Etimologia cuvintelor DOINĂ şi LĂUTAR | Dragusanul.ro

Etimologia cuvintelor DOINĂ şi LĂUTAR

*

„Determinarea se naşte din lucrurile care ne fac fericiţi şi ne inspiră! „Zicălaşii” este un astfel de proiect, care a reuşit să ne motiveze pe toţi cei implicaţi! Şi tocmai pentru că ne place atât de mult, putem transmite şi celor din jurul nostru acest sentiment, pentru a-l trăi şi ei cu aceeaşi intensitate”

Răzvan MITOCEANU

*

Caietul-program al concertului Zicălaşilor de duminică, 7 iunie, ora 18

Caietul-program al concertului Zicălaşilor de duminică, 7 iunie, ora 18

*

Emsiunea “3G” a singurei televiziuni din Suceava care există, INTERMEDIA, l-a avut invitat, astăzi, joi – 3 iunie 2015, pe “starostele de zicălaşi” prof. Petru Oloieru. Densă şi interesantă, emisiunea lasă, mai ales dinspre simpaticul Bobby Stroe, câteva ceţuri, care pot deveni pâcle, apoi chiar… Thor, dacă nu intervenim cu modestele noastre cunoştinţe de biet documentarist.

*

De unde “chestia asta” cu Thor, cum comenta o necitită, după ce-mi silabisise, pe site-ul Centrului Cultural “Bucovina”, un material despre simbolistica Alba-Aplu (Roşu) a mărţişorului? De la hyperborei citire, via popoarele nordice, cu cioburile lor sacre de cultură primordială, pentru că Thor, care nu-i altul decât Cernunos, adică decât Cronos, adică decât… Moş Timp, se numea “Hora-galles”, adică “rotirea celtică”, care celţi (galles, la latini), în vremurile vechi nu erau un popor, ci o civilizaţie, care exista simultan cu Cain şi Abel, Thor – fierarul, adică meşteşugarul.

*

În acel spaţiu sacru al datului iniţial, cântecele se numeau… Dainas, adică “darurile Cerului”, care cer se numea, la nordici, Dieus, iar la boreali, Deaus. Doina, de care, în ignoranţa noastră, suntem atât de mândri, e un anume tip de Dainas – de unde şi refrenul bănăţean “na daina, daina, daina”.

*

Melodiile, însă, care se interpretau, din clipa în care Carpaţii au creat muzica, de vioară, cobză şi nai, deci de instrumente care şi sugerau razele Soarelui (Surele, adică iluminarea, Soarele numindu-se Surya, la boreali, şi Saule, la nordici. Melodiile, însă, iar mai târziu şi instrumentele, şi interpreţii se numeau… Lautar (se scrie “Låtar” – în care primul “a” are tremă şi se pronunţa, aşa cum se pronunţă şi azi în suedeză, “au”).

*

 Ceremonia, muzica şi dansul făceau parte din Misterele Solare, cerute de Soare SineluiUniversal, care i-a dăruit Carpaţii drept Templu, deşi „Misterele, aşa a spus Platon, au fost stabilite de către bărbaţi de mare geniu, care, la începutul veacurilor, s-au străduit să-i iniţieze pe semenii lor în puritate, pentru a ameliora cruzimea vieţii, pentru a înălţa morala şi pentru a rafina manierele, astfel încât să limiteze societatea prin legături mai puternice decât cele pe care legile omeneşti le impuneau” (Wright, Dudley, The Eleusinian Mysteries & Rites, Fort Newton, USA, London, 1905, p. 14).

*

Muzica şi dansul, “prin frumuseţea artei, ne uneşte cu divinitatea” (Strabon, Geografia, II, X, 3, 9, p. 433), dar şi “prin legi”, pentru că în locurile noastre, dar şi în depărtările în care s-au stabilit descendenţi de-ai pelasgilor (Egipt, Sumer, peninsurile italică şi iberică), şi chiar şi profeţii erau obligaţi “să cunoască cântecele prevăzute de lege şi câteva măsuri de muzică” (Strabon, II, X, 6, 20, p. 454).

*

Muzica medievală a valahilor (“robi ai lui Dumnezeu” sau “rumâni” fie doar cei care se dezic de Iisus!), ca şi muzica medievală europeană, cu care interferează adesea, după cum vă veţi convinge singuri, ascultând noua premieră muzicală a Zicălaşilor, “Chemarea Străbunilor” e doar o potecă spre “Surya” Strămoşilor (Pitr-yana), dar pe care putem păşi doar până la “Surya” Străbunilor.

*

E mult, mult de explicat şi de argumentat, cu mărturii vechi, că pelasgii, cu sfintele lor legi primordiale (Datina), supravieţuind subconştient în numele de valahi (legile primite de Zalmoxe sunt identice cu dreptul valah, iar dacă vă interesează subiectul, o să vă pun faţă în faţă “cazuistică” din “Iliada” şi din cancelaria lui Ştefan cel Mare), ne invocă din cântecele vechi, aşteptându-ne invocaţiile. Iar dacă măcar un singur om va înţelege, tot va fi bine, pentru că, atunci, nimic nu se va risipi precum nisipul şi cenuşa sub spulberările pustiei.

*

A doua pagină a caietului-program (publicată şi pe acest site)

A doua pagină a caietului-program (publicată şi pe acest site)


Comments are closed