O zi pe Facebook şi Ovidiu Donisă | Dragusanul.ro

O zi pe Facebook şi Ovidiu Donisă

Public

*

Trebuie să mărturisesc, cu toată ruşinea, că, până astăzi, habar nu aveam că trebuie să gestionez şi o pagină de Facebook, ataşată acestui site. Prevenit de Facebook, am intrat unde mi se indica, am bifat câteva cereri de prietenie (din 77, dar cică nu am voie prea multe pe zi), am răspuns la câteva întrebări, apoi am început să lucrez pentru un tânăr student, care, doar ce i-am dat adresa de net (ion.dragusanul@gmai.com), mi-a şi scris următoarele:

*

„Legat de familiile Kapri (Baron Kapri) și Ianoș (Cavaler de Ianoș), m-ar interesa nume și informații legate de data nașterii/data decesului. În principiu am o lista foarte mare cu nume din ”Genealogia Familiei Kapri” de Asfadus Romașcan și o genealogia destul de complexa. Ceea ce nu reușesc să găsesc în schimb, sunt informații despre Kaprii din Bucovina de Nord, de unde vine familia mea. Am mai multe nume din familia mea pe care le am din arbore dar nu știu prea multe: Capri Ioana (Johanna) – 1901 – 1981, Capri Ioan (Johann), Capri Leon, Capri Isidor. Aceste persoane vin din Vișnița, Ivăncăuți și Cernăuți. Ceea ce găsesc pe internet, în general, sunt informații despre Caprii din Iacobești/Șerbăuți. Din păcate au fugit din Bucovina de Nord când a fost luată de ruși și au pierdut foarte multe documente, ceea ce îmi îngreunează căutările.

*

De altfel, as vrea sa stiu povestea familiei Ianoș. Știu doar că străbunicii mei au avut titlul de ”Cavaler de Ianoș” dar nu știu nimic de originea lor. Încerc să iau fel și fel de documente legate de asta dar e foarte greu să găsesc. Aveți vreo informație despre această familie? Orice informație este utilă. Numele străbunicilor mei pe partea Ianoș sunt: Ianoș Ramiro (1889 – 1977); Ianoș Eugen (n. 1877) căsătorit cu Helen Walter. Ei au fost din Ivăncăuți. De altfel, familia Ianoș (Janos) se află și pe siteul http://www.edelleute.eu/, cu titlul de Ritter von Janos. Nu știu nimic despre originea acestui nume. Orice informație legată de aceste două familii sunt foarte valoroase pentru arborele meu.

*

Cu respect, Paul T. Coman, PhD Student, Mads Clausen Institute”.

*

Cartile

*

Între timp, suceveanul Ovidiu Donisă mi-a trimis o puzderie de fotografii, pe care le-a făcut, cu ocazia manifestării de la Suceava, în cadrul Comemorării arderii Cărţilor Bucovinei. Fotografii frumoase (prea multe cu mine, aşa că pe alea le-am şters), inspirat selectate din curgerea clipelor, pe care le folosesc pentru ilustrarea acestui material.

*

Ion Dragusanul

*

Deşi nu mă preocupă genealogiile (nici nu sunt posibile la noi, unde doar cadastrul primitiv al uricelor şi şuretelor ţine loc de memorie), trebuie să-i spun studentului Paul Coman că străbunii lui nu provin din Vijniţa şi nici din Cernăuţi, ci din Ivancăuţi, în cazul neamului răzeşesc Ianăş (Ianoş), care avea părţi de sat şi în Stăneşti pe Ceremuş, şi în Jadova. Moş-strămoşul Ianăşilor este uşarul Dragoş, din vremea lui Ştefan cel Mare, şi se vedea în baza cărui raţionament.

*

Menachem Falek dand autografe

Moşul familie Ianăş este Dragoş, uşarul, menţionat ca proprietar al Ivancăuţilor în (7 mai 1473. Fiii lui Dragoş, uşarul, au fost: Cosma, Petran vătaf, Parasca, Nasta, Maruşca, Sofiica, Fedca şi Olena, neamul Ianăş trăgându-se din fiul Olenei, Drăgşan.

*

Nepoţii lui Dragoş Uşar su fost „Antonie vornicel cu fraţii săi, fii lui Cosma, Alexa cu fraţii săi, fiii lui Petran vătaful, Cosma cu fraţii săi, fiii Paraschii, Stanca cu fraţii ei, copiii Nastei, apoi rudele lor, Luca cu fraţii săi, fiii Maruşchii, Iuon Ţintă cu fraţii săi, fiii Soficăi, Ilinca cu fraţii ei, copiii Fedcăi, şi Drăgşan cu fraţii săi, fiii Olenii”, devin, în 8 martie 1604, „stâlpii” sau „bătrânii” pentru cele opt neamuri răzeşeşti din Ivancăuţi.

*

Dintre Ianăşi, urmaşi ai lui Drăgşan, fiul Olenei, sunt menţionaţi în documentele bucovinene (publicate de Bălan):

 *

– 26 mai 1757 – Constantin Ianăş, „moşnean în satul Ivancăuţi”

– 1772-1773, în recensământul lui Rumeanţev: şliahţii Ion sin (fiul lui) Simion Ianăş, Constantin grat ego (fratele lui Ion), Sandul sin Costii. Deci: Simion Ianăş (circa 1700), avea doi feciori, pe Ion şi pe Constantin. Fiul lui Constantin se numea Sandu.

– 12 aprilie 1782: Mihalachi Ianoş şi Nicolai Ianoş,

*

În 14 iunie 1794, cei şase copii ai lui Constantin Ianăş căpitan împart între ei  „patru odgoane şi giumătate din stâlpul ce se numeşte Pilipovschii din stâlpul lui Drăgşan”, dar şi din pădure, din moară şi din crâşmă, precum şi părţi de moşie din Stăneşti pe Ceremuş şi din Jadova. În 1843, un alt Constantin Ianoş (probabil nepotul căpitanului) patrona biserica Naşterea Maicii Domnului din Ivancăuţi.

*

Gabriela Teisanu si Radu Bercea

*

În ceea ce priveşte armenii Capri (Gabriela Teişanu, de mai sus, se trage din armenii suceveni Botushan, iar Radu Bercea, din răzeşii bucovineni din Lucava, un străbun al domniei sale fiind martor, în 12 martie 1640, atunci când Coste de Lucavăţ obţine uric pentru „a opta parte din jumătate de sat de Ivancăuţi”, cumpărată cu 40 taleri, de la Agafia, preoteasa, fata lui Drăgşan, ceilalţi  martori ai tranzacţiei fiind Goian de Jadova, fiul lui Pătraşco, Toader, Costin, Filip din Ivancăuţi, Vasilie de Lucavăţ, Gligorie Căzacovici şi Simeon), aceştia provin din Suceava, cel mai vechi fiind Grigorie Nigara Capri, care a murit în 1713, fiind înmormântat în cimitirul bisericii Sfântul Simeon, iar urmaşii săi cioplindu-i, pe piatra mormântală, şi titlul de baron, dobândit de Ivan Capri.

*

Mihai Panzaru PIM si Menachem Falek

*

Şi regretata soţie a artistului plastic Mihai Pânzaru-PIM, Gica Pânzaru, era, pe jumătate, armeancă. Armenii locuiau în târguri mari şi-abia în vremea austriecilor au primit încuviinţarea de a cumpăra moşii (aveau doar vii la Cornar, dar şi păşuni, fâneţe şi ogoare în jurul târgurilor de reşedinţă).

Primul armean Capri, care dobândeşte titlul de baron, după ce fusese însărcinat, de guvernatorul Enzenberg, să aducă, de la Gherla, cât mai multe familii armeneşti, care să se ocupe cu negoţul, a fost Ioan sau Ivan Căprăi, menţionat încă din 1760 ca locuitor al Sucevei, cu casă pe Uliţa Poni şi cu dughene pe Uliţa Mare sau Boierească şi la Piaţă, deci în vecinătatea bisericii Sfântul Dimitrie.

*

Menachem Falek si doamnele

*

Alţi armeni Capri, singurii pe care i-am aflat, la repezeală, sunt, în afară de omniprezentul Ivan Căprăi, pe care îl reţin documentele:

*

1790, 16 februarie: “Ivan Căprăi de la Mărăţăi” (acelaşi) ia în arendă Calafindeştii

1768, 29 iulie: Ioan Capri din Suceava

1785, 22 august – 1786,  8 decembrie, Ivan Căprăi stăpâneşte Măriţeia

1828, 12 iulie: Criste baron Capri din Suceava

1848, 16 iunie: Gregor baron Kapry şi Joseph baron Kapry

1876: Michael baron de Kapri, patron al bisericilor din Calafindeşti şi din Şerbăuţi

1907: baroneasa Albina Kapri este patroana bisericilor din Calafindeşti şi din Şerbăuţi.

*

Gabriela Teisanu si Menachem Falek

*

Las, mai departe, aparatul de fotografiat al lui Ovidiu Donisă să vă povestească tot ce are el de povestit, dar nu înainte de a preciza că fiecare fotografie are ca salvare numele celor care au încăput în ea:

*

Dragusanul Giurca Nita si Cosovan

*

Falek Constantin Severin si Radu Bercea

*

Gheorghe Giurca

*

Radu Bercea vorbind la telefon

*

Radu Bercea razand

*

Radu Bercea dand autografe

*

Radu Bercea

*

Menachem Falek si Rozalia Motrici

*

Menachem Falek si Radu Bercea

*

Menachem Falek si doamna 2

*

Menachem Falek scriind un autograf

*

Menachem Falek inconjurat de doamne

*

Imbratisare Nita Falek

*

Ion Dragusanul si Menachem Falek

*

Menachem Falek Ilie Nita si Gheorghe Giurca

*

Diploma


Comments are closed