Dr. Ion A. DRIACU: Spre Golgota | Dragusanul.ro

Dr. Ion A. DRIACU: Spre Golgota

Chipul lui Iisus

Chipul lui Iisus

*

Popor zămislit în luptă, dat ţi-a fost, ca de la naştere să apuci drumul spre Golgota. Negre ursitoare din leagăn ţi-au croit destinul, să urci calvarul, mii de ani, de-a rândul, să înfrunţi cu vitejie potop de vitregii, să ispăşeşti în crâncene zvâcniri de suferinţă mândria glorioşilor tăi străbuni, care ţi-au hărăzit această soartă, de a te face vajnică santinelă la poarta civilizaţie; pentru mântuirea scumpului patrimoniu roman!

*

Mă­reaţă ţi-a a fost chemarea şi răvaşul veacurilor ţi-e mărturia glorioasei îndepliniri a datoriei. Merindea de acasă ţi-au fost virtuţile moştenite prin sânge de la marii tăi înaintaşi, comoară scumpă pe care ai adus-o, cu drag, de sub ceriul senin al Italiei, sub alte orizonturi mai învolburate, comoară scumpă, pe care ai risipit-o generos pentru fericirea altora! Tu na-i luptat din sălbatică pasiune, ci dragă ţi-a fost glia, pe care ai apărat-o şi la adăpostul braţului tău lanuri s-au ridicat din aride pustiuri şi tot pentru alţii jertfitu-ţi-ai codrii şi vâlcelele şi scumpe măruntaie din pântecele munţilor pe tavă le-ai servit tuturor veneticilor, pentru că veacuri întregi ai fost santinela uitată la post, fără schimb şi fără întărire, dar rezistenţa ta s-a menţinut dârză, gigantica-ţi muncă şi jertfa sângelui tău a împletit din laurii biruinţei superbă cunună pentru atâtea nobile vlăstare, răsărite din acelaşi trunchi milenar, iar ţie, ţie popor de veghe şi de jertfă, ţi s-a întins, drept răsplată pentru zbuciumul trecut şi viitor, Cununa de spini!

*

Dumnezeiasca ta răbdare, cu care îţi porţi crucea şi cununa de spini, pe fruntea-ţi sângerândă, şi urci necontenit calvarul, cu ochii spre Golgota, te va izbăvi! Zid şi puternică cetate ţi-ai făcut din credinţă şi accepţi cu resemnare răstignirea, pentru că, după răstignire, urmează învierea!

*

Tu, blajin şi răbdător popor român, dintru începuturile tale alături ai fost de Iisus, în vremuri de grea încercare ajutorul Lui l-ai implorat, în ceasurile de bucurie spre El s-a înălţat glasul tău, în imnuri de laudă şi mărire. Ajutor ţi-a a fost Iisus şi martor că măreţul templu, pe care l-ai zidit din temelie, cu carnea, sângele şi osemintele tale, tot spre mărirea Creatorului cu duh l-ai umplut şi sufletul tău îi dă viaţă câmpiei, apelor şi freamătului din desiş, că în acest templu fără seamăn vecinic şi neprihănit lăcaş ţi-ai ales pentru viaţa de acum şi cea de apoi!

*

Dar templul tău, o, blând popor, a fost invadat, între zidurile lui au pătruns lacome şi scârboase hienele, care îţi pândesc ultima răsuflare, minciuna, hoţia şi toate fărădelegile au pus stăpânire pe sanctuarul templului şi această alianţă a iadului dansează satanic în jurul vrăjmaşului care îţi pregăteşte mormântul în bezna păcatului!

*

Popor blajin şi răbdător, alături eşti, şi astăzi, de Iisus, în ceasul al 12-lea imploră-i ajutorul Său, pentru salvarea măreţului templu! Ceasul învierii, să fie ceasul mântuirii celor drepţi, ceasul reînvierii neamului, a salvării lui din prăpastia în care fraţii lui Iuda şi ai tâlharului ce îşi bătea joc de Iisus, chiar pe cruce, caută să-l prăbuşească tot mai adânc!

*

Ceasul învierii, să fie ceasul trezirii conştiinţei naţionale şi divina revelaţiune să aibă harul de a uni întregul popor într-o singură şi puternică voinţă, de a salva patria ca un singur glas, să străbată spre ceruri chemarea noastră: „Să se scoale Dumnezeu şi să se risipească vrăjmaşii Lui!

*

Dr. Ion A. DRIACU

(Românul, Anul XVII, No 14-15, 1 mai 1932)


Comments are closed