Muzica lui Cantemir, sub șapte lacăte! | Dragusanul.ro

Muzica lui Cantemir, sub șapte lacăte!

*

Descoperind, ca și rockerii de astăzi, o ingenioasă metodă de notație muzicală, pe griful instrumentelor cu coarde, Dimitrie Cantemir ne-a lăsat moștenire și câteva melodii moldovenești, inclusiv „Ostropățul” („Ostropesul”, în notația lui), vechi dans moldovenesc, păstrat, până de curând, prin Basarabia. Probabil că se mai găsesc și alte variante (am văzut una și în caietele lui Karol Mikuli), dar variantele melodiilor moldovenești, reproduse de Cantemir până în anul 1700, înseamnă mult mai mult, pentru că permit descifrări ale aderențelor neamului la „scenariile mitice primordiale”, cum numea Mircea Eliade ceea ce, în viziunea lui Lucian Blaga, însemna „matricea stilistică” a neamului românesc, cu desăvârșise înrădăcinată în ceremoniile totemice ale boreazilor.

*

Din nefericire, dincolo de dezinteresul gomos al specialiștilor români în folclor, care, ca și interpreții de haida-dâra-dâr-dâr-da, se folosesc doar „științific” de moștenirile veacurilor pentru a-și promova propriile imagini, accesul la partiturile lui Dimitrie Cantemir este blocat cu șapte lacăte, în ciuda faptului că, prin cele străinătățuri, apar cărți care ar fi mult mai utile românilor, decât altor neamuri europene. De pildă, cartea lui Owen Wright, Demetrius Cantemir: The Collection of Notations (Volume 1, 2, London & New York, 1992, 2000), cu partituri doar în primul volum, dar un volum încă inaccesibil.

*

Și totuși, o soluție trebuie să existe, iar până nu o să izbutesc să aud melodiile moldovenești, eternizate de Dimitrie Cantemir, dar cântate cu instrumentele, cadențele și armoniile moldovenești, nu o să am odihnă. Nici măcar veșnică.


Comments are closed