Dragusanul - Blog - Part 1054

Traian BRĂILEANU

 

Traian BRĂILEANU

 

Braileanu

 

14.09.1882, Bilca – 03.10.1947, Aiud

 

         Teoretician de valoare mondială al naţionalităţii în sociologie, Traian Brăileanu a publicat „Despre condiţiunile conştiinţei şi cunoştinţei“ (1912), „Introducere în Sociologie“ (1923), „Sociologie generală“ (1926), „Istoria teoriilor sociologice“ (1927), „Politica“ (1928), „Vasile Gherasim“ (1933), „Statul şi comunitatea morală“ (1937), „O carte nouă despre Schopenhauer“ (1939), „Teoria comunităţii omeneşti“ (1941), numeroase traduceri din Kant etc. Mai multe, în Mărturisitorii ** – clik.


Liviu MARIAN

 

Liviu MARIAN

 

Marian Liviu

 

06.06.1883, Siret – 25.11.1942, Craiova

 

         Doctor în litere al Universităţii din Cernăuţi, cu lucrarea „Contribuţiuni la istoria literaturii române din veacul al XIX-lea” (1927), ctitorul şi întâiul preşedinte al Societăţii studenţeşti „Dacia”, Liviu Marian rămâne un pe nedrept uitat poet (remarcabile sunt cele patru „Tablouri flamande“), prozator, istoric literar şi traducător, care şi-a risipit opera, după anul 1905, prin paginile gazetelor vremii. Câteva povestiri au fost adunate într-un volum de „schiţe şi nuvele originale”, „Suflete stinghere” (1910). Mai multe, în Mărturisitorii ** – clik.


Silvestru MICUŢARU

 

Silvestru MICUŢARU

 

Micutaru Silvestru

 

1884 – noiembrie 1922, Olăneşti

 

         Coleg de clasă gimnazială suceveană cu Zamfir Nicoară, cel care, împreună cu Dumitru Catană, a preferat, în octombrie 1916, să-şi sape mormântul, decât să tragă în ostaşii români, Silvestru Micuţaru, fugit în România împreună cu vărul lui, Silvestru, în 1914, s-a înrolat, după Şcoala Militară, în Regimentul 56 Infanterie, cu care a făcut întreg Războiul Sfânt al Întregirii Neamului, şubrezindu-şi sănătatea şi murind la Olăneşti, unde i-a rămas pe veci ţărâna.


Zamfir NICOARĂ

 

Zamfir NICOARĂ

 

Nicoara Zamfir

 

1884, Rus-Plavalar – 1916, Satulung

 

         Absolvent al gimnaziului din Suceava, încorporat în armata austriacă şi participant la luptele din jurul Braşovului, Zamfir Nicoară a refuzat să tragă în ostaşii români, alegând să-şi sape singur mormântul, la o margine a cimitirului din Satulung, unde a şi fost executat. Preotul Zenovie Popovici, martor al tragediei, i-a mutat ţărâna, în 7 octombrie 1928, sub o troiţă din cimitirul din Săcele. În mod, simbolic, ţărâna lui a fost adusă recent şi înhumată lângă bisericuţa din Muzeul Satului din Suceava.


Dumitru CATANĂ

 

Dumitru CATANĂ

 

Catana Dumitru

 

1884 – 1916, Satulung

 

        Încorporat în armata austriacă şi participant la luptele din jurul Braşovului, Dumitru Catană, bucovinean cu identitate pierdută (din Rus? Din Poieni-Solca?), a refuzat să tragă în ostaşii români, alegând să-şi sape singur mormântul, la o margine a cimitirului din Satulung, unde a şi fost executat. Preotul Zenovie Popovici, martor al tragediei, i-a mutat ţărâna, în 7 octombrie 1928, sub o troiţă din cimitirul din Săcele. În mod, simbolic, ţărâna lui a fost adusă recent şi înhumată lângă bisericuţa din Muzeul Satului din Suceava.