mă spovedesc şi sper că o să ierţi | Dragusanul.ro

mă spovedesc şi sper că o să ierţi

Radu Bercea n2

*

mi-aduc aminte, am prădat cireşii,

nu mi-a fost foame, dar eram copil

şi-aveau grădini frumoase megieşii

în care eu mă furişam tiptil,

apoi am rupt şi florile din câmp

şi, siluite toate în buchete,

le-am oferit caraghios şi tâmp

la prima întâlnire unei fete:

*

grav am greşit furând din pomul sfânt

şi port stigmatul marelui păcat,

deci merit ispăşirea pe pământ

şi-apoi în cerul larg şi-ntunecat,

dar Evei i-am fost rob, de bună seamă,

aşa cum sunt de-a pururea bărbaţii,

şi nu ştiu, Doamne, de păcat se cheamă

să te supui acestei inovaţii

*

prin care tu, cu mila ta divină,

ne pedepseşti întruna şi ne cerţi,

dar asumându-mi omeneasca vină

mă spovedesc şi sper că o să ierţi


Comments are closed