ion drăguşanul: coborârea de pe cruce | Dragusanul.ro

ion drăguşanul: coborârea de pe cruce

Cruce

*

în mine stă pitit un zeu păgân

stă rezemat de suflet şi pândeşte

spre zările cărora îl amân

şi fără veste parcă îmi şopteşte:

mă tem că tatăl n-o să mai apuce

să îşi coboare fiul de pe cruce

 *

drumul e lung şi năvălesc pe drum

aceiaşi pelerini ai suferinţei

vag desluşiţi prin vremile de fum

în tainele cotloanelor fiinţei

iar lângă cruci atunci când mai adastă

cioplesc buimaci în rănile din coastă

*

şi curge sânge proaspăt ca să-l bem

înfricoşaţi de beznele finale

când tatăl se transformă în totem

şi ne cuprinde-n cosmica lui jale

convins fiind că n-o să mai apuce

să îşi coboare fiul de pe cruce