Dragusanul - Blog - Part 1055

Eugen MAXIMOVICI

 

Eugen MAXIMOVICI

 

Maximovici

 

1857, Văşcăuţi pe Ceremuş – 04.02.1926, Cernăuţi

 

         Continuatorul liniei academice a lui Epaminonda Bucevschi, inclusiv în realizarea portretelor Mitropoliţilor Silvestru Morariu, Arcadie Ciupercovici şi Vladimir de Repta, din fresca Mitropoliei din Cernăuţi, Eugen Maximovici a contribuit la recuperarea chipurilor voievozilor Alexandru cel Bun şi Ştefan cel Mare, iar şase dintre lucrările lui au ilustrat colecţia de folclor a lui Mattias Friedwagner, celelalte, fiind dăruite, în 1906, României , care le-a zvârlit în muzeul din Buşteni.


Em. GRIGOROVITZA

 

Em. GRIGOROVITZA

 

Grigorovitza

 

15.02.1857, Rădăuţi – 06.12.1915, Bucureşti

 

         Ne-a încredinţat „Huţanii Carpaţilor” (1902), „Chipuri şi graiuri din Bucovina“ (1905), „De la hotare, istorii moldoveneşti” (1905), Poveşti răzleţe“ (1907), „Schitul Cerebucului, povestire din trecutul Moldovii“ (1908), „Dicţionarul geografic al Bucovinei” (1908), „Piatra muierii“ (1909), „Negru Vodă“ (1909), „Cum a fost odată“ (1911), „Amintiri şi schiţe“ (1912), scrieri filologice, dicţionare germane şi ruseşti şi două traduceri a operei lui Eminescu în germană (mai multe, în Mărturisitorii * – clik).


Eusebie MANDICEVSCHI

 

Eusebie MANDICEVSCHI

 

Mandicevschi Eusebie

 

18.08.1857, Molodia – 13.07.1929, Viena

 

         Compozitor şi muzicolog bucovinean de valoare europeană, căruia i s-au conferit titlul de „Cetăţean de onoare al Vienei”, cel de Doctor fără examen al Universităţii din Leipzig şi cel de membru de onoare al Societăţilor Muzicale din Bonn şi Londra, Eusebie Mandicevschi, onorat în Bucovina şi cu o monografie-recuperare parţială de operă, datorată lui Liviu Rusu (1957), a editat integral operele lui Schubert, Haydn şi Brahms şi promovat tineri compozitori ai Europei.


Constantin MANDICEVSCHI

 

Constantin MANDICEVSCHI

 

Mandicevschi Constantin

 

24.05.1859, Bahrineşti – 14.12.1933, Cernăuţi

 

         Cărturar bucovinean tipologic, ba profesor, ba director de liceu, ba inspector şcolar, ba director al Bibliotecii Universităţii din Cernăuţi şi, din această postură, prieten al lui Ion I. Nistor, Constantin Mandicevschi este autorul versurilor celebrului cântec „Cântă cucu-n Bucovina”, versuri scrise, pe melodia unui cântec bucovinean adaptat, în 1904, la solicitarea lui Spiru Haret şi a lui Nicolae Iorga, pentru comemorarea lui Ştefan cel Mare în România.


Matthias FRIEDWAGNER

 

Matthias FRIEDWAGNER

 

Friedwagner

 

03.02.1861, Gallspach – 05.04.1940, Gallspach

 

         Celebru în spaţiul cultural bucovinean datorită colecţiei de folclor, lucrată mai ales de Alexandru Voievidca, „Cântece populare româneşti din Bucovina. Cântece de dragoste” (1940), Friedwagner a mai publicat: „Goethe, traducător al lui Corneille” (1890), „Raoul de Houdenc. După manuscrisele cunoscute” (1897), „Înrudirile şi relativa evaluare a manuscriselor Meraugis” (1902), „Despre limba şi românii nativi, în perioada lor de început” (1934). Mai multe, în Povestea aşezărilor bucovinene *** – clik.