întoarcerea colindelor în Soare | Dragusanul.ro

întoarcerea colindelor în Soare

Radu Bercea n33

*

m-am prăbușit când toți zvârleau spre mine

cu prea ciudata lor însingurare

cerându-mi să nu simt că-mi este bine

căci timpul a pornit la vânătoare

și-amușină flămând ca o fiară

și sfâșie cu ghearele și colții,

m-am prăbușit atunci a doua oară

ninsoare albă din înaltul bolții,

 *

al bolții ce rămâne în tărie

drept pardoseală temniței terestre

când se desface-n lume feerie

cântarea ce adună la ferestre

acele veșnicii care provoacă

prin suflete aleanul ancestral,

m-am prăbușit atunci ca promoroacă

prin crengile copacului final

*

ca să rămân în creanga lui subțire

doar mugurul în calmă așteptare

când universul prinde să respire

întoarcerea colindelor în Soare