Exproprierile în primul Bucureşti al României | Dragusanul.ro

Exproprierile în primul Bucureşti al României

Prima localitate Bucureşti din teritoriile româneşti, atestat documentar în 31 martie 1392, dar devenită, după Ioanăş Viteazu (numai câştigătorii unui turnir cavaleresc purtau titlul de „viteaz”), Zvoriştea a beneficiat de exproprieri, în România Mare, moşierii Constantin Manoliu Teţcanu (rămas cu o moşie de 150 hectare teren arabil şi 36 hectare de păşune şi fânaţ), cei reprezentaţi de Eduard de Berbure de Vesenbek şi Virginia N. Teodorescu (rămasă cu 100 de hectare de teren arabil) apărându-şi drepturile reale sau presupuse în Justiţie. Nu ştiu dacă urmaşii lui Teţcanu şi Teodorescu au revendicat, la primăria din Zvoriştea sau în instanţe, în baza antiromânescului „Pachet de Legi ale Proprietăţii” moşiile antecesorilor, dar, dacă au făcut-o, sunt îndreptăţiţi la doar 250 hectare moşii comasate, plus 36 hectare de păşune, şi nu la mai mult de atât.

În Monitorul Oficial există extrase din fiecare dosar de expropriere, care obligă Justiţia de astăzi să ia la puricat toate restituirile de mii sau chiar zeci de mii de hectare  „moştenitorilor” de proprietari, pentru că România Mare a cumpărat moşiile expropriate, iar România Mijlocie nu are dreptul să prade România Mare prin banditeşti pachete de legi ale proprietăţii, unele jafuri fiind legalizate chiar de instanţe.

Am apelat la cazul Zvoriştea, şi doar la trei citări, pentru a vă arăta cum puteţi afla dovezile împotriva bandiţilor care vă lasă comunele fără pământuri, în baza crimei împotriva economiei naţionale, numită „Pachetul de Legi ale Proprietăţii”.


Comments are closed