a a Festivalului Internaţional “Bucovina Rock Castle 2015” a fost încântat de cele 15 concerte, pe care le-a trăit din plin. Ba chiar şi şutitorii de cultură, de pe platou, pleşcarii, au avut dubla lor satisfacţie, dar ei nu mă interesează.
*
În ultima seară de concerte, au evoluat pe scena feerică a fraţilor Marius, Lucian şi Ovidiu Socoliuc, care a desăvârşit actuala ediţie “Bucovina Rock Castle”:
*
Trupa PINHOLES
Trupa GRIMUS
Trupa TRAVKA
Trupa legendarului chitarist JAN AKKERMAN
Trupa ALTERNOSFERA
*