"O pădure imensă, întunecată, în Bucovina" | Dragusanul.ro

„O pădure imensă, întunecată, în Bucovina”

Codrul Cozminului – desen de Mattias Adolf Charlemont (1820-1871)

*

Deşi nu mai caut de multă vreme dovezi că nordul Moldovei se numea Bucovina şi în Moldova, până la reforma administrativă a Lui Alexandru cel Bun, dar şi în documentele cancelarie poloneze (tratatul de la Lublau este mai mult decât convingător), în cronicile vechi (Dlugosz, Kromer, Bielski etc.), dar şi în mentalul colectiv al polonezilor, numele de Bucovina, dat ţinutului şi nu pădurii (în vremea lui Ştefan cel Mare, 80% din Moldova era împădurită), văd că s-a răspândit şi în Europa, cu mult înainte de ocuparea ţinutului de către austrieci. De pildă, în 1739, publicaţia franceză „Gazette” din 19 septembrie 1739, număr care începe cu o corespondenţă din 19 august 1739, expediată din Petersburg, şi continuă cu o alta, expediată în 26 august 1739, din Varşovia, se menţionează, după ce se relatează că, după cum o confirmă ultimele ştiri, la Kaminieck nu pot fi întâlnite ca ocupanţi nici corpuri de armată ruseşti, nici tătare, şi că localnicii, care credeau că trupe străine nu aveau să sosească curând, au început să se întoarcă la locuinţele lor … Bucovina, şi iată cum:

„De când lupta, desfăşurată aproape de Bucovina, între un detaşament al armatei Sultanului din Cetatea Albă  şi cazaci din cel al Contelui Munich, tătarii au atacat două mii de cazaci într-un asalt tăios şi pierderile au fost considerabile de o parte şi de alta. Armata otomană, comandată de Seraskierul (purtătorul sigiliului, deci împuternicitul – n. n.) din Bender, s-a adunat la Hotin şi se spune că Sraskierul  este hotărât să-l urmărească pe contele Munich în Moldova” (p. 458).

Vi se pare că ştirea aceasta, care se referă la perioada premergătoare cumplitei invazii ruseşti, condusă de Munich, se referă cu „prés de Bukowina” la pădurea de fag („forêt de hêtres”) din nordul Moldovei şi nu la ţinutul împădurit ca atare?

Colecţia „Gazette” pe 1739 se găseşte adunată în „Recueil des nouvelles ordinaires et extraordinaires, relations et recits des choses avenues, tant en ce royaume qu’ailleurs, pendant l’année ,mil sept cent trente-neuf!, Paris, 1739.  p 458,

*

Julien Ursin Niemcewicz, lituanian, născut în 1767, afirmat în cultura franceză mai ales ca dramaturg şi romancier, ar putea fi  ignorat, din perspectiva dovezilor despre folosirea denumirii Bucovina în cancelaria şi în cronicile polone, cu mult înainte de ocuparea nordului moldav, din moment ce publică „La vieille Pologne: album historique et poétique, composé de chants et de légendes” (titlu în ediţia franceză din 1833), la Varşovia, în 1819, când Bucovina deja intrase sub administraţie polonă. Şi totuşi, într-un poem al său (p. 124), Niemcewicz, folosind informaţiile din vechii cronicari polonezi, cei din care preiau date şi cronicarii noştri, face distincţie între pădurea de fag de la Cozmin şi Bucovina. Zice poetul:

„Şi, atunci când în Valahia el merge bine înarmat,

Ştefan, voievodul, pentru sceptrul lui îşi face griji,

Criminalul vasal îşi zise în inima lui:

„Sub umbra morţii să-l oprim pe acest învingător!”

*

Există o pădure imensă, întunecată

În Bucovina; natură nefericită,

Stânci blestemate, adâncimi profunde…

Jan Olbricht le străbate cu cavalerii săi” (p. 124).

*

Concluziile vă rog să le trageţi singuri, dar după ce citiţi şi celelalte mărturii, pe care le-am postat în

*

http://dragusanul.ro/category/atestarea-bucovinei-geografice/

*


Comments are closed