Minune în Suceava: Crucea din cartof!

Minune în Suceava: Crucea din cartof!

*

Astăzi, am curăţat un cartof şi l-am tăiat în două, iar biata barabulă mi-a dezvăluit o simbolistică sacră în toate simbolisticile vechi ale omenirii. Ca ortodox, văd crucea şi rombul, care seamănă mult cu ochiul pictat pe biserici. Rombul înseamnă dubla natură, umană şi divină, a lui Iisus Hristos şi simbolizează, deci, inima lui Iisus, adică Sfântul Graal. O traducere ortodoxă a simbolului ar suna cam aşa: Martiriul este condiţia Sfinţeniei!

*

În religiile asiatice, există o ideogramă pe care mi-o dezvăluie biata mea barabulă:

*

Ideograma Tao şi Pământul

*

Rombul din cartoful meu, care îşi păstrează aceeaşi semnificaţie ca şi în ortodoxie, devine şi semn al Sfinţeniei Pământului, iar simbolistica din cartof ar putea fi citită chiar şi printr-un verset din “Texte taoiste”: “Pământul urmează pilda Cerului, iar Cerul – pilda celui Veşnic, Neprecizat şi Fără Nume“.

*

Bineînţeles că mai sunt posibile încă o mulţime de alte interpretări şi, în primul rând, o parafrază: “Mileniul acesta va fi metafizic sau nu va mai fi deloc“. Nu religios, adică disciplinat faţă de dogme, ci metafizic, adică redobândind capacităţile de a intra în armonie cu Universul.

*

O biată barabulă manată

*

Cu puţină dibăcie managerială, puteam ajunge la ştiri naţionale şi locale tembelevizate, iar, de mâine, s-ar fi încolonat mulţimile în faţa blocului meu (în vreme ce ion lungu, ainţ-ţvai, ar fi asfaltat străduţa Oituz, făcându-şi de zor cruci evlavioase!), ca să se închine mulţimile cartofului prin care mi s-a adresat Dumnezeu cu fireştile lui poveţe sau avertismente. Numai că eu, păcătos cum mă ştiţi, am curăţat putreziciunea manată din barabulă şi, după ce am spălat bine fiecare parte, am pus barabula la fiert, irosind, pentru totdeauna, şansa de a ajunge şi prooroc în barabule. Amen!