Kolbenheyer: Motive ale cusăturilor ţărăneşti din Bucovina (II) | Dragusanul.ro

Kolbenheyer: Motive ale cusăturilor ţărăneşti din Bucovina (II)

 

Tezaurul de memorie bucovineană, încredinţat viitorimii, în 1912, după două decenii de documentare, de către cărturarul german Erich Kolbenheyer[1], va contraria, cu siguranţă, pe oricare bucovinean care va vedea cele 75 de planşe, cu cusături tipice pentru satele bucovinene ale vremii. Bucovineanul are în sânge sentimentul că lumea s-a născut şi sfârşeşte odată cu el, iar ce n-a văzut el prin dulapurile cu vechituri ale bunicii sale nu există, e un fals, o minciună şi o compromitere răuvoitoare a obştii în rândurile căreia a văzut lumina zilei. Fără discuţie, bucovineanul de asta, dincolo de faptul că este de o întristătoare şubrezenie estetică, are o pâclă a memoriei atât de făloasă, încât nu mai judecă, ci doar etichetează.

 

Despre epoca de „românizare” a celor câtorva decenii ale României Mari, bucovineanul nu a auzit, pentru că nu i s-a spus, pentru că nu era voie să i se spună, iar astăzi nu-i patriotic să ştii adevărul. Prin urmare, suficient în mod tradiţional, bucovineanul de astăzi va plesni din biciuşca libertăţii de exprimare şi se va rupe şi mai mult de splendidele sale rădăcini, prin necunoaştere, prin uitare şi indiferenţă.

 

Spuneam că planşele făcute de Erich Kobenheyer, nu după modelele expuse la expoziţia de industrie casnică din Cernăuţii anilor 1890, ci după cele care existau prin toate aşezările Bucovinei, înseamnă un patrimoniu de memorie exemplar. Deşi supusă fireştilor degenerescenţe care afectează, prin absenţa iniţierilor, în favoarea regulii lui „aşa am apucat”, arta casnică, aidoma tuturor produselor spiritualităţii umane, conservă simbolismul ancestral al civilizaţiilor totemice polară şi boreală, aflate în interferenţe mai ales după migrarea unor triburi nordice spre Mediterana. Iar simbolismul acesta, al primilor civilizaţii de oameni vorbitori, nu reprezintă altceva decât „poruncile” scrise pe cer, adică regulile agraro-calendaristice, desluşite de un iniţiator care îi învăţase cum să se folosească de unele „noduri ale Timpului”[2] şi care „a examinat bolta înstelată şi a redus într-un sistem armonios mişcările celor şapte stele ale Ursei Mari” şi „a stabilit cele patru anotimpuri, cu lunile şi zilele lor, a inventat cinci ceremonii ritualice şi a desemnat patru păstori de oameni, conduşi de el, Stăpânul Munţilor”[3].

 

Fără îndoială, puzderia de generaţii de după „Stăpânul Munţilor” Anu, au uitat semnificaţiile, cu excepţia celor agrare (odată cu răsăritul căror constelaţii să are, să semene, să culeagă etc.), pe care le-a „notat” pe pietre, pe lemn, pe îmbrăcăminte. Iar în anii 1890-1912, anii documentării bucovinene pentru Erich Kolbenheyer, aceste grupuri de simboluri sacre încă se mai foloseau, inclusiv în ornamentaţia bisericească – de influenţă bizantină, dar beneficiind de zugravi cu tulburătoare iniţieri.

 

Ţărani, români sau slavi, din Bucovina nu doar că ştiau şi foloseau la fel această simbolistică iniţială, pe care o considerau proteguitoare, dar, indiferent de etnie, ţăranii foloseau şi simbolistica drept-liniară, şi pe cea cromatică din vremurile de tot cărunte. E drept că, din motive pur estetice, în arta lor casnică, ţăranii români, ruteni şi huţuli – cum îi nota Kolbenheyer, combinau şi simbolurile grafice, şi pe cele cromatice, căutând modele noi, care, aşa cum de altfel şi sublinia învăţatul german, era contrafaceri, dar încă suficient de inspirate.

 

În privinţa simbolurilor drept-liniare, toţi foloseau, rombul (dubla natură, pământească şi cerească), pătratul (raiul pământesc), triunghiul (iniţierea pe munte, când este cu vârful în jos şi în ceresc, atunci când este cu vârful în sus), floarea sau steaua în 8 petale sau colţuri (Soarele, Dumnezeirea, element grafic obţinut prin suprapunerea rombului peste pătrat, aşa cum se întâmplă în toate bisericile noastre), arborele vieţii sau columna celestă (metafora urcuşurilor ceremoniale pe munte, muntele fiind, de fapt, columna celestă), scara spre cer (vă mai amintiţi de tracul care şi-a supus tribul, lucrând o scară, spunând că vrea să urce în cer?), calendarul lunar (calendarul fazelor lunare, reprezentat de sinusoida orizontală sau de zig-zagul cu aceeaşi dispunere) şi, bineînţeles, cele două cruci „cucuteniene”, cea dreaptă şi cea oblică, prima fiind simbolul Soarelei Zilei, iar cea oblică a echinocţiilor.

 

Corespondenţele cromatice ale simbolurilor drept-liniare erau, dacă e vorba să ne referim la epoca la noi ştiută drept cucuteniană, roşu (soarele), alb (luna, crăiasa care „coase la gherghef” primăvara) şi negru (pământul, Mama Terra sau „Fecioara Neagră” de la Sagrada Familia).

 

Românii au păstrat, până târziu, aceste trei culori sacre, şi de-abia spre sfârşitul secolului XIX au adăugat câte „o culoare locală”, tot simbolică şi sacră. Berchişeştii şi Corlata, de pildă, au adăugat, drept culoare secundară, „de fundal” – cum o numea Colbenheyer, verdele, iar Drăgoieştii megieşi, albastrul. Fără îndoială, cele trei culori, pe care huţulii le adăugau culorilor simbolismului cromaticii primordiale, adică verde (primăvară, natură, renaştere), albastru (cer şi concreteţea cerului, apa) şi galben sau galben-portocaliu (soarele zilei, pentru că soarele roşu era al răsăritului, la întâlnirea cu alba „stea a dimineţii”, cum se numea Luceafărul de Ziuă, adică planeta Venus, care preluase din prerogativele Lunii, înainte de a se transforma în Sfânta Vineri).

 

Cum nu intenţionez, aici, un eseu de istoria culturii, vreau doar să menţionez, pe baza notaţiilor după fiecare planşă făcută de Colbenheyer, că simbolistica drept-liniară este comună tuturor comunităţilor etnice bucovinene, iar cea slavă se distinge, în cazul satelor ucrainene, prin adăugarea de doar două culori principale, de regulă nuanţele de galben cu verde sau albastru, în vreme ce cromatica huţulă conţine, cu rol de cromatică principală şi de fundal, toate cele 6 culori, cele trei primordiale, şi celelalte trei de mai târziu.

 

Regula aceasta este valabilă doar în zonele în care satele de o anume etnie sunt grupate geografic, pentru că atunci când ele se află cu statut de „insulă slavă” (Gemenea, Şerbăuţi – de pildă) într-un ţinut românesc, portul este aproape identic cu al românilor, pentru ca omul, deşi vorbitor de altă limbă, să nu se simtă străin şi să nu fie privit drept străin. La fel se întâmplă cu sate româneşti din ţinuturi rutene sau huţule, portul preluând simbolisticile ucrainene sau chiar ruseşti (cocorul, fluturele, raţa, silueta umană etc.).

 

Mai mult decât ştiu eu să spun, veţi înţelege dumneavoastră, dar, înainte de toate vreau să vă mai amintesc faptul că portul ţărănesc, în toată Europa, era în întregime alb, încă din vremea lui Vergilius[4], şi că în Moldova anului 1644, schimbarea portului se pedepsea cu moartea[5], portul fiecărei stării sociale reprezentând un fel de paşaport la vedere; deci, portul nostru identitar l-am păstrat noi şi de nevoie, nu doar din plăcere, şi-atunci împodobirea lui cu simboluri proteguitoare este lesne e înţeles.

 

 

Porturi românești:

 

Dorna Candreni (pl. 1), rombul, pătratul, crucea solstițială și echinocțială, triunghiurile ceremoniilor de pe munte – cromatică cărămiziu-negru-verde, dar și cu puternice intruziuni de verde, albastru și galben

 

Dorna Vatra (pl. 2), steaua în 8 colțuri, crucea solstițială, pătratul pe orizontal, scara spre cer – cromatică negru-cărămiziu-alb, cu discrete fonduri verzi și galbene

 

Dorna Vatra (pl. 3), rombul, crucea solstițială, calendarul lunar (ondulat și zig-zag), floarea în 8 colțuri, sacralitatea urcării pe munte (triunghiul cu vârful-ochi în sus), ochiul cosmic – cromatică negru-cărămiziu-alb, cu discrete fonduri galbene sau verzi

 

Iacobeni (pl. 4), rombul, pătratul, crucea solstițială și echinocțială, calendarul lunar, arborele vieții – cromatică tipic românească, cu fonduri discrete de albastru, vrede și galben

 

Fundu Moldovei (pl. 5), rombul, pătratul, floarea în 8 colțuri, triunghiurile, scara spre cer – cromatică tipic românească, în care cărămiziul apare în nuanțe din ce în ce mai deschise, până la galben, iar negrul până la gri

 

Vama (pl. 6), crucea solstițială și echinocțială, arborele vieții, rombul, calendarul lunar (spirala) – cromatică tipologic românească, inclusiv prin degradări ale nuanțelor culorilor și discrete fonduri de verde și albastru

 

Stulpicani (pl. 7), triunghiul, rombul, pătratul, crucea solstițială și echinocțială, floarea în 8 petale, romburi, arborele vieții stilizat, scara spre ceruri – cromatica anecestrală, negru-cărămiziu-alb

 

Gemenea (pl. 8), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială și echinocțială, scara spre cer, floarea cu 8 petale, arborele vieții – cromatică ancestrală negru-cărămiziu-alb, în ciuda faptului că gemenea e trecută în categoria așezărilor rutene

 

Capu Codrului (pl. 9), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială și echinocțială, arborele vieții, floarea în 8 petale, calendarul lunar – cromatică negru-cărămiziu-alb și albastru, folosit adesea

 

Băișești (pl. 10), pătrat, romb, crucea solstițială, arborele vieții în diverse reprezentări, floarea în 8 petale, calendarul lunar – cromatică ancestrală negru-cărămiziu-alb

 

Măzănăiești (pl. 11), rombul, pătratul, triunghiul, arborele vieții, crucea solstițială, floarea în opt petale – cromatică negru-cărămiziu-alb, plus verde, în diferite nuanțe, fie ca fundal, fie drept culoare principală

 

Berchișești (pl. 12), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială și echinocțială, arborele vieții, floarea în 8 petale – cromatică negru-cărămiziu-alb, plus verde și drept culoare principală, și galben drept culoare de fundal

 

Drăgoiești (pl. 13), rombul, pătratul, triunghiul, arborele vieții în diverse reprezentări, crucea solstițială și echinocțială, scara spre cer, calendarul lunar, floarea în 8 petale – cromatică negru-cărămiziu-alb, plus albastru drept culoare principală

 

Corlata (pl. 14), rombul, pătratul, crucea solstițială și echinocțială (doar pe floare), arborele vieții în diverse reprezentări, calendarul lunar, floarea în 8 petale, scara spre cer – cromatică identică cu a Bercheșeștilor, verdele devenind culoare principală, alături de ancestrale culori negru-cărămiziu-alb

 

Stupca (pl. 15), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială și echinocțială, floarea în 8 petale, scara spre cer, calendarul lunar – cromatica aidoma celei din Berchișești și Corlata, deci cu verde drept culoare principală, dar și cu galben-portocaliu drept culoare de fundal

 

Zaharești (pl. 16), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială și echinocțială și mai ales arborele vieții în diverse reprezentări – cromatica tradițională negru-cărămiziu-alb are, în plus, drept culoare de suport, albastrul

 

Bosanci (pl. 17), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială și echinocțială, arborele vieții în diferite reprezentări, scara spre cer – cromarica negru-cărămiziu-alb este însoțită, uneori, cu colorile de fundal verde, albastru și galben

 

Udești (pl. 18), pătratul, triunghiul, arborele vieții în multe reprezentări, crucea solstițială, scara spre cer – cromatica ancestrală negru-cărămiziu alb, cu verde, în plus, drept culoare principală și de fundal

 

Șcheia (pl. 19), rombul, pătratul, priunghiul – în compozițiile arborelui vieții, crucea solstițială și scara spre cer – la cromatica ancestrală negru-cărămiziu-alb se adaugă, drept culoare principală. Albastrul

 

Stroiești (pl. 20), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială și echinocțială, scara spre cer în mai multe reprezentări, floarea cu 8 frunze, zvastica – cromatica negru-cărămiziu-alb, plus, drept culoare principală, ca și la Zaharești, albastrul

 

Bălăceana (pl. 21), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială, arborele vieții, scara spre cer – cromatică doar cărămiziu cu alb

 

Comănești (pl. 22), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială și echinocțială, arborele vieții în multe reprezentări (uneori, cu irisul – simbol al nosdului, inclus), scara spre cer, floarea cu 8 petale – cromatica ancestrală negru-cărămiziu-alb, rar fiind folosit, drept culoare de fundal, galbenul

 

Pârteștii de Sus (pl. 23), rombul, pătratul, tgriunghiul, crucea solstițială, arborele vieții, scara spre cer, floarea în 8 petale – cromaticii străvechi negru-cărămiziu-alb i se alătură, cu rol de culoare principală, galben-portocaliul

 

Botoșana (pl. 24), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstiţială, zvastica, arborele vieţii – mai mult drept coloană celestă, scara spre cer în diverse reprezentări – cromatica ancestrală negru-cărămiziu-alb, cu rare folosiri a unor culori de fundal, verde, galben, albastru

 

Milişăuţi-Bădeuţi (pl. 26), pătratul, crucea solstiţială, steaua în 8 colţuri, coloana celestă, scara spre cer şi elemente stilistice ruseşti (cocorul, barza, floarea cu 4 petale) – cromatică negru-cărămiziu-alb, cu galben, verde şi albastru ca fundal

 

Horodnicu de Jos (pl. 27), rombul, pătratul, triunghiul, crucea echinocţială, scara spre cer, arborele vieţii, steaua cu 8 colţuri, calendarul lunar, dar şi elemente slave (siluete umane, frunze) – cromatică negru-cărămiziu-alb, plus galben drept culoare principală şi de fundal, împreună cu albastru

 

Horodnicu de Sus (pl. 28), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstiţială şi echinocţială, arborele vieţii, scara spre cer,  dar şi elemente slave (păunul, ghinda) – cromatică negru-cărămiziu-alb, cu verde, galben şi albastru drept culori de fundal

 

Frătăuţii Vechi (pl. 29), rombul, pătratul, crucea solstiţială şi echinocţială, calendarul lunar – cromatica negru-cărămiziu-alb, cu galben culoare principală, dar şi de fundal, împreună cu albastru şi verde

 

Bilca (pl. 30), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstiţială şi echinocţială, arborele vieţii, scara spre cer – cromatica negru-cărămiziu-alb, cu galben, verde şi albastru culori de fundal

 

Straja (pl. 31), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstiţială, calendarul lunar, arborele vieţii sau columna cerească, bradul – cromatica ancestrală negru-cărămiziu-alb, cu galben, verde şi albastru culori de fundal

 

Crasna (pl. 32), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstiţială şi echinocţială, arborele vieţii sau columna celestă, calendarul lunar, plus elemente slave (raţa, în diverse variante) – cromatică negru-cărămiziu-alb, cu galben, verde şi albastru drept culori de fundal

 

Camenca (pl. 33), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstiţială şi echinocţială, arborele vieţii sau columna celestă, scara spre cer, zvastica – cromatica negru-cărămiziu-alb, cu galben, verde şi albastru drept culori de fundal

 

Sinăuţi (pl. 34), rombul, pătratul, triunghiul crucea solstiţială şi echinocţială, arborele vieţii şi columna cerească, scara spre cer – cromatica negru-cărămiziu-alb, plus verde drept culoare principală şi cu galben, verde şi albastru drept culori de fundal

 

Tereblecea (pl. 35), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstiţială, arborele vieţii, calendarul lunar – cromatica negru-cărămiziu-alb şi cu galben, verde şi albastru drept culori de fundal

 

Carapciu pe Siret, Prisăcăreni (pl. 36), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstiţială şi echinocţială, arborele vieţii, scara spre cer – cromatica negru-cărămiziu-alb, plus galben şi albastru drept culori principale şi de fundal

 

Cuciuru Mare – Voloca (pl. 37), rombul, pătratul, triunghiul, arborele vieţii, steaua cu 8 colţuri, calendarul lunar – culori negru-cărămiziu-alb, plus galben drept culoare principală şi galben, albastru şi verde drept culori de fundal

 

Novoseliţa (pl. 39), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstiţială şi echinocţială, arborele vieţii, scara spre cer, dar şi elemente slave (calul, silueta umană, fluturele), calendarul lunar – cromatica principală negru, cărămiziu, galben, verde, ultimele trei culori, împreună cu albastru, fiind folosite şi drept culori de fond

 

Boian (pl. 40), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstiţială şi echinocţială, floarea cu 8 petale, arborele vieţii şi columna cerească, scara spre cer – cromatica principală negru, cărămiziu, alb, galben, albastru, în cromatica de fundal fiind inclus, alături de acestea, şi verdele

 

Mahala (pl. 41), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială și echinocțială arborele vieții, scara spre cer, calendarul lunar, dar și motive slave (porumbelul, rața, fulgul) – cromatică negru, cărămiziu, alb, galben-portocaliu, albastri, iar drept culori de fundal, și verdele

 

Horecea (pl. 42), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială și echinocțială, arborele vieții și columna celestă, scara spre cer, calendar lunar, dar și motive slave (fluturi, frunze) – cromatică roșu, portocaliu, iar în fundal și negru, albastru, verde

 

 

Porturi rutene:

 

Gemenea (pl. 8), rombul, pătratul, triunghiul, scara spre cer, crucea solstițială și echinocțială, floarea cu 8 petale, arborele vieții – cromatică ancestrală negru-cărămiziu-alb, în ciuda faptului că gemenea e trecută în categoria așezărilor rutene

 

Şerbăuţi-Calafindeşti (pl. 25), rombul, pătratul, scara spre cer, crucea solstiţială, arborele vieţii sau coloana celestă, floarea cu 4 petale, dar şi steaua în 8 colţuri – cromatică ancestrală negru-cărămiziu-alb, plus, drept culori de fundal, galben, albastru şi verde

 

Bobeşti (pl. 38), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstiţială, floarea în 8 petale – inclusiv prin suprapunerea romb peste pătrat, calendarul lunar, scara spre cer – cromatica principală negru, roşu, alb, galben, albastru, verde, galbenul, albastrul, verdele, ba chiar şi roşul, fiind folosite şi drept culori de fundal

 

Jucica (pl. 43), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială, columna celestă, scara spre cer, dar și motive slave (cocorul, rața) – cromatică, și principală, și de fundal, negru, cărămiziu, alb, portocaliu, albastru, verde

 

Lencăuți (pl. 44), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială și echinocțială, arborele vieții, steaua cu 8 colțuri, scara spre cer, calendarul lunar – cromatică principală și de fundal negru, cărămiziu, alb, portocaliu, albastru, verde

 

Cuciuru Mic (pl. 45), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială, columna cerească, scara spre cer – cromatică principală și de fundal, portocaliu, cărămiziu, alb, negru, albastru, verde

 

Pohorlăuți (pl. 46), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială și echinocțială, arborele vieții, scara spre cer – cromatică principală și secundară galben, roșu, negru, alb, verde, albastru

 

Ocna (pl. 47), rombul, pătratul, triunghiul, arborele vieții, crucea solstițială – cromatică principală și de fundal verde, portocaliu, negru, alb, roșu, verde, albastru

 

Ciornâi-Potok (pl. 48), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială, floarea cu 8 petale, arborele vieții, scara spre cer – cromatica principală și de fundal negru, portocaliu, alb, cărămiziu, verde, albastru

 

Onut (pl. 49), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială, arborele vieții, scara spre cer, calendarul lunar – cromatica principală și de fundal portocaliu, verde, albastru, roșu, alb, negru

 

Samușin (pl. 50), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială, calendarul lunar, arborele vieții – cromatica principală și de fundal portocaliu, verde, cărămiziu, alb, albastru, negru

 

Mosoriuca (pl. 51) ), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială și echinocțială, arborele vieții, calendarul lunar, scara spre cer – cromatică principală și de fundal galben-portocaliu, verde, roșu, alb, negru, albastru

 

Mitcău (pl. 52), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială și echinocțială, arborele vieții – cromatica principală și de fundal verde, portocaliu, alb, roșu, negru, albastru

 

Brodoc (pl. 53), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială și echinocțială, floarea cu 8 petale – cromatica principală și de fundal verde, portocaliu, alb, roșu, negru, albastru

 

Doroșăuți (pl. 54), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială și echinocțială, arborele vieții, scara spre cer, calendarul lunar – comatica principală și de fundal negru, portocaliu, alb, roșu, verde, albastru

 

Toutri (pl. 55), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială și echinocțială, arborele vieții, scara spre cer – cromatica principală și de fundal verde, cărămiziu spre portocaliu, alb, negru, albastru, galben

 

Cadobești (pl. 56), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială și echinocțială, arborele vieții, floarea cu 8 petale, arborele vieții – cromatică principală și de fundal toate cele 6 culori simbolice, folosite aproape în mod egal

 

Borăuți-Chisălău (pl. 57), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială și echinocțială, arborele vieții – cromatică principală și de fundal toate cele 6 culori simbolice, folosite aproape în mod egal

 

Stăuceni (pl. 58), rombul, pătratul, triunghiul, octogonul, crucea solstițială și echinocțială, arborele vieții – cromatică principală și de fundal toate cele 6 culori simbolice, folosite aproape în mod egal, cu predilecție spre negru, cărămiziu și alb

 

Șipeniț (pl. 59), rombul, pătratul, crucea solstițială și echinocțială, floarea în 8 petale, columna celestă, scara spre cer – cromatică principală și de fundal toate cele 6 culori simbolice, folosite aproape în mod egal, cu predilecție spre negru, cărămiziu și alb

 

Carapciu pe Ceremuș (pl. 60), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială, scara spre cer, calendarul lunar – cromatică principală și de fundal toate cele 6 culori simbolice, folosite aproape în mod egal, cu predilecție spre negru, cărămiziu și portocaliu

 

Zadova (pl. 61), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială și echinocțială, floarea cu 8 petale, arborele vieții, scara spre cer – cromatică principală și de fundal toate cele 6 culori simbolice, folosite aproape în mod egal, cu predilecție spre negru, cărămiziu și verde

 

Berhomet pe Siret (pl. 62), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială și echinocțială, calendarul lunar – cromatică principală și de fundal toate cele 6 culori simbolice, folosite aproape în mod egal, cu predilecție spre negru, roșu și alb

 

Șipot Privat (pl. 63), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială și echinocțială, floarea cu 8 petale, calendarul lunar, scara spre cer, zvastica – cromatică principală și de fundal toate cele 6 culori simbolice, folosite aproape în mod egal, cu predilecție spre negru, roșu, portocaliu, verde și alb

 

Rostochi (pl. 64), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială, arborele vieții – cromatică principală și de fundal toate cele 6 culori simbolice, folosite aproape în mod egal, cu predilecție spre roșu, verde și galben

 

Putila (pl. 65), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială li echinocțială, arborele vieții, scara spre cer, calendarul lunar – cromatică principală și de fundal toate cele 6 culori simbolice, folosite aproape în mod egal, cu predilecție spre roșu, negru și alb

 

Stebne (pl. 66), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială şi echinocțială, arborele vieții, floarea cu 8 petale, arborele vieţii, calendarul lunar – cromatică principală și de fundal toate cele 6 culori simbolice, folosite aproape în mod egal, cu preferinţă pentru galben, roşu şi verde

 

Dicheniţ (pl. 67), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială şi echinocțială, arborele vieții, scara spre cer, calendarul lunar – cromatică principală și de fundal toate cele 6 culori simbolice, folosite aproape în mod egal, cu preferinţă pentru galben, roşu, alb şi verde

 

Putila-Serghieni (pl. 68), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială şi echinocțială, columna cerească, scara spre cer – cromatică principală și de fundal din 5 culori simbolice (lipseşte albastrul), folosite aproape în mod egal, cu preferinţă pentru galben, roşu, alb şi negru

 

Plosca (pl. 69), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială şi echinocțială, floarea cu 8 petale, columna cerească, scara spre cer, calendarul lunar, zvastica – cromatică principală și de fundal din 6 culori simbolice, folosite aproape în mod egal, cu preferinţă pentru roşu, alb, galben şi negru

 

Seletin (pl. 70), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială şi echinocțială, steaua cu 8 colţuri, columna cerească, scara spre cer – cromatică principală și de fundal din 6 culori simbolice, folosite aproape în mod egal, cu preferinţă pentru roşu, portocaliu, alb şi negru

 

Şipot Cameral-Izvor (Izvoarele Sucevei, pl. 71), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială şi echinocțială, steaua cu 8 colţuri, columna cerească, scara spre cer, calendarul lunar, zvastica – cromatică principală și de fundal din 6 culori simbolice, folosite aproape în mod egal, cu preferinţă pentru roşu, portocaliu, alb, verde şi negru

 

Moldova (Suliţa, pl. 72), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială şi echinocțială, floarea cu 8 petale, columna cerească, calendarul lunar – cromatică principală și de fundal din 6 culori simbolice, folosite aproape în mod egal, cu preferinţă pentru roşu, negru, portocaliu, alb şi verde

 

Cârlibaba (pl. 73), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială şi echinocțială, floarea cu 8 petale, columna cerească, scara spre cer, calendarul lunar – cromatică principală și de fundal din 6 culori simbolice, folosite aproape în mod egal, cu preferinţă pentru roşu, negru, portocaliu, alb şi verde

 

Breaza (pl. 74), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială şi echinocțială, floarea cu 8 petale, columna cerească, scara spre cer, calendarul lunar – cromatică principală și de fundal din 6 culori simbolice, folosite aproape în mod egal, cu preferinţă pentru roşu, portocaliu, negru, alb

 

Rus-Moldoviţa (pl. 75), rombul, pătratul, triunghiul, crucea solstițială şi echinocțială, floarea cu 8 petale, columna cerească, scara spre cer, calendarul lunar – cromatică principală și de fundal din 6 culori simbolice, folosite aproape în mod egal, cu preferinţă pentru roşu, portocaliu, negru, alb şi verde

 

 

[1] Kolbenheyer, Erich, Motive der Hausindustriellen stickerei in der Bukowina / Motifs de la broderie paysanne en Bukovine / Designs of the home-industry embroideries in Bukovina, Wien, Imprimeriile cezaro-crăieşti de stat 1912

[2] Legge, James, The Sacred Books of China. The Canon of Shu (cronică scrisă începând cu anul 3156 înainte de Hristos), Oxford, 1891, p. 22

[3] Ibidem, p. 39

[4] Ţăranii „preafericiţi… nu-şi boiesc albeaţa lânii cu asirianul purpur” (Vergilius, Georgicele, II, v. 474)

[5] Marco Bandini, în Călători străini prin Ţările Române, vol. V, p. 344


Comments are closed