Dragusanul - Blog - Part 1005

Văculeşti, judeţul Botoşani: de toate şi nimic

Vaculesti Botosani

*

Sătenii din comuna Văculeşti, judeţul Botoşani, cu un ansamblu fistichiu, numit “Dor de horă”, au de toate şi nimic, teatralismul montărilor desacralizând total Datina. La caprele, care n-au mai fost hrănite de-o lună, vine tânăra medic veterinar, fată talentată – de altfel, şi astfel ritualul ancestral al morţii şi învierii aparente a Timpului se pierde în desuet. Urşii (omagiul Timpului stelar) decad în penibilitate, iar căiuţii (paznicii Muntelui Soarelui) şi mascaţii (celelalte constelaţii şi planete) sunt doar o inutilă joacă a jocului. Păcat de talentul actoricesc al tinerilor săteni, deveniţi victime ale inculturii şi ale nepriceperii.

*

Vaculesti Botosani 2

Vaculesti Botosani 3

Vaculesti Botosani 4

Vaculesti Botosani 5

Vaculesti Botosani 6

Vaculesti Botosani 7

Vaculesti Botosani 8

Vaculesti Botosani 9

Vaculesti Botosani 10

Vaculesti Botosani 11


Urşii de la Vadu Moldovei

Vadu Moldovei 6

*

Primul calendar astronomic al omenirii a fost conceput de Anu, “soţul marii vrăciţe Cula, bărbatul cel mai integru, care a stabilit regulile din Oraşul Arbore (Tărtăria), de lângă râul cu apă (Mureş)”. Anu, cel care şi dă numele… anului,  observase că Ursa Mare (Carul Mare) se roteşte în jurul Stelei Polare şi că, în rotire, coada Ursei arată primăvara (spre est), vara (spre sud), toamna (spre vest) şi iarna (spre nord), cele patru antimpuri devenind, odată cu trecerea la calendarul stelar-lunar, cei patru colindători (grecii au transformat ceea ce era specific masculin în… muze). Chiar şi populaţiile plecate din aceste locuri, precum aynu, din Japonia, Manciuria şi Siberia încă mai celebrează Ursa Mare, uneori şi prin sacrificii, drept născătoare de Timp.

*

La noi, la români, deci la cei rămaşi pe locurile primordiale ale civilizaţiei totemice (aynu locuiseră aici în timpul civilizaţiei pretotemice, când au fost izgoniţi de uriaşi), ritualul celebrării Ursei Mari s-a transformat într-o imitare ieftină a ţiganului ursar, care însemna un spectacol ocupaţional şi nicidecum un ritual. Cel mai corect (şase urşi şi un şaman) păstrează ritualul Ursei Mari flăcăii din Mihoveni, dar iată că şi cei din Vadu Moldovei, satul natal al preşedintelui Ioan Cătălin Nechifor, sunt destul de aproape de iniţiaticul Datinii, în ciuda faptului că restul alaiului este de umplutură, adică penibil de contrafăcut (vuvuzelele din “europeană” dotare le-o fi adus măreţul fiu al satului din expediţiile fără de sfârşit după investitori şi turişti?).

*

Vadu Moldovei 1

Vadu Moldovei 2

Vadu Moldovei 3

Vadu Moldovei 4

Vadu Moldovei 5

 


Vultureşti: falsuri, de la port, până la ritual

Vulturesti 1

*

Habar nu nu am de unde şi-au procurat sătenii din Vultureşti mantale (le purtau numai răzeşii, iar străbunii lor au fost ţărani, nu răzeşi) şi de ce au fost chemaţi, îmbrăcaţi în costume naţionale, ca şi fetele care îi însoţeau, la Suceava, de Ziua Datinii, chiar dacă aveau şi un Cerb (Timpul, Cronos – Cernunos prin locurile noastre), şi vreo doi urşi şi cam tot atâţia “ţigani” neinspirat costumaţi. “Ţiganul” din obiceiuri este un şaman, un solomonar, şi nicidecum un pezevenchi murdar, care îşi joacă ursul la târg. Dar, mă rog, dacă tradiţia Bucovinei a devenit un bun fălticenean, asta e!

*

Vulturesti 2

Vulturesti 3

Vulturesti 4


Căiuţii din Zvoriştea, călăreţii lui Marte

Zvoristea 6

*

Prima religie a omenirii (Datina) a început în munţii Carpaţi, Soarelui îngăduindu-i-se să facă templu din Muntele Soarelui, Muntele lui Dumnezeu (Ar Ra, Ar Aum – Crezând în Soare, crezi în Dumnezeu), iar strajă a muntelui a fost rânduit Marte, ca şi-a făcut o ceată de călăreţi, numiţi ulterior centauri, iar în tradiţia românească, doar căiuţi.

*

Deşi nu cred că le este cunoscută originea ritualului pe care, de ani buni, îl tot reînvie, copiii din Zvoriştea (primul Bucureşti din România, atestat documentar în 30 martie 1392) o fac ireproşabil, “Căiuţii” lor fiind una dintre cele mai bine păstrate componente ale Datinii şi, inclusiv, al religiei naturale, cea în care Sinele Universal şi Sinele Individual locuiesc împreună în grota inimii, inima lui Iisus Hristos urmând să însemne, mai târziu, Sfântul Graal, aidoma inimii oricărui om care îşi cunoaşte locul în Univers şi în Timp.

*

Zvoristea 1

Zvoristea 2

Zvoristea 3

Zvoristea 4

Zvoristea 5

Zvoristea 7

Zvoristea 8

Zvoristea 9

Zvoristea 10


Adio, Datină, noi ne hlizim la măscări cu mascaţi!

Sarbatoare suceveana 0

*

Suceveanul are tradiţia istorică a hlizelii. Lui poţi să-i dai orice, chiar şi teatru, şi se îndoapă lacom, dacă se poate hlizi. Dovadă: Datina, care dintr-un “dat” sacru, pe vremea când Soarele îşi făcea muntele templu, iar Dumnezeu îşi făcea sălaş în Soare, cum zice Psalmul 18, deja s-a transformat într-o comicăreală băşcălioasă, începând de la Colindul Soarelui, căruia noi îi zicem “urătură” şi încheind cu năstruşniciile prin care contemporanii rurali ba îl caută pe Dumnezeu-Timpul de testicule, ba îl ţine flămând şi cheamă veterinarul, precum în stupida scenetă a celor de la Văculeşti. Iar urşii, din omagierea primordială a Calendarului (coada Ursei Mari arăta anotimpurile), s-au transformat într-o caraghioasă ţigănie, care smulge hohote de râs, deşi ar trebui să ne apuce plânsul. Şi ne mai mirăm că ne merge rău, când facem mişto folcloros de Universul din care facem parte aidoma unui fir de nisip.

*

Femei frumoase (în port strămoşesc, toate femeile sunt frumoase), care nu au avut niciodată loc în astfel de ritualuri, splendide costume populare purtate de bărbaţi şi femei din alai, care nu au nici în clin, nici în mânec de-a face cu misterul ritualurilor tradiţionale, şi care nu doar că descind din datină, ci reprezintă mărturia sacră şi a identităţii noastre, şi a vechimii acestui neam pururi irositor de sine.

*

Colac peste pupăză, obiceiurile bucovinene de anul nou au fost puse în scenă de fălticeneni, în frunte cu gospodarii din Vadu Moldovei preşedintelui Ioan Cătălin Nechifor (abia acum înţeleg de ce tot dă cu droanga în folclor), pentru că asta este strategia distinsului doctor în folclor Călin Brăteanu: pe vremea lui Flutur, refuza fanfara din Calafindeşti şi “Cerbul” din Corlata, pe motiv că şi Calafindeştii, şi Berchişeştii sunt comune PSD; mai nou, poţi să fie comuna PSD sută la sută, şi tot nu intră în vizorul harnicului diriguitor al culturii Călin Brăteanu, dacă nu e vecină cu satul natal al Preşedintelui (nu că i-ar cere-o, dar domnul director Brăteanu ghiceşte, pur şi simplu, visele intime ale conducătorilor!) sau dacă primarul acelei comune nu este cumătru cu îndrăguâitul interpret de baluri ale gospodarilor, marca Brăteanu înregistrată la OSIM.

*

Sarbatoare suceveana 1

Sarbatoare suceveana 2

Sarbatoare suceveana 3

Sarbatoare suceveana 4

Sarbatoare suceveana 5

Sarbatoare suceveana 6

Sarbatoare suceveana 7

Sarbatoare suceveana 8

Sarbatoare suceveana 9

Sarbatoare suceveana 10

Sarbatoare suceveana 11

Sarbatoare suceveana 12