Naţiunea Creatorilor, la Palatul Administrativ Suceava | Dragusanul.ro

Naţiunea Creatorilor, la Palatul Administrativ Suceava

O expoziţie de pictură, poezie şi muzică

O expoziţie de pictură, poezie şi muzică

*

Nu are rost să vorbesc prea multe despre Festivalul Internaţional „Naţiunea Creatorilor”, pe care, cu calculată premeditare, l-am adus în megieşia temporală a Festivalului Internaţional „Bucovina Rock Castle”, bazându-mă, ca şi la întemeierea festivalului de rock, pe ajutorul copiilor mei, Mihnea, de la „Luna Amară”, şi Andi, de la „Toy Machines”, în durarea unei punţi de piatră între cele aparent două manifestări.

*

Marele uitat al bucovinenilor, scriitorul total Mircea Streinul, obişnuia să spună că Dumnezeu ni se arată zilnic prin arta plastică, prin arta muzicală şi prin arta poetică, iar încăpăţânarea mea de a încerca, în limitele unui buget de austeritate, să menţin în viaţă „Naţiunea Poeţilor”, cu sprijinul prietenului meu Menachem M. Falek, Preşedintele Societăţii Scriitorilor Hebrei din Ierusalim, spre asta a tânjit mereu, spre o manifestare complexă, în care Naţiunea Creatorilor să vi se arate în toată splendoarea ei, îngăduindu-mi mie mult doritele închinări.

*

Încet, în timp, dacă nu mă veţi procopsi, mereu şi mereu, prin vot democratic, cu imbecili pe post de factori decizionali, sper să izbutesc să combin cele trei exprimări dumnezeieşti în aşa fel, încât să izbutim să facem, în ţinutul în care ni s-a întâmplat naşterea, şi cel mai lung muzeu de sculptură în aer liber din lume, „Calea Străbunilor” (iniţial am vrut să valorificăm şi mitul lui Vlad Ţepeş, dar dacă ne lipseşte mintea!…), şi un muzeu al artelor plastice, numit „Bucovina, în artele vizuale bucovinene”, şi o solidarizare a breslelor de poeţi europeni în jurul Bucovinei, dar şi o redimensionare a festivalului de muzică rock, identităţii lui deja recunoscute urmând să-i ataşăm o implicare cât mai largă din partea iubitorilor de muzică bună din întreg răsăritul european.

*

Dar ce vă spun eu nu înseamnă, deocamdată, decât nesomnul meu, al lui Emil Ursu, al lui Pim, al lui Mihnea şi al lui Andi, aşa că nu are rost, încă, să vă povestesc mai departe…


Comments are closed