În 28 noiembrie 2015: „Calea Străbunilor”
Zicălaşii legendarului Nicolai Picu
*
P r o i e c t u l
*
Reconstituirea zilei de 28 Noiembrie 1918
*
în baza vechilor mărturii bucovinene
*
*
1. Primii paşi în desfăşurarea proiectului:
*
Începând cu ianuarie 2015, am desăvârşit baza de date cu partituri ale cântecelor, horelor şi jocurilor româneşti, din perioada 1845-1914, montând, sub formula tarafurilor de la Curtea lui Ştefan cel Mare, în baza mărturiei polonezului Maciej Strikovsky, numită „Zicălaşii”, două concerte-spectacol de muzică medievală românească, „Wallachische Tanze und Lieder” (titlu impus de sursele documentare, în 30 martie, de Ziua Atestării Documentare a regiunii geografice Bucovina, şi în 13 aprilie, respectiv „Chemarea Străbunilor”, în 7 iunie şi în 14 şi 15 august).
*
Începând cu 9 septembrie 2015, recuperatorii de spiritualitate românească veche, grupaţi sub emblema bucovineană consacrată, „Zicălaşii”, au luat în discuţie 500 de partituri de hore, jocuri şi cântece bucovinene, care acoperă o arie temporală de spiritualitate care se întinde, în ambele sensuri, şi dincolo de perioada 1780-1918, urmând ca, până în 14 septembrie, să fie scrise orchestraţiile şi armoniile tuturor celor 500 de piese.
*
În perioada 15-30 septembrie 2015, Ion Drăguşanul, Petru Oloieru, Răzvan Mitoceanu şi Dănuţ Lungu, salariaţi ai Centrului Cultural „Bucovina”, vom fonoteca toate cele 500 de cântece, hore şi jocuri bucovinene vechi, în interpretare simplă, de vioară (Răzvan Mitoceanu) şi de ţambal (Petru Oloieru), ceea ce înseamnă o premieră absolută în istoria culturii române şi o reînviere a patrimoniului de spiritualitate a Bucovinei. Pe parcursul fonotecării, vom selecta 120 de piese, cu care, în interpretarea formulei orchestrale numită „Zicălaşii”, vom ilustra muzical reconstituirea zilei de 28 noiembrie 1918.
*
*
2. Alţi paşi de pregătire a spectacolului-recuperare de spiritualitate bucovineană:
*
Pentru că un spectacol de peste 4 ore, în care se vor cânta 120 de piese vechi, are nevoie şi de pauze de interpretare, dar şi de o coloristică dinamică a evenimentului, odată cu montarea noii premiere muzicale a „Zicălaşilor”, vom susţine repetiţii cu:
*
a). Orchestra Şcolii de Arte „Ion Irimescu”, formată din elevi ai prof. Petru Oloieru, orchestră care va simboliza cântecul bucovinean din perioada de după Unire şi care va concerta în 3 reprize de câte 4 „zicale” (precum „Zicala fetiţelor”, „Zicala flecăilor”, „Zicala babalor”, „Zicala nevestelor”, „Zicala mireselor”, „Zicala tinereţelor” etc.), oferind, astfel, pauze de câte 10-15 minute, după fiecare repriză de câte 45 de minute de cântec, „Zicălaşilor”, care se vor putea, eventual, încălzi, în scenă, la o măsuţă, cu câte o căniţă de vin fiert, aduse de cârciumarul evreu..
*
b). Colaboratori tineri, dacă nu vor face mofturi, în costumaţii ale vremii, de răzeşi, de ţărani, de ostaşi români, de domni (avem şi două hore „Boiereasca”) etc.
*
c). Dansatori ţărani, precum cei din Calafindeşti, dar şi câţiva dansatori ai Ansamblului, care vor purta uniforme ale Armatei Române în anul 1918 (există replici la Muzeul Bucovinei), care vor anima atmosfera şi vor antrena publicul spectator la joc şi la voie-bună.
*
*
3. Repetiţia finală şi alte promovări ale spectacolului:
*
Repetiţia finală, cu public, se va face până în data de 15 octombrie, la Calafindeşti, acolo de unde sunt dansatorii colaboratori de bază. Vom invita şi presa, pentru o conferinţă de presă şi pentru a urmări o oră, din cele patru, de spectacol cu melos bucovinean reînviat după minimum 101 ani.
*
În 12 noiembrie 2015, când vom sărbători, pentru prima dată, „Ziua Scrisului Bucovinean” (Societatea Scriitorilor Bucovineni începe să existe din 12 noiembrie 1938), cu lansarea primei cărţi prin care Bucovina îşi va omagia, regretabil de târziu, primul poet exponenţial, pe enigmaticul T. Robeanu, şi cu premierea a trei scriitori contemporani, „Zicălaşii” vor concerta, timp de 40-45 de minute, într-o adevărată prefaţare a celei de a treia lor premieră muzicală din anul 2015, cea din 28 noiembrie 1918, premieră pe care eu aş numi-o „Calea Străbunilor”.
*
Până în 15 noiembrie 2015, vom realiza şi un flash mob videos, cu secvenţe din cele trei premiere muzicale din acest an (zicălaşi-public, public-zicălaşi), pe care îl vom pune la dispoziţia televiziunilor partenere.
*
*
4. Concepţia de spectacol:
*
Scenariul, pe care îl vom conveni şi scrie până în 20 octombrie, porneşte de la următoarele elemente scenografice: o scenă simplă, din lemn, împodobită cu macaturi şi cu crenguţe de brad, Tricolorul urmând să fie nu doar un element de decor, ci un personaj, o concreteţe a spiritului românesc. Scenariul Tricolorului va fi unul separat.
*
Spectacolul va începe cu sunetele de bucium, aşa cum erau aceste sunete în anul 1900, şi cu „Proclamaţia” Unirii, înregistrată cu o voce metalică, sonoră (probabil a lui Sorin Filip), apoi va începe „nunta românească”, „hora bucuriei întoarcerii acasă”, aşa cum a fost descrisă de N. Tcaciuc-Albu şi de autorul „Proclamaţiei”, Dimitrie Marmeliuc (mărturii pe care le vom publica în „Revista Bucovinei”). Va exista un dialog, cu dansatorii, cu cântăreţii invitaţi în spectacol şi cu publicul, pe care îl va susţine, dinspre „Zicălaşi”, mai ales profesorul Constantin Irimia, cobzar şi zicălaş.
*
Publicul din 1918 poate evolua într-un spaţiu delimitat, din faţa scenei, fiind acest public format din dansatori ţărani, din dansatori îmbrăcaţi în uniforme româneşti, ba chiar şi austriece (ostaşii croaţi au fraternizat cu românii), dar şi în porturi ale naţionalităţilor din Bucovina, dar nu aglomerat, nu ostentativ şi în nici un caz cu căzăcisme triviale, precum în folclorul de azi.
*
Deşi va conţine elemente de pitoresc, de dinamică şi de interacţiune cu publicul, scopul acestui spectacol-maraton, în care vor răsuna, pentru prima dată, după minimum 101 ani, 120 de hore, jocuri şi cântece româneşti, este premeditat drept o recuperare de spiritualitate, de „Cale a Străbunilor”, deci un altceva decât rătăcirile bezmetice pe potecile din ce în ce mai tenebroase ale folclorului. Spectacolul nostru nu va fi o „conferinţă”, ci un fapt de „salvgaldare a patrimoniului spiritual” („imaterial” l-au numit „dialecticii” bolşevici, care negau spiritul), care trebuie aprobat sau respins ca atare.
*
Elementele concrete ale scenariului nu pot fi decise, până ce nu fonotecăm toate cele 500 de hore, jocuri şi cântece româneşti din Bucovina şi până ce nu vom decide care sunt cele 120 de partituri, care îşi vor revărsa melodicitatea cu adevărat bucovineană în auzul şi în sufletele celor care vor veni să fie martori la recuperarea zilei de 28 Noiembrie 1918, Ziua Unirii Bucovinei cu Ţara, aşa cum a fost ea trăită în întreaga provincie şi, mai ales, la Cernăuţi.
*
Întocmit de
*
Ion, drăguşanul de Zicălaşi