Frédéric Damé: Bucarest en 1906 (VI) | Dragusanul.ro

Frédéric Damé: Bucarest en 1906 (VI)

Prințesa Maria și copiii ei

Prințesa Maria și copiii ei

*

Confuzia între Domeniile Coroanei sau Regale şi proprietăţile particulare ale familiei Hohenzolern, care se face cointeresat, în noul proces de jefuire a statului român, stă pe opulenţa revoltătoare, dezvoltată de partidele politice de odinioară, întru răsfăţul noului stăpân german, prin donaţii aglomerate către Domeniul Coroanei, şi sărăcia disperată a ţăranilor, care în zadar s-au jertfit pentru Neam şi Ţară, la Griviţa, Plevna sau Smârdan, pentru că doar cu brazda dintre averile altora au rămas. Dar, iarăşi, nici subiectul acesta nu mă interesează şi, deşi vă prezint şi câteva notiţe din cartea lui Frédéric Damé, închinată anului Expoziţiei Naţionale 1906 de la Bucureşti, nu o să-mi dezvălui sufletul, înfăşurat în poetica tânguire a lui Bolintineanu: „Cei ce poartă jugul şi-a trăi mai vor / Merită să-l poarte, spre ruşinea lor!”.

*

Pe domeniul Coroanei de la Peleș

Pe domeniul Coroanei de la Peleș

*

„Această rezidență, construită în stil renascentist german, este opera unui arhitect vienez, și tare fericit adaptată peisajului montan și pădurilor care încoronează munții. Interiorul, mobilat cu o bogăție și un bun gust deosebit, face din acest castel una dintre minunățiile arhitecturii moderne.

*

Începută în 1871, construirea a fost întreruptă în timpul Războiului de Independență, și a fost finalizată în 1883, după multe dificultăți biruite, provocate de instabilitatea solului și de izvoarele astăzi captate în canale, din care se varsă în torentul, pe malul căruia, pe o întinsă espladă, s-a înălțat, feeric, o locuință încântătoare, noua reședință, cu turnuri, galerii și creneluri. Mai încolo, în valea Peleșului, dependințele, corpul de gardă, dependințe, grajduri, și, în capătul văii, noul palat, în care locuiește familia princiară, Foișor, unde se regăsește, în ambient și în amenajările interioare, fantezia generoasă și surprinzătoare a Alteței Sale Regale, principesa Maria de România.

*

Construirea Castelului Peleș avea să servească, în această regiune, drept modă aristocrației române, care nu a întârziat să construiască, nu departe de castelul regal, un orășel de vile, hoteluri cu minunate vilișoare. Este locul unde societatea elegantă a Bucureștilor preferă să petreacă sezonul cald.

*

Înainte de construirea castelului regal, Regele și Regina petreceau bucăți de vară la mănăstirea Sinaia, în care amenajaseră câteva săli pentru primiri. Această mănăstire, ctitorită de Mihail Cantacuzino, la mijlocul secolului al XVII-lea, în amintirea unei călătorii în Țara Sfântă, făcută de ctitor, care a dat numele ei localității (Sinaia, de la Sinai, cum mai era cunoscută Țara Sfântă – n. n.), și care a îmbogățit și dezvoltat, în fiecare an, avantajele și forma unei foarte frumoase stațiuni mondene din Europa” (pp. 423, 424).

*

Prințul Dimitrie Moruzi, prefectul poliției

Prințul Dimitrie Moruzi, prefectul poliției

*

O listă cu prefecții poliției Bucureștilor, după Unirea din 1859, mi se pare a fi interesantă, pentru că are, în componență, și nume cu adevărat importante ale vremii:

*

1859: I. Băleanu, apoi D. Krețulescu

1860: Mihai Marghiloman

1861: maiorul Haralamb – provizoriu, apoi colonelul Boteanu, urmat de I. Crețeanu

1862: colonel N. Bibescu

1863: Mihai Marghiloman

1865: Alexandru Beldiman

1866: Radu Rosetti

1868: C. Ciocărlan, apoi Constantin Mihailescu

1869: P. Zăgănescu, apoi C. Manu

*

1870: V. Hiotu

1871: Gr. Murat – provizoriu

1873: colonel C. Blaremberg

1875: colonel I. Herishesco – provizoriu, apoi Jean Văcărescu

1876: I. Bălăceanu, apoi comandantul Bărcănescu – provizoriu, și, respectiv, Em. Protopopescu-Pake, urmat de I. Procopie Dumitrescu

1877: C. Ciocârlău, apoi Radu Mihai

1879: locotenent-colonel Candiano Popescu, apoi, până în 1885, Radu Mihai

*

1885-1888: prințul Dimitrie Moruzi

1888: colonelul S. Voinescu, urmat de colonelul I. Algiu

1891: colonelul Rasti

1894: Mihai Deșliu, urmat de colonelul Capșa

1895: Em. Cologlu, apoi Paul Stătescu

1896: Caton Lecca

1899: generalul Algiu

1900: D. Dobrescu

*

1901: Emil Petrescu

1902: M. Julian

1903: J. G. Saita

1904, decembrie: prințul Dimitrie Moruzi, în funcție și în 1906 (p. 450).

*

Regele Carol I, asistând la o ceremonie religioasă

Regele Carol I, asistând la o ceremonie religioasă

Regele Carol I, în cabinetul de lucru

Regele Carol I, în cabinetul de lucru

Regele Carol I, la manevre

Regele Carol I, la manevre

Regele și Regina, la Expoziția Naţională din 1906

Regele și Regina, la Expoziția Naţională din 1906

Regele și Regina, la Peleș

Regele și Regina, la Peleș

Regina, brodând

Regina, brodând

Regina, desenând

Regina, desenând

Regina, la Expoziția Națională din 1906

Regina, la Expoziția Națională din 1906

Regina, la "Vatra Luminoasă"

Regina, la „Vatra Luminoasă”

Vedere de pe lacul Expoziției din 1906

Vedere de pe lacul Expoziției din 1906

ransport de provizii militare

ransport de provizii militare

Sediul Fundației Carol I, din Piața Palatului

Sediul Fundației Carol I, din Piața Palatului

Rezidența regală Palatul Cotroceni

Rezidența regală Palatul Cotroceni

Prinţul Carol, viitorul rege Carol al II-lea

Prinţul Carol, viitorul rege Carol al II-lea

Prinţul Carol

Prinţul Carol

Prințul Carol și prințesele Elisabeta și Maria

Prințul Carol și prințesele Elisabeta și Maria

Prințul Carol, în cabinetul de lucru (stânga)

Prințul Carol, în cabinetul de lucru (stânga)

Prinţul Carol

Prinţul Carol

Prințesa Maria

Prințesa Maria

Prefectura departamentală

Prefectura departamentală

Poștalionul poștei românești

Poștalionul poștei românești

Poșta veche

Poșta veche

Poșta nouă

Poșta nouă

Poșta: Curierii poștali

Poșta: Curierii poștali

Pompieri, în 1906

Pompieri, în 1906

Palatul Regal

Palatul Regal

Infanterie română (vânători)

Infanterie română (vânători)

Infanteria română, defilând în pas alergător

Infanteria română, defilând în pas alergător

Comitetul Unirii, reunit la Iași, în 1856

Comitetul Unirii, reunit la Iași, în 1856

Atașați militari străini, la București, în 1906

Atașați militari străini, la București, în 1906

Artilerie românească, în 1906

Artilerie românească, în 1906

Grigore Cantacuzino

Grigore Cantacuzino

Grigore Cerchez, Directorul general al Poștei

Grigore Cerchez, Directorul general al Poștei

C. A. Rosetti

C. A. Rosetti


Comments are closed