Imnul Festivalului Internaţional BUCOVINA ROCK CASTLE: Dojana | Dragusanul.ro

Imnul Festivalului BUCOVINA ROCK CASTLE 2013

 

Dojana

 

  

Dojana 1

Dojana, capodopera sacerdoţilor de la DorDeDuh,
imn al ediţiei 2013 a Festivalului Internaţional BUCOVINA ROCK CASTLE

          De decenii bune, mă strădui să desluşesc, celor doritori de aşa-ceva, cântecul anestral (nicidecum arhetipal – deci, instinctual), cântecul omului metafizic, pe care doar necitiţii, inclusiv mulţi istorici, îl consideră “primitiv”.

 

         Am o puzderie de partituri (cele mai recente au peste 160 ani vechime), pe care le-am ascultat doar cântate de… computer (prin programul special) şi deja îmi pierdusem speranţa că ar putea înţelege cineva care este şi în ce constă frumuseţea pe care o provoacă doar cântecului iniţiatic, doar sacralitatea limbajului ritmicităţii (“Luga suryanyya“), când, lucrând cu încrâncenare vrăjmaşă la probabil ultima ediţie, pe care o mai organizez eu, a Festivalului Internaţional BUCOVINA ROCK CASTLE, mi-a fost dat să aud “luga suryanyya” (în traducere exactă: limba iluminării, dar Solomn o numea “a păsărilor“, cu trimitere directă la îngeri), mi-a fost dat să fiu martor al unei recuperări de memorie fabuloasă, pe care o săvârşesc sacerdoţii de la DorDeDuh, profunzi cunoscători de mit, de metafizică, de cronologie instrumentală. 

 

         Tânjind după veşnicie (asta, înseamnă, Dojana fatade fapt, mitul androginului, “dorul de duh, de spirit”, deci “dorul” desprinsului din veşnicul nedesluşit, şi fără nume, prin desluşire şi cuvânt, de ”întregul în care a fost”, sacerdoţii timoşoreni (majoritatea, cum este şi firesc, într-o metafizică  riguroasă şi profundă, nemţi) izbutesc nu desluşiri, ci străfulgerări de nedesluşit, de veşnicie, de intrare în armonie, care mă obligă, ba chiar mă îmbrâncesc să primesc în propriul meu “dor de întregul în care am fost” simbolistica sacră, cu multiplicităţii de trăiri (nu de simboluri care să înlocuiasă un desluşit cu un altul).

 

Dojana logor color         Chiar şi stigmatul (pecetea, în vechiul uzual, loggo, astăzi) probează iniţieri sacerdotale de necontestat, simbolistica sacră ritmicizând stări, condiţionări ale extazului, şi pentru iniţiaţi, dar şi pentru profani, pentru instinctele lor (abia aici e vorba, cumva, de arhetipuri) vag păstrătoare de memorie obştească cioburată.

 

         Pentru toate acestea, dar şi pentru o puzderie de alte raţiuni, pe care nu e timpul să le expun aici (am făcut-o în cărţile “Datina, Biblia Românilor” şi în “Povestea aşezărilor bucovinene ***), cu îndreptăţirile de întemeietor şi de salvator anual al manifestării, îmi iau libertatea de a proclama drept imn (îl puteţi vizualiza şi asculta, făcând click pe titlul piesei Dojana, postat aici, la începutul şi la sfărşitul acestui text) al ediţiei 2013 a Festivalului Internaţional BUCOVINA ROCK CASTLE, piesa trupei DorDeDuh: 

 

Dojana

 

 

Dojana buciume jos

 

 

Drept pentru care, în fiecare seară de festival,

 

la 17,55 şi, respectiv, la 0,30, 

 

piesa aceasta se va auzi în difuzoarele

 

Festivalului Internaţional

 

BUCOVINA ROCK CASTLE – 2013

 

 

Ion Drăguşanul


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *